12,390 matches
-
facultăți ale minții-energie, aceasta este mai degrabă una formală, recurgându-se la ea din rațiuni didactice. „Mintea-esență”. Cele mai proprii puteri ale minții-esență, ale minții ca inimă, sunt conștiința și intuiția. Departe de a fi o simplă funcțiune, conștiința e „templul în care vorbește Dumnezeu” [6] minții, e capacitatea cu care Creatorul l-a înzestrat pe om pentru ca acesta să-I audă glasul. De conștiință nu poți scăpa nici în cea mai cruntă abrutizare. E pârâșul care se ține de tine
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
una nesigură și simplăsimtă" pe Dumnezeu, rațiunea își va crea o imagine falsă despre El, așa numiții "idoli" ai minții, pe care ulterior îi va actualiza și în plan fizic. Astfel, din "tron al dumnezeirii" (Evagrie din Pont), mintea devine "templu, casă a diavolului" (cf. Matei 12, 44-45). Starea minții dinainte și după cădere se rezumă în câteva cuvinte astfel: înaintea păcatului strămoșesc mintea era unită cu inima, iar după săvârșirea lui, cele două s-au despărțit. În starea prelapsariană, mintea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
cazul biruinței vrăjmașului, împreună cu gândurile rele pătrunde în om și puterea satanică, sufletul devenind astfel un „bârlog de demoni”. Dacă însă omul va cunoaște meșteșugul acestei lupte, el va opune legii păcatului legea minții și își va păstra mereu curat templul sufletului. Întrucât acest aspect l-am tratat pe larg într-un alt studiu apropiat ca tematică, am făcut aici precizările minime referitoare la natura minții. Fiindcă unii Sfinți Părinți o consideră singura facultate a sufletului, alții prima din cele două
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
remarcat adevărul, care îl descoperă pe creștin preot al creației, potrivit restaurării lui în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație. Odată cu împărtășirea cu Sfintele Taine, „în Hristos”, devenind trup în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
pomenite și mai sus: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate!” Prin aceste cuvinte este recunoscut și adevărul că făptura zidită nu aparține omului, ci lui Dumnezeu, singurului stăpân al existenței, natura fiind un templu dumnezeiesc, după am stabilit deja. Când după această „anafora”, care ajută creația să se elibereze de limitele ei naturale, suntem încredințați că revenindu-ne permanent nouă darurile oferite lui Dumnezeu, tocmai pentru că le-am dăruit, ele nu mai aparțin morții
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
remarcat adevărul, care îl descoperă pe creștin preot al creației, potrivit restaurării lui în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație. Odată cu împărtășirea cu Sfintele Taine, „în Hristos”, devenind trup în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
să mă ducă la pieire? Libertatea este cea mai frumoasă formă de manifestare a spiritului. Știu ce este femeia. Delir de îndoieli, văzduhul meu murea, mă amețea, seara pe praf de lună, intram la ea în casă ca într-un templu. Și mă întâmpina ea în toată goliciunea. Un corp de naiadă cu țâțele coapte, cu buze de vișină, cu picioare de sălbăticiune de pădure, cu brațe de meduză, asta era ea. Avea nume de pădure, o chema Căprioara. Știa să
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
Taine. Urcușul duhovnicesc, chiar dacă duce pe cineva până la imediata apropiere de Dumnezeu în cer, este un urcuș înlăuntrul Bisericii. După Sf. Grigorie de Nyssa, Moise intrând în lumina din interiorul tenebrelor divine de pe Sinai, vede „cortul imaterial” ca model al templului sau al Bisericii, iar acest cort zice el, este însuși Logosul. Dar atunci însuși Iisus Hristos este Biserica și înaintând spre El înaintăm spre Biserica cerească, prin cea pământească făcută după aceea. Astfel, caracterul bisericesc al misticii se identifică cu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
psalmilor existenți spre a putea fi mai ușor folosiți în cult. În general, se acceptă ca perioadă de început a colecționării psalmilor epoca reorganizării cultului în Israel, care coincide cu redistribuirea preoților și a leviților la slujbă și cu construirea templului, fapte petrecute în vremea regilor David și Solomon.. Până la acel moment, cultul avea un caracter preponderent sacrificial, precum rezultă din informațiile pe care le deținem din Pentateuhul lui Moise și cărțile cu caracter istoric. Astfel, despre Avraam, Isaac și Iacob
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
care David a purces la reorganizarea cultului, aducând chivotul Legii în Ierusalim, noua capitală a regatului său. Cu acest prilej a compus el primul psalm, pe care l-a încredințat apoi leviților să-1 execute, acompaniat de harfă. Cântarea Psalmilor la templu a fost socotită permanent o rânduială a lui David (vezi Ezra 3, 10-11). Dulcelui cântareț al lui Israel îi sunt atribuiți 73, iar după Septuaginta 84 de psalmi. Acești psalmi sunt: 1-40, 50-71, 85, 90, 92- 103; 107-109; 132; 137-144
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
ca într-adevăr este vorba de mai mulți autori. Spre aceeași constatare ne conduc și titlurile psalmilor, care indică pe lângă David și numele altor autori. Vom întalni astfel numele lui Asaf, un levit contemporan cu David, maestru de cântare la templu, căruia îi sunt atribuiți psalmii: 49, 72, 73, 74-82. Acești psalmi au un pronunțat caracter național. Cuprind multe aluzii la istorie, la evenimente mai însemnate din epoca de glorie a poporului biblic. Stilul lor este autoritar, pe alocuri vehement. După
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
a cărei activitate literara s-ar fi întins asupra mai multor secole (aproximativ din perioada asiriană, până în perioada babiloneană). Un alt nume sub patronajul căruia sunt puși mai mulți psalmi este cel al fiilor lui Core, cântăreți și portari la templul din Ierusalim, precum rezultă din II Cronici 20, 19. Acestora le sunt atribuiți psalmii: 41-48; 83-87. Acești psalmi sunt apreciați ca fiind cele mai frumoase piese ale Psaltirii, distingându-se prin simplitatea lor, prin forma studiată și perfectă din punct
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
83-87. Acești psalmi sunt apreciați ca fiind cele mai frumoase piese ale Psaltirii, distingându-se prin simplitatea lor, prin forma studiată și perfectă din punct de vedere poetic, iar din punctul de vedere al sentimentelor printr-o mare iubire față de templu și față de Ierusalim. Între autori mai sunt menționați Heman și Etan Ezrahitul, ambii fiind leviți rânduiți de David să conducă cântarea la cortul sfânt (date despre ei vezi în Geneza 38, 30; I Regi 4, 31, I Cronici 6, 33
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
scris psalmii intitulați " O cântare a treptelor", care se executau cu ocazia pelerinajului la Ierusalim. Acești psalmi sunt: 119-133. Scriși fiind în timpuri diferite și de către autori diferiți, toți acești psalmi au fost adunați în colecții succesive și pșstrați la templul sfant, unde erau cântați sau recitați în cultul zilnic ori la sărbători. Cea mai mare parte a fost scrisă și colecționată înainte de exil. După exil, preotul Ezra este cel care reconstituie și completează cu psalmii ce s-au scris ulterior
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
sugerează și o cronologie aproximativă a psalmilor. În acest fel se crede că psalmii din prima carte, ce aparțin lui David, au fost colectionați chiar de către el sau cel puțin din porunca sa, cu scopul de a fi utilizați la templu. Și dintre psalmii cărții a doua, o bună parte au fost scriși de David, iar restul de fiii lui Core. Colecția acestor psalmi s-a făcut în timpul regelui Iezechia (716-687 î.d.Hr.). Oamenii acestui rege s-au ocupat și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
mai vechi și foarte mulți din epca exilului și după exil. Ultima carte se compune din câțiva psalmi ai lui David, lăsați la o parte de colecționarii precedenți, precum și din alți psalmi, în majoritate din epoca celui de al doilea templu, adică de după exil. Ca gen literar, psalmii aparțin poeziei lirice, iar tehnica de versificație folosită de autori este aceea a strofei și antistrofei, adică a paralelismului care opune nu atât un vers altui vers, cât mai ales un tablou altui
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
ale vieții. Psalmul 11 este o rugăciune pentru scăparea din nevoi, iar psalmii 12, 87, 101, 122, 142 sunt cereri ale unui suflet în restriște. În alți psalmi se dă expresie dorinței sincere de a vedea sau a fi în preajma templului lui Dumnezeu (psalmii 41, 62, 83, 121). Psalmii de încredințare proniei dumnezeiești sunt următorii: psalmii 26,46, 61,70,89,90. Psalmi de pocaință Psalmul 50 este considerat primul act de pocaință pe care îl face David după căderea în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Astfel, psalmul 70/71 s-a scris în timpul invaziei lui Nabucodonosor iar psalmul 107 - după eliberarea din captivitate. Psalmi liturgici Acest nume se dă acelor psalmi care au fost compuși în mod special pentru ceremoniile religioase ori pentru serviciul de la templu. Astfel avem: psalmul 14 care amintește condițiile cerute pentru a fi admis la sanctuar. Psalmul 23 era recitat în toate ocaziile când un cortegiu procesional se apropia de templu. Psalmul 65 se citea la aducerea unei jertfe, iar psalmul 67
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
compuși în mod special pentru ceremoniile religioase ori pentru serviciul de la templu. Astfel avem: psalmul 14 care amintește condițiile cerute pentru a fi admis la sanctuar. Psalmul 23 era recitat în toate ocaziile când un cortegiu procesional se apropia de templu. Psalmul 65 se citea la aducerea unei jertfe, iar psalmul 67 la reîntoarcerea sicriului Legii la cortul sfânt după o victorie repurtată impotriva năvălitorilor sau răufăcătorilor. Cea mai mare parte a psalmilor din cărțile a IV-a și a V-
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Hermonului, ce se coboară pe munții Sionului, că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântare și viață până în veac". Psalmul 133 este un îndemn din partea pelerinilor adresat preoților și leviților de a îndeplini cu toată conștiinciozitatea slujirea lor la templu, ca unii care au acest privilegiu deosebit de a fi permanent în casa Domnului Dumnezeu. Iată, prin urmare cum, în întregime acești psalmi au fost desemnați să acompanieze călătoria celor din împrăștiere la Ierusalim. S-a spus pe bună dreptate că
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
coasta Mării Mediterane la splendidul oraș-port Haifa, al treilea ca mărime din Israel, la poalele Muntelui Carmel. Aici am vizitat Mânăstirea Steaua Mării (Stela Maris) care are altarul deasupra peșterii Sfântului Ilie Tesviteanul. Am admirat grădinile pe terase suspendate și Templul Cultului Baha'i aflat în patrimoniul Unesco. A urmat deplasarea noastră spre localitatea Tiberias. Am plecat apoi la Cana Galileii unde am intrat în biserica în care a avut loc prima minune săvârșită de Domnul nostru Iisus Hristos, transformarea apei
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
apoi am fost la „Zidul Plângerii”, locul din Ierusalim care e cel mai iubit de evreii din întreaga lume. Este la intersecția a două mari culturi și credințe: cea evreiască și cea musulmană. Zidul reprezintă ce a mai rămas din templul lui Solomon. Tradiția este ca evreii să vină aici și să deplângă starea Ierusalimului și dărâmarea Templului Sfânt. Pe tot parcursul zilelor de pelerinaj am beneficiat de explicațiile furnizate de George și Gabriela, doi ghizi care au trăit cândva în
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
întreaga lume. Este la intersecția a două mari culturi și credințe: cea evreiască și cea musulmană. Zidul reprezintă ce a mai rămas din templul lui Solomon. Tradiția este ca evreii să vină aici și să deplângă starea Ierusalimului și dărâmarea Templului Sfânt. Pe tot parcursul zilelor de pelerinaj am beneficiat de explicațiile furnizate de George și Gabriela, doi ghizi care au trăit cândva în România. Întâlnirea a fost benefică de ambele părți, bucurându-ne deopotrivă, ei și noi, de a ne
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe”, Ianus/Ion, cel atât de venerat pe aceste meleaguri. Unde era patria lor? Impăratul Augustus amintea în testamentul sau că a condus o expediție militară asupra dacilor, fiind celebrat de romani
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
material din care sunt obținute cipurile de memorie ale computerelor. Tradiția mayașă spune că, atunci când bătrânul șaman al tribului simțea că i-a sosit timpul să plece din lumea asta, alegea un tânăr cu aptitudini de șaman, intrau amândoi în templul unde era ținut craniul, iar acolo bătrânul transfera toate cunoștințele sale asupra tânărului, printr-un ritual ce implica craniul de cristal. Urmașii de azi ai mayașilor le folosesc ca „pietre vindecătoare”. Cercetările moderne certifică faptul că vibrațiile puternice ale cristalelor
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]