38,269 matches
-
explicare - consiliere Eului clientului său (C.Enăchescu, 1999). Interiorizarea Interiorizarea este acțiunea care asigură trecerea pe plan intern a „explicației” consilierului, recunoașterea ei ca personală, proprie Eului subiectului. Acesta reprezintă mecanismul care garantează eficiența oricărui proces de modelare a personalității. Tendința consilierilor începători de a oferi de la începutul procesului de consiliere ei înșiși soluții la problemele subiecților educaționali, de a „veni” cu lista de soluții pregătită de acasă nu favorizează procesul de elaborare a soluției optime pentru clientul respectiv. Interiorizarea are
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
mână îi pare o joacă -/ În casă nu spală, nu calcă muierea,/ Dar calcă pedala cu toată puterea/ Și nimeni nu-i știe un ac de cojoacă." (George Peagu); " Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om care a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența unei puteri divine căreia i-a cerut atât de mult ajutorul și nu la șsic!ț
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
de forme (zăvorîte și deschise), adoptînd perplexitatea unui personaj în afară de timp și spațiu, care și-a pierdut metronomul, ambitusul, diapazonul... Mai bine de jumătate de veac s-a dovedit a fi un negativist și un hulpav devorator de stiluri și tendințe. Respingerea a funcționat nu pentru că e mai ușor să pari inteligent negînd și contestînd, decît admirînd și savurînd, ci pentru că negația e parte esențială și indispensabilă a spiritului, în timp ce lăcomia a fructificat-o, oarecum șmecherește, în cea mai neaoșă accepțiune
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
vag și un al patrulea segment, dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai mult individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
erau plecați deja de mai mulți ani din țară. III. Între derută și cristalizare O astfel de imagine, fie ea și sumară, care privește ultimii ani ai regimului comunist, este foarte importantă pentru că pe structura ei se vor manifesta marile tendințe din perioada care urmează anului 1990. Segmentul de mijloc, cel oficial, a continuat să se manifeste constant, egal cu sine și cu așteptarea publicului său, iar segmentul spiritualist a început lupta pentru supremație în condiții destul de bizare. Imediat după canonada
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
și s-a fortificat segmentul neotradiționalist din arta noastră de astăzi, care împacă, într-un mod destul de ciudat, un anume conservatorism doctrinar cu o reală deschidere către experimentul tehnic, materialele neconvenționale și către diversitatea limbajelor. Cea de-a doua mare tendință coagulată în acești ani este cea experimentală propriu-zisă, aceea a formelor alternative de gîndire și de exprimare artistică. Palid și aleatoriu înainte de '90, acest segment a devenit tot mai coerent atît datorită noilor posibilități de informare de care artiștii au
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
acest segment a devenit tot mai coerent atît datorită noilor posibilități de informare de care artiștii au beneficiat fără restricții, cît și sprijinului financiar și logistic pe care Centrul Soros pentru Artă Contemporană, înființat în 1993, l-a acordat acestei tendințe. În rest, lucrurile au rămas oarecum la fel. Între polul neotradiționalist și cel sincronist, continuă să se manifeste, egală cu sine, arta de echilibru; polimorfă, confortabilă, frumoasă, decorativă și sigură. Acea artă capabilă să le ofere tuturor celor alertați peste
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
a apăra pe jidani și socialiști"), dar aproape că n-a pomenit motivul real: cel atacat, "sub pseudonimul C. Șărcăleanu înjură săptămînal pe dnii Vlahuță, dr. Ureche, Delavrancea", după ce, în anul precedent, în articolele din "Evenimentul" și "Adevărul", "vedea ce tendinți greșite animă pe socialiștii noștri". Faptul că pe pamfletar nu-l interesa veracitatea acuzelor aduse lui Stere, ci numai impactul emoțional, transpare limpede: el însuși și le subminează, căci, în portretul șarjat pe care i-l creionează mai departe siberianului
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
normală și legală este recunoscut în unele țări (Franța nu are decât PACS-ul, pentru moment), confuzia lor intimă este profundă și definitivă. Dezordinea, mascată sub o formă pervertită de libertate, este întreținută, în egală măsura, la nivelul cuplurilor heterosexuale. Tendința este de a anula diferențele între sexe. Recunoaștem aici urme de feminism militant. Dacă femeile nu pot deține supremația sexuală (discurs la fel de sexist ca și discursul macho), cel puțin încearcă să anuleze celălalt sex. Egalitatea între sexe este greu de
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
ani. Trăim momentul Popescu și opera poetului își cere dreptul reconfirmării. în tot acest context aparent așezat, punctul nevralgic rămâne lipsa unor ediții complete și accesibile din scrierile lui Cristian Popescu. Acesta să fie motivul efervescenței din jurul poetului, altminteri valoros? Tendința absolut umană de a valoriza ceea ce ne este refuzat? Un răspuns și - totodată - o ieșire din acest cerc vicios al orizontului de așteptare îl reprezintă volumul apărut la Editura Cartea Românească: Un tramvai numit Popescu (care, întâmplător sau nu, apare
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
mergem pe această filieră depistată. E. Lovinescu e tratat mult prea expeditiv, în abia trei pagini, plus o addenda postdecembristă despre agendele restituite recent (p. 472-476). Modernismul nu este agreat (nici numit, nici teoretizat, nici pus în ecuație cu alte tendințe) de către Ion Rotaru în nici una din etapele lui din secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293) faptul că, spre deosebire de G. Călinescu, maestrul său, îl consideră pe Mihail Sadoveanu, nu pe Camil Petrescu capul de afiș al perioadei interbelice
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
atunci, cel puțin așa cum fusese el planificat. Nichita Danilov, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Codruț, Aurel Dumitrașcu nu respectă poetica dogmatică a grupării. Dimpotrivă, ei nu s-au supus teoriilor vehiculate în epocă, nu și-au irosit energiile contestând tendințele anterioare. Dacă avem în atenție asemenea autori, teamă îmi e că s-ar putea să fim nevoiți să constatăm că optzecismul marchează un moment de continuitate față de ceea ce s-a scris înainte și, în egală măsură, față de ceea ce a urmat
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
care națiunile, dispărînd, vor lăsa locul unei fojgăieli turistice ușor manipulabile de factorii puterii. Din acest motiv, tocmai valorile pe care stînga nu le poate suferi - națiunea, creștinismul, etnia etc. - sunt pîrghiile de construire a viitoarei Europe. Și cum orice tendință centrifugă de risipire este ținută în cumpănă de o contrareacție centripetă de concentrare în jurul unei identități tradiționale, România nu are decît de cîștigat de pe urma intrării în UE. Pusă în regim de concurență acerbă, România își va da seama că singura
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
orice altă înfățișare a particularului mai mult ori mai puțin insubordonabil, nu-l atrag, "în jocul unghiurilor de materii" pe care-l practică, într-o geometrizare ce ne duce gîndul nu doar la solemnitatea discursului tradițional, ci și la o tendință a artei moderne (conform lui W. Worringer, o parte din artă epocii noastre tinde spre puritatea hieratica a liniei). Iubitor de clarități, Ilie Constantin se străduiește a contrage factorii contingentului într-un orizont al limbajului meditat, cristalizat într-o prozodie
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
avea să aducă o nouă angajare civică și publicistică. Acesta fiind desfășurătorul, parcursul unei existențe pline și vizibile, să observăm modul în care autorul revine asupra lui, frecvența sporită a întoarcerilor în timp și insistența asupra unor episoade formative. Dacă tendința anterioară, mărturisită, era aceea de a fi înlocuit viața cu idei despre ea, impulsul actual este unul contrar. La bătrânețe, Octavian Paler caută foșnetele, aroma, lumina zilelor lăsate în urmă. El schimbă, în aceste ultime și tulburătoare cărți, direcția și
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
ai cărui adepți sînt minimaliștii) - termenul se folosește, prin analogie, pentru tot ce renunță la ornamental, preferă simplitatea, mijloacele reduse etc. Termenul este extrem de mult folosit astăzi, în domenii diverse: arte plastice, arte decorative, cinematografie, literatură: "design minimalist la comandă - tendințe în amenajarea interioară" (misiuneacasa.ro); "amenajare în stil minimalist" (121.ro); "Literatura minimalistă - Votați literatura tânără!" (atelier.liternet.ro); "Un stil minimalist, cu camera fixă, un umor coroziv, dialoguri savuroase" (Dilema veche, 12.01. 2007). Cu accepții precise circulă termenii
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
E o banalitate. În legătură cu un mare scriitor, sunt patru domenii distincte de luat în seamă: opera, biografia, contextul și receptarea lor. Fiecare are o istorie când separată, când amestecată. Când interpretarea unuia (cel mai adesea opera) se află în impas, tendința manifestată frecvent e de a ieși din miezul subiectului. Evadările colaterale creează o senzație de libertate și de noutate. Dar evaziunile, dacă sunt excesiv de îndepărtate de matcă, pot constitui totodată și veritabile capcane, adică împotmoliri sau blocări în mici subiecte
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
mereu asediat de memoria afectivă, iar încercarea de a explica fenomene ale trecutului va fi, probabil, vag alterată de un discret sindrom al paradisului pierdut" (p. 7-8 în primul volum). Nu aș fi putut face o mai bună descriere a tendințelor interioare ale textului evocativ: pe de o parte, spre idealizare, pe de alta, spre utopizare - ambele puse sub un control sever. Clujul ideal e, pentru Petru Poantă, acela al anilor '60, încă necorupt de ofensiva industrializării și a invaziei muncitorești
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Rodica Zafiu Se știe că în româna populară, vorbită, se manifestă o tendință destul de puternică de concretizare a unor substantive abstracte: acestea primesc sensuri noi (trecîndu-se de la desemnarea fenomenului abstract și general la indicarea unor subtipuri și mai ales a unor manifestări concrete) - și își modifică anumite trăsături gramaticale: dobîndesc forme de plural
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
coroanele arborilor, de unde poate fi admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare a tendințelor de ultimă oră în urbanistica milenară a Lisabonei. Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
în primul volum, renunțând în al doilea la o secvență separată pentru jurnal și non-ficțiune. Primul volum este precedat de o introducere cu opinii generale și răspunsuri la anchete, dar tot nu-și asumă trasarea unor direcții sau identificarea unor tendințe specifice. Cărțile rămân să se reprezinte singure, în unicitatea lor, fără a fi înregimentate pe nici un fel de posibile sau probabile afinități. Peisajul literar rămâne să se înfățișeze cititorului, așa cum i-a apărut și criticului: atomizat și derutant. Nu dă
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
de împlinirea a 125 de ani de la nașterea scriitorului. "Mesajul etic este o trăsătură evidentă a scrierilor lui Agârbiceanu, cu atît mai evidentă în cele cu explicită temă creștină. I s-a adus acuza că ar fi un scriitor cu tendință moralizatoare și, într-un fel de profesiune de credință, scriitorul a căutat, nu să se apere, ci să se explice: Pentru mine, începînd de la vîrsta de 21-22 de ani, cea mai înaltă frumusețe omenească e frumusețea sprituală, armonia și desăvîrșirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
ele fiind evident lipite pe structura de rezistență a cărții, cele cinci comentarii de prim-plan sunt capitole de sine stătătoare, prin soliditate și multiplă specificare. Sunt niște lecții de critică: în sensul că fiecare dintre acești autori ilustrează o tendință, o școală, o gândire critică; și de asemenea, în sensul excelenței tranzitive și reflexive a comentatorului. Rezultatele sunt pe măsura efortului hermeneutic depus. Tentativele de transpunere, de locuire a diferitelor conștiințe critice îi reușesc, de fiecare dată, lui Mircea Martin
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
din cauza contradicției dintre trăsăturile formale tipice femininului și sensul masculin. Instabilitatea morfologică a cuvintelor din această serie nici nu este de altfel pe deplin vizibilă în DOOM (care înregistrează doar variantele literare); de fapt, în uz, se manifestă mai multe tendințe de regularizare a paradigmei; substantivul nene, de exemplu, a căpătat și o altă formă de articulare, tipic masculină: nenele (cu genitiv-dativ: nenelui). Formele pomenite sînt de fapt legate de un sens mai nou al cuvîntului, frecvent în uz, dar în
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
ceea ce era în firea lucrurilor, dar și al unui limbaj care-și redobîndise dreptul la asumarea propriei sale existențe, un fapt care ținea, de această dată, de capriciile istoriei, Marin Gherasim se găsește, în deceniul șapte, la intersecția a două tendințe: una a gestului exploziv, a expresiei seduse de propria ei vitalitate și de conștiința proaspătă a libertății - a cărei consecință era un expresionism lirico-abstract - și una a rigorii în construcția imaginii, a definirii formale și a dubitațiilor morale, de regăsit
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]