3,525 matches
-
Antinopolis) și obsesia lui melancolică față de tristețe și moarte. Acestea erau indicii ale personajului care i-au dat posibiliatea să-și câștige reputația de cel mai mare dintre împărații antonini. Un tip rar de melancolie l-a nutrit pe primul: temperamentul visător care se pomenește reflectând asupra tuturor experiențelor. Discreția lui Hadrian, o mare parte din ea fiind propria ei invenție, a surprins-o mai puțin bine. În versiunea ei apare puțin feminină, chiar felină: o latență mai degrabă vicleană și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sa; el a studiat la izvoare această formă de viață și exprimare și și-a însușit-o în felul său, fără să se mai poată despărți de ea; pe cât de mult ura ordinele de cerșetori, pe atât de mult corespundea temperamentului și intenției sale stilul lor savuros-creatural și reliefat până la farsă"265. Printre modelele care i-au slujit la realizarea operei, dincolo de orice îndoială trebuie considerate romanele cavalerești, cu tot excesul lor de idealizare, susținute pe "scheletul" narativ eroic al speciei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
subordonate sarcinii principale a unui elev: necesitatea de a învăța, de a și însuși cuantumul de cunoștințe, priceperi și deprinderi corespunzătoare vârstei. La stabilirea regimului zilnic al unui copil de clasa I, trebuie luați în considerare și alți factori, precum temperamentul său, aptitudinile, numărul de copii din familie, sexul, diferitele hobby-uri ale copilului, mediul social unde locuiește etc. Asupra conținutului formelor de colaborare școalăfamilie se poate discuta mult. Iată, câteva exemple de teme ce pot forma subiecte de dezbatere cu
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
bărbat concubinaj copil rezultat În urma relației de concubinaj V. Prezentarea problemei Copilul B.Ș are, conform evaluării psihologice, un nivel intelectual de nivel mediu slab, memorie predominant mecanică, dificultăți de concentrare a atenției, vocabular sărac, imaturitate afectivă, slabă motivație școlară, temperament extrovert predominant coleric, voință slabă, aptitudini practice, prezintă manifestări comportamentale dezadaptative. Dacă În clasele primare nu a ieșit În evidență printr-un comportament care să deranjeze constant, exceptând acte specifice vârstei, Începând din clasa a V-a, odată cu schimbarea mediului
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
Unii copii au din naștere un temperament deosebit de dificil, iar alții par să dobândească un asemenea temperament În urma unor experiențe dureroase de viață. Este important să reținem că ei nu vor să fie răi. Un copil rău nu este fericit, indiferent cum ar putea părea În ochii
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
Unii copii au din naștere un temperament deosebit de dificil, iar alții par să dobândească un asemenea temperament În urma unor experiențe dureroase de viață. Este important să reținem că ei nu vor să fie răi. Un copil rău nu este fericit, indiferent cum ar putea părea În ochii părinților și ai celorlalți. Un copil care nu se poartă
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
se explice ce au de făcut și trebuie lăsați să le ducă la Îndeplinire singuri. VI. Adaptați-vă modul de abordare În funcție de fiecare elev Un profesor bun trebuie să fie maleabil, dar suficient de hotărât, trebuie să abordeze elevul În funcție de temperamentul lui. Pentru a face față unui comportament dificil sunt necesare câteva strategii: concentrare asupra comportamentului În cauză, nu asupra protejării propriei persoane ; adoptarea unei atitudini dezinteresate; Înțelegerea cauzelor tipurilor clasice de comportamente dificile, precum și modalitatea cea mai potrivită de a
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cele care figurează în declarația guvernamentală: primele încearcă să seducă alegătorii, ultimele justifică acțiunile posibile în fața celor guvernați. Contextul personal precizează sau modifică sensul cu-vintelor și al comportamentelor purtătorilor de valori. Este vor-ba de parametrii lor psihologici permanenți, asemenea caracterului, temperamentului, ca și rezultatele socializării lor: ansamblul influențelor care le-au modelat și le-au format personalitatea de-a lungul vieții (formarea lor, itinerarul intelectual și sentimental, momentele importante din existența lor etc. ). Trebuie să luăm în considerare și anumite elemente
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
singure legăturile lor de subordonare. Dacă ne întrebăm de ce actorii se încadrează într-o anume direcție de acțiune sau în alta, vom găsi un număr mare de factori explicativi: interesele lor strategice și/sau tactice, presiunile pe care le suportă, temperamentul lor (combativ, prudent), concepția personală asupra binelui public, percepția situației și viziunea lor asupra celorlalți (inclusiv simpatiile și prejudecățile lor)... În exemplul care ne preocupă, stabilirea tuturor relațiilor cauzale ne-ar duce prea departe. Ne vom concentra deci asupra valorilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care tocmai le-am enumerat, ci cele care sunt la modă. Regăsim termeni elogioși, ca "tulburător", "radical", "surprinzător", "subversiv", "profetic", "vizionar", "impresionant"... Aceste aprecieri pot fi meritate, dar nu pentru aceasta o judecată este dreaptă. Adesea, se datorează caracterului sau temperamentului celui care le-a exprimat, mai degra-bă decât grijii scrupuloase de a exprima o opinie care poate fi apărată. ,,Falsele" judecăți Ceea ce am spus mai sus ne încurajează să mergem mai departe, deoarece elementele străine care se amestecă în constituirea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
li se spunea, ceea ce li se arăta. Dictatura, poliția politică, deportările, lagărele de concentrare, lipsurile erau trecute sub tăcere. Am enumerat câțiva factori importanți care deformează judecățile, separându-le de adevăr. În viață, acțiunea lor se conjugă. Ideologia, interesele, prejudecățile, temperamentele, caracterul fuzionează în doze variabile Manevrele Atunci când oamenii discută și dau dovadă de talent, ei nu dăunează adevărului; din contra, contribuie la plăcerea celor care asistă. Dar dacă se folosesc de metode care se îndepărtează de argumentele destinate să demonsteze
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
după ocuparea insulei de către francezi (1769), după vinderea ei de către Genova lui Ludovic al XV-lea, a intrat în ierarhia judecătorească franceză. Micul corsican, după cum a fost cunoscut mai târziu datorită originii sale, dar și înălțimii reduse, a avut un temperament năvalnic, care știa să iasă cu bine dintr-o încăierare și să obțină iertarea mamei prin vicleșug, chiar dacă era vinovat. Mama sa era cea care s-a ocupat de educația copiilor, Napoleon moștenind de la ea spiritul de ordine și dragostea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a programului școlar, al activităților extrașcolare, programul de odihnă și odihnă activă. Testarea pe care o efectuam la Începutul anului școlar ne dă posibilitatea să aflăm nu numai cunoștințele cu care intră În școală, dar și capacitatea intelectuală a copilului, temperamentul, și felul În care se manifestă. Aceste date trebuie Înregistrate pe o diagramă de evaluare, științific elaborată( vezi anexă) pe care notam de fiecare dată rezultatele obținute. Învățătorul trebuie să observe cu atenție pe fiecare copil În parte, atât În timpul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
discursiv conceptul de "putere" care poate avea, pe de o parte, o dimensiune sociocognitiva prin structuri ideologice ale enunțătorului și receptorului, iar, pe de altă parte, o dimensiune pasionala, unde subiecții sunt interpretați drept ființe cognitive înzestrate cu sentimente și temperamente diferite. Dincolo de perspectivele filosofice și psihologice asupra pasiunilor (Descartes, Spinoza, Leibniz, Nietzsche sau Freud), A.J. Greimas și J. Fontanille ([1991] 1997) își modelează metodologia folosind unități lingvistice (aspectualizarea 14, modalitatea 15) și fenomenologice (experiență, corpul uman). Pornind de la axa
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
spațio-temporală; probleme de relaționare cu ceilalți colegi din cauza limbajului sărac și a timidității; deficit de atenție și motivație, stimă de sine scăzută. Plan de intervenție Acțiuni la nivelul clasei: cunoașterea elevului pentru stabilirea unui profil al personalității sale (aptitudini, caracter, temperament); cunoașterea problemelor cu care se confruntă copilul acasă și la școală; prezentarea situației sale În fața clasei/a părinților cu explicarea diferențelor firești dintre oameni și necesitatea unor relații de colaborare și ajutor; construirea unei imagini de sine pozitive prin Încurajări
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
se dovedește neconvenabilă, scriitorul caută mai abitir în imaginație, inventând documentele (înțelege: anecdotele, poveștile) de care are nevoie, astfel încât "personajul" încondeiat, oricât de "neverosimil" ar fi părând, să reprezinte convingător ideea lovinesciană de personalitate, cu acea psihologie negociată invariabil între temperament (aprioric determinat) și voință (afirmată prin liber arbitru). În același sens, Marian Papahagi sublinia că Lovinescu "nu izbutește să se desprindă din viața literară", deoarece propria sa biografie desemnează o "diagramă a lui ca figură socială (în contextul vieții literare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanțeze" povestea vieții și s-o pună în scenă convingător. Liantul dintre memorialistică și epica autobiografică rămâne deci interesul pur psihologic ("intelectualist"), din perspectiva căruia e privit mereu "documentul". Altminteri, ca să recurg la vocabularul lovinescian despre personalitate, Memoriile constituie opera temperamentului, pe când literatura de imaginație devine expresia voinței de creație și a "bovarismului" criticului modernist. Și totuși, în ciuda precizărilor mai mult decât lămuritoare, romanul nu s-a bucurat de o receptare favorabilă nici în epocă, și nici după aceea, pentru simplul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
opere de artă". În esență, Lovinescu identifica la baza procesului de cristalizare a personalității artistului (care trăiește suferința cu voluptate, ca pe o sursă nesecată de creativitate) o proiecție bovarică, determinată (am tot spus) de natura conflictuală a raportului dintre "temperament" și "voință". E clar că "dezinteresul" față de aspectele practice ale existenței, cu etica subiacentă a refuzului și non-participării la viața socială, camuflează, în cazul de față (e vorba de psihologia artistului), ambiția afirmării individuale în plan pur spiritual prin capitalizarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să-și asume "eșecul" anterior (în ideea că Bizu chiar e o carte ratată) ca pe o fatalitate 41, deoarece obiecțiile criticii (vizând sentimentalismul, nostalgia, poezia naturii etc.) se referă, nu-i greu de remarcat, exclusiv la configurația imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică de a scrie "altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
printr-o atitudine înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață. Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea romanțării morții lui Odobescu" (12 dec. 1938) scriitor cu care se simțea afin în multe privințe (temperamentul decadent, de colecționar, pasiunea pentru Antichitate și pentru arheologie, cultivarea eseului erudit, ironia etc.) și de care-l apropia probabil și "accidentul" tardiv, mai precis iubirea melancolică a bărbatului trecut de amiaza vieții pentru o femeie cu mult mai tânără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
forța animalică a pasiunii brute ("nici pentru Poslușnicu nu exista suflet, cum nu existase nici pentru Lică"), Mili (ca și Bizu, ca și Eminescu) începe iar să viseze, cu gândul la altfel de amoruri, mai blânde, mai puțin triviale, pe potriva temperamentului său, de femeie sensibilă. Se retrage din nou la conac, fără să se mai gândească la Bizu, cu sentimentul că și-a găsit, în sfârșit, rădăcinile. Realizează însă curând că nu asta își dorea, de fapt, și devine acră, egoistă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
are alt rol decît să exprime sentimentul. De aici caracterul de imaterialitate al poeziei sale lirice, idealitatea ei", care nu-i decât un "efect al muzicii din suflet, ca produs al instinctului poetic, și nu al voinței conștiente"82 (al "temperamentului", ar fi spus Lovinescu). Prin urmare, poezia lui Eminescu "scoate din enormul inconștient stări nebănuite de suflet și, exprimînd inexprimabilul, ne face cunoscut, în clipe de fulger, profundul sufletului nostru"83. În opinia criticului ieșean, sugestia, imaginea și ideea alcătuiesc
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
chiar impetuozitatea lui"87. Sau, după cum afirmă criticul: "[...] de la început până la maturitate contrastul dintre înalt și teluric în iubire corespunde unei experiențe primordiale, care necontenit a cerut să fie exprimată"88. Prin urmare, dacă factorul creativ exprimă nu doar predispozițiile temperamentului artistic, ci și "tendința integrării în viață", e limpede că în toate poemele eminesciene există un substrat de experiență personală, subiectivă, ce se exprimă la modul dramatic, în forma unui conflict radical cu mediul, cu "realitatea" exterioară. Prin urmare, Caracostea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poet, ca la niște sanctuare"105. După cum lesne se poate constata, Lovinescu atrage atenția asupra naturii legendare (de narațiune mitică, de "tragedie") a vieții poetului, și valorizează, polemic, numai dimensiunea lirică a operei eminesciene, înțeleasă ca un "ecou" direct al temperamentului moldovenesc 106 factor esențial în ecuația personalității creatoare. Criticul de la "Sburătorul" sancționa aici, subiacent, interpretările de tip istorist-sociologizant (pe care el însuși își construise "teoria" despre "mutația valorilor estetice"), revalorificând, într-un alt context și cu un limbaj nou, tributar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]