2,019 matches
-
a servit le locuitorii orașului și regiunii limitrofe până la înființarea Spitalului Poriya. Spitalul scoțian creat de Watt Torrance a slujit în acea epoca că maternitate a Spitalului Schweizer. În 11 mai - 16 mai 1934 s-au produs furtuni cu ploi torențiale, mai ales în interiorul Palestinei. Ziua cea mai ploioasa a fost 14 mai 1934, ploile însoțindu-se de grindină și descărcări electrice, ducând la scurgeri abundente de sedinmente dinspre depresiunea de vest către oraș. Din cauza infrastructurii deficiențe și a lipsei de
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă. Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor. Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acțiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine etc. Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile (numite irigații) pot fi
Inundație () [Corola-website/Science/311219_a_312548]
-
în mare parte lui Ernoul, susțin că Sfântul Gheorghe a luptat în acea zi alături de Balduin și Raynald. Balduin l-a urmărit pe Saladin până la căderea nopții și apoi s-a retras la Ascalon. Inundat de zece zile de ploi torențiale și suferind pierderea a aproximativ 90 la sută din armata sa, inclusiv garda sa personală de mameluci, Saladin a fugit înapoi în Egipt, hărțuit de beduini de-a lungul drumului. Numai o zecime din armata lui a reușit să se
Bătălia de la Montgisard () [Corola-website/Science/310948_a_312277]
-
datorită că avem un relief hipsometric în cadrul comunei nu putem vorbi despre o uniformitate a mediei de precipitații. Cele mai multe precipitații cad sub formă de ploaie, în perioada aprilie-octombrie, circa 65-75% din media anuală din care circa 4% sub forma ploilor torențiale din lunile iunie-iulie iar circa 1% sub formă de grindină. Circa 30-35% din media anuală a precipitațiilor cad sub formă de zăpadă în perioada noiembrie-martie. Straturile de zăpada, în general, ating pe înălțimi mai mari 1-1,5 m, dar de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
la Sagu, Cruceni și Hunedoara Timișană și între 620-640 mm la Fiscut și Firiteaz (Atlasul climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
mai și iulie, când temperatura coboară până la 18-20°C. Uraganul „El Nino” bântuie regiunea din preajmă, fiind unul dintre fenomenele meteorologice care afectează întreg Oceanul Pacific. Aceasta face ca precipitațiile pe insule să fie imprevizibile, generând atat secete cât și ploi torențiale. Pe insula Isabela, una din insulele mari ale arhipelagului, se află muntele Azul cu cel mai înalt vârf din zonă - 1689m. Biocenoza pe arhipelag este reprezentată de animale cu adaptări extreme, unele dintre cele mai unice din lume, precum și de
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
Acestea sunt aducătoare de ploi și suflă primăvara, vara și toamna din nord-vest iar iarna viscolește mai mult dinspre nord-est. Vânturile dăunătoare vin din direcțiile aducătoare de precipitații, primăvara spulberând pământul de la suprafață, iar vara aduce ploi puternice cu caracter torențial. Hidrografia este formată din cursuri cu apă permanentă sau temporară. Regimul de apă alimentară al apelor din raza comunei este pluvio-nival. Râurile colectoare sunt Crasna și Eriu. Crasna izvorăște din Munții Meseșului și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
vârful Văcăreni - la sud de localitate, culmea Ciclăiești la sud-vest de Luncavița, dealul Pietriș, dealul Fetei (la sud-est și, respectiv, est de Luncavița) și, de asemenea, dealurile de la sud și sud-est de Rachelu. Toate aceste înălțimi sunt separate prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în scoarță și care au direcția de curgere de la sud la nord, descărcându-se în Lunca Dunării. Datorită zonei, ls-a înregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri.Astfel, perioada neolitică în arealul
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
erodarea solului prin acțiunile sale nechibzuite: aratul incorect, cultivarea fără rotație a unor culturi agricole etc., care duc la degradarea continuă a terenurilor arabile. Pe lîngă om o mare contribuție în acest sens o are și natura, și anume: ploile torențiale din perioada caldă a anului, care spală stratul de sol, înghețurile de primăvară și toamnă. O altă problemă cu care se confruntă autoritățile locale este cea a defrișării pădurilor. Satul dispune de un procent foarte mic de păduri, însă oamenii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ceia ce favorizează cultivarea diferitor culturi agricole iubitoare de căldură. Factorul negativ este că cantitatea de precipitații care pe teritoriul Colibașului este foarte mică 450-500 mm, ceia ce creează un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și toamnă, care afectează în primul rînd agricultura. Cantitatea mică de precipitații atmosferice a determinat într-o oarecare măsură repartiția și prezența resurselor acvatice. Resursele de apă reprezintă o problemă foarte mare pentru unii din
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de transport. Relieful este reprezentat de diverse unități de relief, care influențează esențial componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele erozionale sînt condiționate de caracterul torențial al ploilor în timpul sezoanelor ploioase și a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se întâlnesc pe întreg teritoriul, însă mai frecvent pe teritoriile cu altitudini mari, cu versanți abrupți, constituiți din depozite argilo-nisipoase și loessoidale. Paralel cu procesele naturale, la formarea ravenelor contribuie esențial și factorul antropic. densitatea
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
din livezile din brigadă. Exista școală de 8 ani (actualmente gimnaziu), club, bibliotecă, oficiu poștal, creșă, monument celor căzuți în cel de-al doilea război mondial ca ostași ai Armatei Sovietice. În anul 1989 biserica a fost reconstruită. O ploaie torențială a inundat în anul 1991 grădinița de copii și câteva case, a deteriorat ogoarele din văi. La începutul mileniului III, în localul unei foste tabere de odihnă a elevilor a fost deschisă o mânăstire pentru călugărițe.
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Măgura Codlei reprezintă un veritabil barometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete, ducând la apariția viiturilor pe râuri. Aceste precipitații depășesc uneori valoarea de 200 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de 135 zile la Bod și 142 zile la
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
lung de 1.000 de km și doar 90 au mai mult de 100 km. Celelalte sunt râuri scurte și cu un debit neregulat: de cele mai multe ori seacă în perioadele secetoase și se umflă și provoacă inundații locale în timpul ploilor torențiale. Majoritatea râurilor care-și au obârșia în munții ce mărginesc sau străbat Meseta Centrală curg spre vest de-a lungul podișului și străbat Portugalia pentru a se vărsa în oceanul Atlantic. O excepție semnificativă o constituie râul cu cel mai
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
bulgaro-germane. După construirea unui pod la Flămânda și trecerea la sud de Dunăre a două divizii în data de 1 octombrie 1916, operația a fost anulată în ziua următoare, din cauza ruperii podului și inundării sectorului de trecere în urma unor ploi torențiale. Trupele au fost retrase la nord de Dunăre pe 3 și 4 octombrie 1916. Paradoxal, generalul Averescu își asumă și aici marele merit de a fi ajutat astfel Marele Cartier General să mute aceste trupe din nou pe frontul din
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de a fi ajutat astfel Marele Cartier General să mute aceste trupe din nou pe frontul din Carpați: „"Aceasta schimbare a putut sa se facă la timp, și deci cu rezultat fericit, mulțumită în parte faptului, că din cauza unor ploi torențiale, îndrumarea operațiunilor de la Flămânda a suferit o oareșicare întârziere."” Șirul deciziilor pripite începute cu Turtucaia și continuate cu „Manevra de la Flămânda“ a dus la oprirea ofensivei pe frontul din Transilvania, armatele române trecând la apărare pe un aliniament nefavorabil, dând
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
bucata de gheață în care se aflau înțepenite picioarele broscuței și merg spre locul unde se afla Zâna Pădurilor pentru ca aceasta să-l elibereze pe Oache de sub vraja ei. Pe când mergeau spre Zâna Pădurilor fetițele sunt surprinse de o ploaie torențială și intră să se adăpostească într-o peșteră. Acolo întâlnesc un licurici pe nume Scăpărici care nu poate lumina pentru că picioarele îi iau foc; el vrea să meargă să ceară ajutor Zânei Pădurilor pentru a-și recăpăta strălucirea. După ce ploaia
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de 1.600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade și rupturi de pantă. În porțiunile în care străbat calcarele sau stive mai groase de grohotișuri se pierd în subteran pentru a apare în aval sub forma unor izvoare puternice.
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
la structura. Pe văi se pun în evidență nivele de umeri situate între 120 și 300 m altitudine aproximativa, derivate din fragmentarea glacisurilor de vale pleistocene. În zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențiala și mai ales alunecări de teren cu deluvii groase de până la 20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de minim: iulie - august și ianuarie - februarie. La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punîndu-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stărilor vremii. Dinamica atrnosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cît și a celor est-europene, mai
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]