5,450 matches
-
Te-am dus cu mine cu cinste, Oriunde am cutreierat, De tine mi-aduc aminte Și dacă casa mi-am schimbat. În limba mea-mi învăț copiii, Să spună mamă pe pământ, La fel ei să-și învețe fii, Frumosul, tainic, legământ. Și când o fi să nu mai fiu, În limba mea să mă-ngropați, Colo sus în țințirim, S-aud vorbind pe ai mei frați. Meda Dorința imensă de a cunoaște, Mi-a dus copilul în alte zări, Iubirea
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
din rugă ce folos ? - Ooo, de câte ori știi oare te-a scăpat Ea din nevoi? Într-o zi când ploua tare a venit mare șuvoi a-necat totul în cale, doar tu singur n-ai murit într-un chip atât de tainic și atât de fericit? Și din molima cumplită, ai scăpat nevătămat ! Ți-amintești de-al tău prieten care acum e îngropat și cu care într-o râpă ai căzut și tu-ai scăpat? Dar colegul tău de școală care zace
RUGĂCIUNEA LUI AGATONIE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368283_a_369612]
-
este să înțelegem bine că-n acest cerc moștenit prin negura unui timp anonim oamenii l-au completat cu drepte verticale ca razele soarelui drag o stea de cinci ascuțișuri pentru extremitățile corpului spirale ce conțin secrete neinterpretate o masă tainică a tăcerii parcă pentru cină o coloană de piramide îmbinate cu suflet atingând primul punct al infinitului... alții au venit și le-au secționat studiat schimbat unele expuse în muzee iar acele drepte verticale superbe au dispărut apoi înlocuite cu
O CRUCE MICĂ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368276_a_369605]
-
se așterne uitarea Ce crud este ---trebuie să ascult O inimă care mi -adus visarea Un înger căzut aici pe pământ. Aș vrea ca să pot spune adio Ceva mă oprește, mă chinuie rău E dorul de tine, si gândul cel tainic Tu și cum mine împreună mereu. Oricum e târziu, și noaptea ce vine Aștept să te aducă din nou iar în vis, Și gând de iubire , speranța de taină Poate ai să vii cum ai promis . O inimă bate încă
CĂLĂTORUL de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362552_a_363881]
-
și vise, planuri și daruri. Un dar simbolic, muzical vă oferă și Libertatea împreună cu cel ce a ajuns să fie, de vreo 10 ani, un etalon pentru vremea Crăciunului, FUEGO, melodiile sale reprezentând nu doar cadoul perfect pentru o seară tainica de Crăciun, ci și coloana sonoră pentru toată perioada în care totul dobândește o altă formă. Astfel, pe 10 decembrie, în exclusivitate, va fi lansat albumul de colinde “ UN DAR DE CRĂCIUN “, o colecție de excepție cu cele mai frumoase
UN DAR DE CRĂCIUN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362556_a_363885]
-
daruindu-le astfel valori și simboluri mărețe, prin mesajele sale, prin muzică să, prin intermediul colindelor care l-au transformat, de câțiva ani, într-un brand al perioadei de iarnă. Turneul „Din lumina unui Crăciun” va conferi o nouă înfățișare minunilor tainice din prag de Crăciun, construind o poveste în care principii de căpătai vor fi emoția și sensibilitatea. În continuare, vă prezentăm datele și locațiile în care artistul va poposi, nu pentru a va colinda, ci pentru a va transforma, măcar
CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362558_a_363887]
-
Doina Mărghitaș, a dat cuvântul scriitorului Al.Florin Țene, președintele național al Ligi Scriitorilor Români. Acesta a vorbit despre rolul dascălului în formarea personalității elevilor și modul transmiterii cunoștiințelor, dar și despre intelectualitatea satelor, acei oameni din România profundă și tainică, ce pun în tăcere și cu răbdare “ cărămidă peste cărămidă“ pentru “construcția “ marelui “edificiu al culturii române“. Subliniind faptul că, în condițiile fenomenului de globalizare astfel de cărți scrise de doamna Doina Mărghitaș rămân tezaur pentru viitorime, pentru cunoașterea obiceiurilor
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
maicile începură să coboare. Drumul fusese anevoios din cauza zăpezii. În scurt timp, maicile se împrăștiară pe la casele lor. Se așternu o atmosferă de liniște și rugăciune. Ceasul clopotniței arăta ora paisprezece. M-am oprit puțin la fântâna care face legătura tainică, în timp și spațiu, între Schitul Sihla și Agapia Veche. Agapia Veche, cunoscută și sub numele de Agapia din Deal, stă ascunsă într-o poiană, pe urcușul drumului forestier care leagă peste munte valea Agapia de aceea a mănăstirilor Secu
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
Mergeți la Agapia din Deal, acolo este duhovnic și tămăduitor al multor boli părintele Elefterie, aromân, dobrogean de-al nostru, din satul Sinoe, com. Mihai Viteazu, jud. Constanța. De atunci, vin s-o revăd cu inima plină de o chemare tainică a locului, ori de câte ori drumul mă aduce în părțile Moldovei. Drumul „Golgotei” Mă avânt cu toate forțele pe drumul de munte; anevoios, greu de străbătut, plin de sudoare, osteneală și durere. Părintele Elefterie spunea că fiecare pas făcut pe acest drum
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
timp, de prin toate căsuțele, începură a răsări lujerele negre ale maicilor lunecând ușor spre ușa bisericii. Pe de o parte, frumusețea mănăstirii, ordinea, eleganța, curățenia, pe de altă parte, frumusețea naturii înconjurătoare, murmurul pârâului ce traversează curtea interioară, muzica tainică produsă de toaca bisericii, toate îmi dădeau fiorii unei înalte trăiri duhovnicești. Cetate a ascultării și a rugăciunii Cu ochii scăldați în lacrimi și sufletul încărcat de emoții, abia deslușeam în fața mea priveliștea frumoasă și provocatoare a micuței cetăți de
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
de buzele de razele lui. Negrul se întinde în ramuri și-n tulpini, și-n mugurii ce nu s-au desfăcut încă. Și din nou lumină, în muguri înflorind. Ca dintr-o noapte adâncă, strălucesc și izvoarele. Apoi gonesc spre tainice chemări spre albii tot mai largi,mai pline de apă. Merg obosit. Ba nu, moleșit. Căldura îmi înmoaie plăcut oasele biciuite de frigul din trecut. Pașii mă poartă cu greu. Nu ei, ci eu îi port. Sau cine mai poate
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
frumusețe Lipsiți de pace și puteri... Pe scena unei lumi pierdute În haosul creiat de ea Mai este-o rază de speranță... De te oprești...o poți vedea! Ea vine de la Dumnezeu Pătrunde-n inimi cu uimire Și-acolo-nmugurește tainic Un dor de pace și iubire! Referință Bibliografică: Pe scena unei lumi grăbite / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PE SCENA UNEI LUMI GRĂBITE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362749_a_364078]
-
târzii ? Toamna plângând cu lacrimă frunză Cursă din dor de val cald, Întreabă poetul: versul în spuză E ars,sau e lumină-n înalt ? Toamnă,plângând cu lacrimi și dor Poetul trăiește în clipe de stea, El naște idei din tainic decor Ce tu îl creezi pentru inima sa ! Toamnă,plângând cu lacrimă frunză Tu,ești pentru el iubire și muză ! Referință Bibliografică: TOAMNA / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor
TOAMNA de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362758_a_364087]
-
Vičič Stâncă Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Prezența Erai viza a vi de bancă mea, mă priveai,intimidandu-ma. Păreai un înger căzut din altă galaxie; ptr.un timp definit în acel loc tainic, ascuns,știut doar de cei ce creează. Da,așa este! M-am transferat de acolo; iar acum, am aterizat la apusul soarelui, ce se stinge și plânge cu lacrimi de foc. Chemandu-mi Îngerul,am aterizat în grădina ta. ***** Noi
PREZENTA de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362768_a_364097]
-
cu și fără vină Ca să simțim durerea din Calvar. Oricât în viață greul ne înclină, Noi vom păși mereu prin al Său har. Suntem femei, deci, noi suntem de vină. Dar Însuș Creatorul ne-a creat Cu-a Lui iubire tainică, divină, Să fim în lume fără de păcat. Suntem de vină: ăsta e răspunsul, Dar vina noastră a purtat-o El, Când brațele întinse sus pe cruce Ne-au luat povara prin Emanuel ALTARUL MEU Altarul meu, înfipt în palma nopții
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
noastră a purtat-o El, Când brațele întinse sus pe cruce Ne-au luat povara prin Emanuel ALTARUL MEU Altarul meu, înfipt în palma nopții, Jertfelnicul țesut cu fir de vers, Ți-am închinat cuvintele ofrandă Și viața mea, un tainic univers. Eu te-am zidit în trup ca și Manole, Ești bogăția sufletului me ! Revarsă-te în mine precum zorii, Coboară-n mine muritor și zeu. Alintă-mă cu un cuvânt-năframă, „Copilul nostru din coperți născut!” Iubirea ta mi-alină
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago (din limba dacă, chip drag), derivând în dragon
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
zăpada abundentă, cât și de zilele foarte geroase. În apropierea acestei zile se deștepta în interiorul lor o dorință fierbinte a iubirii, a mișcării, a acțiunii. Simțeau și vedeau cum pământul dădea rod, renăștea. Această sărbătoare se definește prin exprimarea unei tainice identități, sărutul care leagă simțămintele, spulberă răul, atrage bucuria și dă un nou sens exprimării vieții. Lumea satului se identifica prin supunere față de niște cutume, o reținere față de exprimările libere ale omului de la oraș nemărginit de hotarele tradiționalității. Satul exprima
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini în care dansul, șoptirile, cântecul, recitarea, măștile se contopeau în gesturi tainice, s-au perpetuat până la noi, armonizând noul cu vechiul. Motivul obiceiului în taina sărbătorii populare Obiceiul apare ca practică a împăcării omului cu cerul și cu pământul. O dorință a lui supus muncii active zilnice a pământului, a legării acestuia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
grele păsări capabile de zbor și de aceea are nevoie de suprafețe intinse de apă pentru a-și lua zborul. Lebăda cîntă doar o singură dată: în clipa morții. Ea rămâne pură, misterioasă și maiestoasă. Ea trăiește într-o lume tainică, tăcută, acoperită de o mantie strălucitoare. Lebăda ascunde o mare taină pentru om: măreția smereniei. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Măreția smereniei / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1154, Anul IV, 27 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
tip de om posedă în sine unirea dintre cer și pământ, rezumând în ființă cele trei regnuri, așadar întreaga Creație divină. Capabilitatea de a crea sub zodia perenității și a lăsa astfel semne, ce pot sfida trecerea timpului, constituie partea tainică a ființei umane de proveniență divină. Orice taină care a ispitit omul să încerce mereu s-o descifreze este de la sine înțeles, exprimând, nevoia de a se înțelege pe sine. Așa îmi explic motivația care a stat la baza acestui
GEO CĂLUGĂRU ”ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370293_a_371622]
-
scriitorului. Autoare cu o activitate literară deosebită, scriitoarea Elisabeta Iosif este o intelectuală fină, căreia i s-a hărăzit să rămână un om al locului (există o genă a locului natal) de aceea eu cred că toată viața, o voce tainică, un duh al pământului îi șoptea în ureche faptul, că n-are nicio șansă se se fixeze în altă parte. Zborul dintr-un loc în altul nu i-a fost îngăduit decât pe mici distanțe. Întrucât, semnele care rămân în urma
GEO CĂLUGĂRU ”ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370293_a_371622]
-
Trec zile însorite tu n-ai timp să le vezi ești prins în roata vieții și-n spițe vegetezi. Când te trezești trecutul te umple de minciună ai vrea o nouă luptă dar timpul n-are gură să te anunțe tainic că el a expirat că-n lut pe cerul minții doar vis ai adunat. Referință Bibliografică: Câte ceva / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Popescu : Toate Drepturile
CÂTE CEVA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353254_a_354583]
-
că în curând voi fi în stradă.” Așa gândea Mihai când se pleca în sine pentru a se cerceta pe el însuși și situația în care se găsea. Tot ce am așternut în scris despre gândurile sale interioare cele mai tainice era adevărat așa fusese viața lor până ce începuseră să decadă din cauza faptului că făceau prea multe petreceri în casa lor și ușor,ușor deveniseră prea dependenți de alcool. De asemenea neavând de lucru în ultimul timp vânduseră aproape toată mobila
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]