4,311 matches
-
mod „mascat”, prin intermediul unui complicat sistem de „tehnici de manipulare”, așa cum am arătat deja mai sus. Intențiile și scopul tehnicilor de manipulare constau în acțiunea de captare a maselor de către putere, prin „oferte”, „promisiuni”, „acțiuni caritabile” sau „acțiuni profitabile”, prin tentația unor „oferte avantajoase” (sisteme de asigurări, concursuri cu premii) etc. În aparență toate acestea se adresează sau răspund unor „nevoi colective”, cu caracter esențial, stringente. În plus, manipularea „oferă” maselor din partea puterii ceea ce se numește „așteaptă” în vederea satisfacerii unor nevoi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dependenței de calculator; - utilizarea informațiilor în scop creator, prin prelucrarea lor ulterioară de către gândirea proprie, cu spirit critic; - alternarea activității la calculator cu lecturi, perioade de odihnă, distracții etc.; - comentarea, comunicarea datelor cu alte persoane; - evitarea izolării, a însingurării, a tentației „virtualului”. Respectarea acestor reguli poate aduce beneficii importante celor care lucrează la calculator, evitându-se în același timp apariția stărilor de nevroză informațională. În cazurile grave, se impune însă sistarea oricărei activități la calculator, odihna și, dacă este cazul, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și legalității” , afirma Boerescu. Scopul aserțiunii era Însă, o dată În plus, unul polemic; bineînțeles, coincidența Între replierea fostului ministru, Învinuit de lipsă de transparență, și pierderea calității sale de membru al guvernului nu putea fi Întâmplătoare: nu este exclus ca tentația apropierii de foștii colegi conservatori să se fi manifestat odată cu „dizgrația”. Odiseea conservatoare a lui Boerescu s-a Încheiat la jumătatea anului 1883 (la scurt timp Înainte de moartea omului politic). Fostul ministru dezvolta o serie impresionantă de sofisme pentru a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
o conciliere totală cu tradiția; Însă teoreticianul devenea inevitabil predispus a-i acorda un anumit credit. Tendința s-a menținut după Întoarcerea lui Boerescu la București. Conținutul „profesiunii de credință” publicate În Naționalul din 26 octombrie/ 7 noiembrie 1858 accentua tentația conservatoare. Deși În continuare critic față de „Întunericul trecutului”, tânărul politician repudia „extravaganțele”, „teoriile escentrice și imposibile”, proiecția unui „viitor ideal și luminos”, echivalentă cu detașarea de realitate: „nu dorim a perde realul pentru o umbră, căci nu voim a perde
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
240-245; Grigurcu, Teritoriu, 87-92; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 181-195; Emil Manu, Virgil Teodorescu, RITL, 1973, 1; Georgescu, Printre cărți, 194-204; Poantă, Modalități, 202-204; Andriescu, Relief, 67-81; Ciobanu, Critica, 30-35; Dimisianu, Valori, 54-58; Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 212-220; Felea, Secțiuni, 119-123; Cristea, Domeniul, 79-84; Petroveanu, Traiectorii, 66-78; Barbu, O ist., 61-63; Manu, Sinteze, 145-156; Piru, Poezia, I, 284-292; Zalis, Tensiuni, 102-108; Nicolae Balotă, Continuitatea poeziei, RL, 1976, 27; Iorgulescu, Al doilea rond, 249-254; Laurențiu
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
romanului nu e decât o colecție de platitudini. Menționabil este romanul Întoarcerea (1983), redactat într-o manieră nu de puține ori prolixă, dar cu bune pagini de evocare etnografică a satului ardelean. Ceea ce trebuie subliniat [...] cu deplină adeziune - față cu tentația unora de a dilata sensurile operei, ori de a-i atribui, pe baza unor postulate ale noii critici, intenționalități imaginare - este reîntoarcerea la text propusă ferm de Mircea Tomuș. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Gheorghe Șincai. Viața și opera, București, 1965; ed.
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
travestite, Aspecte ale „medierii”. Deromantizarea romanului, Motive existențialiste. De la eu la non-eu, „Permanențe romantice”, În căutarea unui profil. Tehnici expresive) autoarea se străduiește să identifice în textul romanelor argumente plauzibile (riguroasa autoscopie a personajului-narator, cinismul percepțiilor, suferința de a trăi, tentația înstrăinării) pentru susținerea ideii conform căreia Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează totodată punctul de inserție a categoriei
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua zi”. Cu toate acestea, evită conceptualizările autosuficiente, după cum rămâne imună la tentația impresionismului liricoid sau militant. Dimpotrivă, buna așezare teoretică și deschiderea comparatistă îi permit să demareze, dintr-o perspectivă holistă, situată dincolo de partizanatele generaționiste, o dezbatere privitoare la perspectivele pe termen mediu ale literaturii române actuale. Astfel, Optzecismul și promisiunile postmodernismului
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
se situează deasupra întregii proze românești de aventuri, numărându-se, totodată, printre puțin numeroasele scrieri viabile ale „obsedantului deceniu”. Următoarele romane ale lui T. par a fi scrise, într-o măsură decisivă, fie sub dictatul „comenzii sociale”, fie sub constrângerea tentației de a obține succes de public. Ele nu coboară în subliteratură, dar literaturizează convențional, reduc la manieră modul seducător al scriiturii autorului din primele sale cărți. Spre a satisface „normele” ideologice și spre a-și menține totodată formula proprie, T.
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
al saltului dintr-o realitate conceptuală ca utopie a limbajului într-una asumată ca infern existențial. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în volumele de început poetul nu vădea prea multă disponibilitate socială, sărind peste imediat direct în tentația vizionară și în ritualitatea imaginativă. AL. CISTELECAN Poezia lui Dorin Tudoran [din Respirație artificială și Pasaj de pietoni] s-a asprit considerabil și a adoptat un ton aproape dur. Au dispărut efectele căutate de stil, luciul de oglindă al poeziei
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
România literară”, „Familia”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Flacăra” ș.a. U. debutează în momentul postbelic cel mai potrivnic lirismului, astfel încât Chemări este o carte din care mai târziu nu se va reține nimic. Platitudinea, artificialitatea, șabloanele realismului socialist sufocă valențele reale: tentația expresiei eliptice și a unei simplități rafinate, iar la nivel tematic, dialogul nostalgic cu obârșia. Sunetul personal al poetului începe să se elibereze de clișee spre finalul deceniului al șaselea și el se impune la începutul deceniului următor ca o
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl reprezintă pregnant pe U. și pendulările lui între revelație și taină. Autorul reconstituie afectiv evenimente de după primul război mondial, „încredințând
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
în marginea miracolului, o nuanță de mister tensionează adesea acțiunea. Protagoniștii narațiunilor, îndeobște puștani, adolescenți, se aventurează în locuri nestrăbătute încă, aparținând unui areal care prinde să se transforme într-un spațiu fantastic, invadat deopotrivă de visurile copilăriei și de tentația aventurii. SCRIERI: Chemarea pitpalacului, Chișinău, 1976; Puntea, Chișinău, 1977; Din lunca Ișnovățului, Chișinău, 1981; Muguri în decembrie, Chișinău, 1986; Făuraș, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Puntea”, LA, 1977, 29 decembrie. I. C.
ZLOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
mediatică” a vremii. Personalități cu identitate definită ori figurine de plan secund, campioni ai scrisului zilnic și poligrafi excentrici formează o lume complexă, colorată și fără astâmpăr, cercetată cu un ochi străin de ispita înfloriturilor ce denaturează, dar și de tentația spectacolului îndoielnic al deriziunii. Contribuția lui Z., într-o arie care din start se anunța ingrată, e prețioasă și prin mai multe descoperiri: pseudonime sau simple inițiale, debuturi, colaborări necunoscute anterior, o sursă de revelații fiind rubrica „Poșta redacției”, unde
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
asemenea, să înțeleagă poziția în care se află, precum și care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite și limitele ce nu trebuie depășite. Adolescentul trebuie să se mențină pe o linie dreaptă, să aibă grijă să dețină controlul comportamentului sub imperiul atâtor tentații sau să știe să spună “nu” influențelor negative ale anturajului, să nu facă greșeli majore, ce ar putea dezamăgi sau avea repercusiuni grave asupra viitorului. Aici intervine părintele, care trebuie să fie suportul constant al adolescentului și care va veghea
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
pe care le cunoaște, deoarece ei ar putea ajunge la un stadiu de confuzie care se poate reflecta cu ușurință pe alte planuri ale vieții lor personale, ce le pot afecta chiar viitorul. În circumstanțele unei separări, părintele poate avea tentația de a reveni asupra unei decizii, pentru a o face mai favorabilă copilului, sau din simplul motiv de a fi realizat că motivele luării ei nu au fost în totalitate corecte, din cauza stresului sau a unor emoții contradictorii. Această acțiune
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
regulile unui comportament adecvat și nu obținerea unui comportament sub amenințarea pedepsei. Părinții trebuie să aibă capacitatea de a-și analiza comportamentele și atitudinile lor nerezonabile și a nu le impune fără discernământ copilului. De asemenea, ei trebuie să reziste tentației de a face uz de forță pentru a impune cu brutalitate anumite reguli copilului și de a-l umili dacă acesta se opune dorinței lor. Metoda optimă de disciplinare constă în încurajarea comportamentelor pozitive, cooperarea cu copilul, promovarea acelor comportamente
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
cu sistemul de asistență socială și psihologul școlar, în timp ce copiii care au părinții plecați în străinătate nu pot beneficia de sprijin de specialitate. Aceștia prezintă risc de abandon școlar, acumularea absențelor nemotivate, scăderea performanțelor școlare, corigențe, scăderea notei la purtare. Tentația plecării în străinătate este foarte puternică în rândul băieților, aceștia întrerupându-și, în cele mai multe cazuri, studiile gimnaziale datorită rezultatelor mediocre la învățătură, veniturilor familiale scăzute, capitalului educațional redus, rezidenței rurale, în orașe foarte mici sau foarte mari. Un rol foarte
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu”, GL, 1965, 17; Ion Pop, Poezia lui V. Voiculescu, LCF, 1966, 35; Adrian Maniu, V. Voiculescu - omul, LCF, 1966, 44; Negoițescu, Scriitori, 168-179; Ion Pop, V. Voiculescu și tentația mitului, LCF, 1967, 13, 14; Tudor Teodorescu-Braniște, Emisiunile de altădată, „Presa noastră”, 1967, 8; Martin, Poeți, I, 12-19; Leon Baconsky, Modul vizionar. Dimensiuni interioare. În marginea poeziilor lui V. Voiculescu, ST, 1968, 4; Al. Andriescu, „Poezii”, CRC, 1968, 19; Dumitru
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
eposului, F, 1973, 1; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ultimele sonete în opera lui V. Voiculescu, VR, 1973, 5; Sașa Pană, V. Voiculescu și Urmuz, MS, 1973, 3; Virgil Carianopol, Scriitori, I, 93-102; Ist. teatr. Rom., III, 169-172; Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 179-199; Piru, Varia, II, 348-364; Ungheanu, Pădurea, 243-254; V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente, I-IV, îngr. și pref. Alex. Oproescu, Buzău, 1974-1994; Balotă, Ion, 340-378; Crohmălniceanu, Literatura, II, 285-311; Virgil Munteanu, „Gimnastica sentimentală”, TTR, 1975, 3; Zoe
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Acterian, Schiță de portret fizic și spiritual al lui Mircea Vulcănescu, APF, 1991, 12; Ștefan J. Fay, Sokrateion sau Mărturie pentru om, București, 1991; Negoițescu, Ist. lit., I, 345-346; Z. Ornea, Vulcănescu despre omul românesc, RL, 1992, 17; Florin Manolescu, Tentația luciferică, LCF, 1992, 25; Florin Mihăilescu, Hermeneutica specificului național, ST, 1992, 5-6; Z. Ornea, Vulcănescu despre Nae Ionescu, RL, 1992, 26; Gheorghe Grigurcu, Un candidat la canonizare: Mircea Vulcănescu, F, 1992, 9; Eliade, Împotriva, 251-256; Mircea Iorgulescu, Contribuție de istorie
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV, 10, passim, V, 35, passim; Ciopraga, Amfiteatru, 433-437; Micu, Scurtă ist., II, 78-79; Alexandru Arion, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1999, 21; Simion Bărbulescu, Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 406-408; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 14-16; Dicț. analitic, IV, 662-667. R.S.
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
ofere mai multe chei de lectură. Pe o intrigă aparent simplă - pe patul de moarte o mamă își cheamă cei nouă copiii, tot atâția câte zodii sunt, pentru a dărui fiecăruia odaia sa - se dezvoltă mai multe fire narative, cu tentația unei simbolistici care privilegiază două repere: semnele și cartea. Fiecare fiu își are bildungsul său, fiecare existență trimite la o ipostază mitică, dar textul e hibrid, în pofida marilor lui ambiții. Ca poet, S. aduce în versurile din Cuvântul cuvânt (1994
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
Poezii precum Autoportret pe nisip, Femeia de fum, Nostalgice nisipuri trădează obsesia efemerului, încercarea de prindere parcă în fotogramă a existenței aflate în permanentă schimbare. S. tinde să abstractizeze, să înțeleagă altfel firea lucrurilor, după cum există la el și o tentație, nereprimată, a ludicului, o glisare dinspre tonalitățile grave, reflexive spre o repunere în drepturi a jocului (Joc de fachir, Jocuri cu arcuri, Joc de cuvinte). Modul de a vedea poezia, pictura și spectacolul se regăsește în cartea de eseuri Artă
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
provincie românească Bucovina, care se considera păstrătoare a valorilor românești nealterate și deținătoare a unei culturi cizelate de contactul cu civilizația austriacă, simțindu-se încă în inferioritate etnică și marginalizată în plan politic de centrul „vinovat” de aderența la europenism. Tentația modernității și refuzul literaturii de factură tradiționalistă, asociate conștiinței eșecului și neputinței, generează la S. o devoratoare ură de sine care se manifestă și în „experimentele” poetice, și în tematica prozei sale. Risipite în presă, articolele critice și de opinie
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]