4,154 matches
-
fie considerați membri marcanți ai partidului, la rândul lor Farfuridi și Brânzovenescu trimit spre Centru o telegramă; o semnează, fiindcă e anonimă. Dar telegrama devine un mod de organizare narativă a discursului literar În schița intitulată, firesc, Telegrame; schimbul de telegrame, Întretăiate de câte un raport, realizează un dialog la distanță, Între potentați, peste capetele muritorilor de rând. Se trimit telegrame din provincie către Centru, se primesc de la centru alte telegrame; Costăchel Gudurău i se adresează prim-ministrului, Iordăchel Gudurău - și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e anonimă. Dar telegrama devine un mod de organizare narativă a discursului literar În schița intitulată, firesc, Telegrame; schimbul de telegrame, Întretăiate de câte un raport, realizează un dialog la distanță, Între potentați, peste capetele muritorilor de rând. Se trimit telegrame din provincie către Centru, se primesc de la centru alte telegrame; Costăchel Gudurău i se adresează prim-ministrului, Iordăchel Gudurău - și prim-ministrului, dar și regelui, prefectul - ministrului de Interne, vărul prefectului Îi scrie aceluiași ministru, iar ministrul Îi respinge demisia
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a discursului literar În schița intitulată, firesc, Telegrame; schimbul de telegrame, Întretăiate de câte un raport, realizează un dialog la distanță, Între potentați, peste capetele muritorilor de rând. Se trimit telegrame din provincie către Centru, se primesc de la centru alte telegrame; Costăchel Gudurău i se adresează prim-ministrului, Iordăchel Gudurău - și prim-ministrului, dar și regelui, prefectul - ministrului de Interne, vărul prefectului Îi scrie aceluiași ministru, iar ministrul Îi respinge demisia prefectului, corespondentul local informează despre scandal ziarul Aurora română, ministrul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ménage à trois - ménage à quatro, femeia practicând cu dezinvoltură poliamoria. Doar uneori preferă situația clară a divorțului fie pentru a-și urmări interesul, fie pentru a-și urma glasul inimii, fie datorită amândurora, așa cum este Atenaisa Perjoiu din schița Telegrame. Abia În această situație femeia e pusă la zidul infamiei, este considerată imorală și e acuzată de nerușinare. Dar e o excepție: „Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai prind și În mazurcă, În cadril etc. Câte un personaj important al unei urbe din provincie, pentru a fi discreditat, e acuzat că-și neglijează Îndatoririle preferând să chefuiască, Într-un cadru nonconvențional: „Onor. prim. ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procuror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vine procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău avocat, aleg. Coleg. I, fost deputat” (Telegrame; s.n.). O formă derizorie a spectacolului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Onor. prim. ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procuror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vine procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău avocat, aleg. Coleg. I, fost deputat” (Telegrame; s.n.). O formă derizorie a spectacolului e și scandalul public, fie că e vorba de confruntări stradale („Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalerește duel. Agrisorul plecat Înjurând amenințând guvern...”; „... directoru apărânduse tras două palme, atunci agrisorul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ultim gest de solidaritate cu domnitorul după asasinarea lui Barbu Catargiu. Zvonurile referitoare la pregătirea unui complot împotriva lui Cuza îl determinau pe I.C. Brătianu să organizeze o importantă acțiune de susținere a celui dintâi, care presupunea și trimiterea unor telegrame în care expeditorii din diferite județe ale țării își exprimau întregul lor sprijin pentru domnitor 138. Disensiuni firești apăreau în rândul clasei politice de la București nu doar în jurul subiectului prințului străin, ci și în jurul "problemei agrare". Pentru un guvern nou
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele sale despre ordinea și liniștea din întreaga țară, dar și despre manifestațiile de simpatie față de Filip de Flandra, răspunsul negativ al guvernului belgian va fi comunicat oficial pe 18 martie. Deși în telegrama lui Charles Rogier, ministru de externe, din 26 februarie, se invocau motive puțin credibile, cum ar fi o excursie de mult proiectată în Italia, acesta ținea să transmită forurilor politice de la București, pe lângă refuzul acceptării tronului României, și mulțumirile regelui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rând entuziasmul față de plebiscitul organizat de Cuza la 2 mai 1864, atașamentul față de Filip de Flandra la 11 februarie 1866 și satisfacția pentru intrarea în țară a lui Carol la 8 mai 1866316. Cu la fel de multă circumspecție trebuie privite și telegramele de felicitare pentru membrii Locotenenței Domnești și ai guvernului primite de la reprezentanți ai administrației, justiției, a corpului militar și a altor categorii profesionale. Ceremoniile care se desfășoară în toate orașele nu ar fi avut același efect fără participarea clerului. Aceasta
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și Ladmirault, de care Bălăceanu aflase de la d-na Hortensia Cornu, o apropiată a împăratului francez 331. Dat fiind refuzul celor amintiți, agentul român purta noi discuții cu oficialitățile de la Paris pe același subiect. În acest context dominat de incertitudini, telegrama trimisă la București pe 14 martie, în care se menționa numele lui Carol I, putea fi considerată o surpriză: "Drouyn de Louys ar dori un candidat și vrea să cunoască pe candidatul guvernului român pe care l-ar propune imediat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care trebuia să-l îndeplinească alături de G. Știrbei 333. Datorită intermedierii realizate de familia de Galhau și a discuțiilor pe care aceeași d-nă Cornu le avusese cu I.C. Brătianu, acesta din urmă trimitea și el, tot pe 14 martie, o telegramă către executivul român în care anunța disponibilitatea manifestată de Anglia pentru a-l susține pe Carol de Hohenzollern la tronul României: "Anglia are de asemenea convingerea că un principe străin este posibil. Candidatul Angliei este Hohenzollern"334. Având acordul imediat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ca, în materialele răspândite în întreaga țară, să vorbească despre tendințele Adunării de a bloca activitatea Guvernului și de a se transforma în Convenție Națională. Pentru a arăta tuturor susținerea de care se bucura noua echipă ministerială se publicau imediat, telegrame de felicitare din partea populației pentru Guvern, în care se exprima satisfacția provocată de anunțul privind dizolvarea Adunării 341. Reacțiile după noua acțiune în forță a românilor vor fi diferite în cadrul diplomației europene. Marcând asumarea de către Franța a rolului de promotor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
urma să aibă loc pentru validarea publică a alegerii și instalării pe tronul Principatelor a lui Carol I. Acesta era și motivul pentru care, la 3 aprilie, I.C. Brătianu își permitea, reîntors pentru câteva zile la București, să trimită o telegramă lui Carol Anton de Hohenzollern, în care vorbea despre entuziasmul poporului față de fiul său. Prezența mulțimii în biserici și intonarea împreună cu preoții a unor imnuri religioase pentru a binecuvânta pe alesul lor erau alte motive de bucurie pentru Brătianu. El
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu va fi"385. Dacă acesta era doar un mesaj liniștitor sau rezultatul unor discuții din care se putea înțelege că nu se va interveni cu armele împotriva românilor devenea o întrebare ce apărea în mod firesc după primirea unei telegrame precum cea menționată. Remarcabile în această perioadă deveneau eforturile pe care le depuneau în continuare diplomații francezi pentru a convinge guvernele Puterilor Garante să accepte alegerea de către români a unui prinț străin. Discuțiile pe care ambasadorul francez la Londra, prințul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
colonelului Rauch, faptul că propunerea candidaturii lui Carol se făcuse cu aprobarea expresă a împăratului Napoleon 392. Ședința ce se desfășura abia la 13 aprilie în cadrul Conferinței de la Paris evidenția divergențele existente în rândul statelor participante pe tema problemei românești. Telegrama din 13 aprilie de la Paris anunța decizia categorică a Conferinței de a se opune alegerii prințului străin în România. Apariția unui articol în Mémorial Diplomatique, apropiat de guvernul francez, la 16 aprilie, contribuia serios la neliniștirea oficialilor români: "Franța este
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
inacceptabilă în Moldova 397. Prusia realiza în acest moment posibilitatea de a pierde o mare șansă. Acesta era probabil motivul pentru care Bismarck săvârșea, într-un interval de timp scurt, două gesturi importante. După ce pe 14 aprilie îi trimitea o telegramă lui St. Pierre, cerându-i să nu sprijine candidatura lui N. Bibescu, pe 19 aprilie, fără a-i promite sprijinul, îl sfătuia pe Carol să vină în România. Surprinzătoare era sugestia făcută viitorului domn al României de a pune Europa
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din partea acestuia a unui răspuns pozitiv definitiv 400. Schimbarea de atitudine din partea casei de Hohenzollern era transmisă imediat lui I.C. Brătianu și Ion Bălăceanu. Apreciind acceptul dat de Wilhelm I demersului său, Carol îi mulțumea la 30 aprilie printr-o telegramă, în care-și manifesta recunoștința și pentru primirea demisiei sale din armata prusacă 401. În aceeași telegramă, Carol consemna că din acel moment nu va mai fi "credinciosul soldat al regelui, ci capul unei cârmuiri la care votul unanim m-
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
imediat lui I.C. Brătianu și Ion Bălăceanu. Apreciind acceptul dat de Wilhelm I demersului său, Carol îi mulțumea la 30 aprilie printr-o telegramă, în care-și manifesta recunoștința și pentru primirea demisiei sale din armata prusacă 401. În aceeași telegramă, Carol consemna că din acel moment nu va mai fi "credinciosul soldat al regelui, ci capul unei cârmuiri la care votul unanim m-a chemat"402. Tot acum Goltz îi trimitea o scrisoare regelui Wilhelm I, în care arăta că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prințului indigen precum Christian Tell410, Nicolae Ionescu sau Ion Heliade Rădulescu 411 era posibilitatea ca, încălcând o hotărâre a Conferinței de la Paris, aceasta să decidă trimiterea de trupe în România. Dorind să alunge aceste neliniști, I.C. Brătianu preciza, în aceeași telegramă din 20 aprilie pe care o trimitea din capitala Franței, că unul din motivele pentru care "puterile prietene" acceptaseră să semneze textul trimis la București era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
porumb din Bulgaria și Transilvania distribuit apoi țăranilor 423, izbucnea la 11 ianuarie 1866 o răscoală foarte serioasă a grănicerilor care cereau dreptate, dar și să rămână proprietari pe locurile pe care le lucrau în acel moment 424. Sosirea unor telegrame de felicitare, din întreaga țară, pentru alegerea ca domn a lui Carol, în condițiile amintite, contribuia la întărirea sentimentului pentru tânărul suveran că noua lui patrie era alături de el. Un apropiat al lui Carol, Paul Lindberg, sugera fără să facă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fusese "un afront făcut Conferinței de la Paris". Reapariția ideii de cedare a Principatelor în schimbul Veneției nu mai putea fi considerată o surpriză. Vehicularea acestui proiect la 8 și 15 mai chiar de către ambasadorul Prusiei la Paris, von Goltz, într-o telegramă către Bismarck, arăta inconsecvența diplomației prusace 426. Dovada hotărârii Porții de a nu accepta urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din Iași pentru a participa împreună cu el la ceremoniile organizate la Mitropolie în vederea exprimării bucuriei pentru desemnarea lui Filip de Flandra drept succesor al lui Alexandru Ioan Cuza459, prestarea jurământului de credință de către întregul aparat administrativ 460 față de noile autorități, telegramele de felicitare trimise membrilor Locotenenței Domnești și ai guvernului, primite de la reprezentanți ai administrației, justiției, ai corpului militar și ai altor categorii profesionale care-și exprimau acordul pentru îndepărtarea lui Al.I. Cuza erau pe larg relatate nu doar în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ziarul Românul. Una din preocupările lor importante erau în această perioadă explicarea către întreaga națiune a faptului că îndepărtarea lui Cuza de la tron nu fusese opera unui singur partid politic. Pentru a întări cumva această afirmație se publicau pe larg telegrame venite din Moldova, în Monitorul Oficial și în Românul, din care reieșea bucuria provocată și acolo pentru plecarea de la tron a celui ales domnitor la 5 și 24 ianuarie 1859. Unele din mesajele apărute acum repuneau pe tapet o idee
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
15. 325 Ibidem, 24 februarie 1866, p. 42. 326 Gr. Chiriță, România și Conferința de la Paris...,(I), p. 975. 327 Gh. Cliveti, op. cit., p. 85. 328 V. Stan, op. cit., pp. 125-127. 329 Ion Bălăceanu fusese împuternicit de către Ion Ghica prin telegrama din 12 martie 1866 să facă aceste declarații, în Grigore Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866" (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, pp. 1075-1076. 330 I. Bălăceanu, op. cit
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
legitimațiilor de călătorie plătite în numerar. În cazul pierderii legitimațiilor de călătorie, acestea pot fi reconstituite în condițiile reglementărilor în vigoare. 23. Se admit la decontare și taxele suplimentare percepute de agențiile de voiaj sau de alte unități (convorbiri telefonice, telegrame, telex) pentru reținerea locurilor în mijloace de transport feroviar, aeriene, navale etc. 24. Nu se admit la decontare: - taxele percepute suplimentar pentru bagajele personale; - cheltuielile de transport ale persoanelor care au asigurat, de către unitate, transportul gratuit în interesul serviciului; - cheltuielile
HOTĂRÂRE nr. 543 din 24 iulie 1995 (*republicată*)(**actualizata**) privind drepturile banesti ale salariatilor instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, precum şi în cazul deplasarii, în cadrul localităţii, în interesul serviciului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113111_a_114440]