2,132 matches
-
al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de articulații peste care trec se distig mușchii (3, 13, 19
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de articulații peste care trec se distig mușchii (3, 13, 19, 20): -uniarticulari, scurți; -biarticulari, - poliarticulari, lungi. în funcție de tipul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu tendonul. Ceea ce se continuă cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu tendonul. Ceea ce se continuă cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor senzitivi din măduva spinării. Aceste fibre se termină în organitele receptoare specifice. 1. Fusul neuromuscular are o componentă: - musculară: reprezentată prin 2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este legată de variațiile de presiune și tensiune care iau naștere în timpul contracției în mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este determinată de contracțiile izotonice. Receptorii din mușchi au rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]