206,418 matches
-
atîtea proiecte: încă un Cioran, apoi Eliade, alte volume de poeme, în parte scrise, memorialistică, publicistică... M.P.: Astea sînt forme de autoamăgire. Noi cunoaștem un prieten, avem un prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea cît mine. Forma noastră de a ne autoiluziona e teribilă. Dar asta încă nu spune nimic. Nu, simt că am tot mai puțină putere de a munci, e adevărat, însă, că între timp am învățat și cum să mi-
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
renunț la tot ceea ce nu este, din punctul meu de vedere, obligatoriu. Îmi amintesc, pe vremea cînd scriam la Cioran - scriam de foarte mulți ani -, începuse vara și-mi spuneam: ei, am o vară în față, în care lucrez. Și tot felul de persoane îmi cereau ba un interviu, ba un răspuns la anchetă, lucruri care efectiv erau frivole, nu aduceau nimic în plus pe lume, decît că ar fi înnegrit niște coloane de revistă ori de ziar, și s-au
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
țigări. Apocalipsa după Marta l-am scris între Piața Cipariu și strada Pata, unde locuiesc. D.P.: Fără a avea nimic din el în cap dinainte? M.P.: Ba da, aveam un vers și cu versul ăla am tras și am depănat tot ghemul și m-am grăbit să ajung acasă să-l pun pe hîrtie, să nu-l pierd. Așa cum scriu poeme în somn și le pierd pentru totdeauna, firește. Deci poemele vin. Sigur că trebuie să fii atent, să fii pregătit
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Cornelia Blaga. Ne-am jucat amîndouă cu ursuleții și cu hainele lor o dimineață întreagă. Mi-a părut rău că nu mai am mîini mici, de copil, să-mi vîr degetele în toate cutele hăinuțelor. Oricum, cu mîinile mele mari, tot am "lucrat", adică am făcut ordine în "dulapul" cu haine... Vezi tu, cîte o întîmplare ca asta, miraculoasă, este un privilegiu care mă răsplătește pentru multe peripeții de alt fel.
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
mai sărac în nuanțe. Ce salvează acest film sînt interpretările: Meryl Streep este - ca de obicei - extraordinară în rolul editoarei lesbiene, Julianne Moore - deși nu face decît un fel de replay al rolului din Far From Heaven de Todd Haynes ( tot gospodină, tot frustrată, tot anii ’50) - demonstrează încă o dată că este una din cele mai mari actrițe contemporane, iar Nicole Kidman ( cu nas de latex) reușește o performanță memorabilă în chip de Virginia Woolf: un rol de caracter care-i
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
în nuanțe. Ce salvează acest film sînt interpretările: Meryl Streep este - ca de obicei - extraordinară în rolul editoarei lesbiene, Julianne Moore - deși nu face decît un fel de replay al rolului din Far From Heaven de Todd Haynes ( tot gospodină, tot frustrată, tot anii ’50) - demonstrează încă o dată că este una din cele mai mari actrițe contemporane, iar Nicole Kidman ( cu nas de latex) reușește o performanță memorabilă în chip de Virginia Woolf: un rol de caracter care-i dezvăluie talentul
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Ce salvează acest film sînt interpretările: Meryl Streep este - ca de obicei - extraordinară în rolul editoarei lesbiene, Julianne Moore - deși nu face decît un fel de replay al rolului din Far From Heaven de Todd Haynes ( tot gospodină, tot frustrată, tot anii ’50) - demonstrează încă o dată că este una din cele mai mari actrițe contemporane, iar Nicole Kidman ( cu nas de latex) reușește o performanță memorabilă în chip de Virginia Woolf: un rol de caracter care-i dezvăluie talentul cameleonic, deja
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
artistică atît de colorată ca Frida: fără prudențe inutile, fără timorări castratoare, cu imaginație și panaș Filmul este în același timp precis și luxuriant, reușind să găsească racordul sugestiv între pictura Fridei ( un suprarealism naiv) și viața ei. Salma Hayek ( tot mexicancă) s-a luptat opt ani pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect și este cert că fără pasiunea pe care o pune în interpretarea focoasei mexicance filmul n-ar fi ceea ce este; dar absolut antologic este mai degrabă
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
în anii ’50, cum priveați, totuși, lumea din jur? - Trăiam într-o inconștiență mirată. Mă miram că așa ceva era posibil. La un moment dat, prin 1957-58, era la editură o evreică basarabeancă; traducea de zor o istorie universală și îi tot dădea cu Alexandru Macedonski. Eu văd și îi atrag atenția că Macedonski e un poet român... puțin altul decât cuceritorul Alexandru Macedon. Și ea îmi răspunde: Aveți voi așa un poet?. Cum poți să reacționezi în asemenea situații? Așa că eu
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
am ținut minte, cu mirare, și le-am folosit în cărțile mele. Literatura e o chestie de văz și de auz. Și de lecturi. Văd și aud, vorba lui Caragiale, monstruos. Să te ferească Dumnezeu să-ți spun ce văd! Tot în epoca asta teribilă, eu l-am văzut pe Arghezi, în poartă la Mărțișor, vânzând cireșe. Am și cumpărat de la el un kilogram și țin minte că m-a... înșelat cu 100 g. Abführtag - Venind la dumneavoastră, cred că v-
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
realismului și apariția imagisticii în literatură. Desigur, întreaga istorie a literaturii, așa cum o știm, de la Homer și tragedia greacă pînă astăzi, poate fi înțeleasă că istorie a artei prin care oamenii și lucrurile devin imagini. Putem vedea cicatricea lui Ulise, tot așa cum îi vedem pe Don Quijote și pe Sancho luptîndu-se cu invizibili cavaleri ce se dovedesc a fi mori de vînt. Dar ceea ce sugerează Calvino și ceea ce face pasajul citat atît de interesant e ideea că arta construirii personajelor și lucrurilor
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
fi și a vorbi al personajelor. Kleist încearcă să ne convingă că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă povestirii și în semnificația morală a acesteia. Se poate obiectă că Marchiza de O... e o povestire scurtă, o nuvelă, că însăși specia îi impune lui Kleist anumite constrîngeri, că pur și simplu
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
zi luminoasă de 11 noiembrie, Peter Brook însuși mi-a arătat câteva fragmente din întâlnirea filmată cu Gordon Craig: era pe atunci un tanar implicat, puternic, direct, convins de utilitatea actelor lui. Acest tânăr căruia nimic nu-i rezista obțineam tot ce voiam mărturisește el e prezent din primele pagini. Călătorește cu avionul, stă în marile hoteluri, ia decizii scenă din cafenea se taie, îi anunță el, fără nici un menajament pe actori în numele unei violente dorințe de a înfăptui. Convingerile lui
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
plăcut. Cîțiva prieteni-colegi (Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ioana Popescu, Mihaela Schiopu, Ina Safarica) vorbesc între ei despre Irina, ignorînd reportofonul care le înregistrează spusele. Dragoș Bucurenci a selectat și transcris fragmente din acestă discuție liberă despre cum era și ce tot făcea prietena care i-a marcat pe viață. Zice Ioana Popescu: "Irina este poate singurul fenomen - pentru că altfel nu știu cum să-i spun - care creează dependență fără a fi nociv. Uite, stăm aici și vorbim despre ea și peste un an
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
vedere, incompatibile. Maxim Dumitraș și Mihai Percă țin laolaltă vidul și plinul, obscuritatea și lumina, viața și geologia, opacitatea și transparența, încremenirea și mișcarea. Ea este simultan o suită de obiecte individualizate și o metaforă cuprinzătoare a creației înseși. P.S. Tot în nord, însă de data aceasta la Baia Mare, a apărut de curînd primul număr al unei noi publicații culturale: Nord literar. Evenimentul va fi remarcat, în mod sigur, în mediile de specialitate. Dar ceea ce individualizează această apariție de la bun început
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
Sandu),/ domnos, ba chiar dominator;/ mezinul Gabrea ( mult mai tandru);/ era și domnul Mărculescu,/ cel cu «tăcerea milostivă»/ strînsă-«ntre pajiște și turlă»;/ și, personaj de mare burlă,/ cînd ofensiv, cînd în eschivă,/ Vintilă Ivăceanu; Turcea/ ( o cvasi-rimă pentru Tulcea,/ tot astfel cum se-ngînă Giurgiu/ cu, din păcate, numai giulgiu),/ pe care-l cunoscusem, însă,/ prin Mircea, Mircea Brăilița,/ prietenul de totdeauna,/ cu-o zi în urmă, la «Albina»/ ( nu singur, ci-nsoțt de una/ cu bucle arămii ca lița);/ Dimov, în
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
mult șurubul jocului formal, spre a elibera apoi, cu o presiune mai mare, aburii visului și spre a le acorda îndată acestora un contur surprinzător prin exactitate. Labilitatea extremă, disponibilitatea aparent fără frîne a lui Șerban Foarță, gata a face tot timpul tumbe, se constrînge în delicate severităț, intră ( triumfal) în tipare. Într-un fel, libertatea greu dobîndită se sacrifică pe sine. Iată o superbă natură moartă: "O policioară,-ț mai aduci/ aminte? doldora de cuci/ de bîlci, din lut, verzi
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Marina Constantinescu Am încercat să mă retrag tot mai mult din lume. Să fragmentez, într-un fel, legăturile cu agitația și cu derizoriul ei. Stau și-mi construiesc propriile imagini, îmi populez curtea cu oamenii pe care îi iubesc necondiționat, îmi trec în revistă cu voluptate amintiri extraordinare
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
privesc unde trebuie. Un călugăr zen-budist mi-a șoptit, printre altele, un lucru pe care mă străduiesc să-l pricep și să nu-l uit: "dacă privești unde trebuie, ai să vezi lumea toată ca pe o grădină." Mă gîndesc tot mai mult la cei dragi din jurul meu, la prietenii mei, adică, și știu că am avut noroc. Nimic nu pare întîmplător, legăturile devin vizibile uneori, faptele mi-au revelat întîlniri extraordinare asupra cărora mi-am propus să poposesc mai des
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Primesc adesea vești despre el, citesc în presa lumii despre montările lui. Mereu simt că sînt și eu, prin el, mai importantă, mai vizibilă pe acest pămînt. Despre spectacolele lui de la Paris, de la Comedia Franceză, îmi povestește cel mai adesea tot George Banu. Savurez ideile regizorale ale lui Andrei din detaliile care pigmentează discursul lui Biță. Mă simt, în felul acesta, mai aproape de ei, de anvergura cu care își deschid brațele ca să cuprindă și apa și uscatul teatrului de pe această planetă
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
de căldură revărsat asupra mea de minunata Ileana Predescu. Și, mai presus de orice, dragostea și devotamentul scumpei noastre Andriana Fianu, cea datorită căreia Liviu Ciulei a poposit, cîndva, în redacția noastră. Reverență, Ma- estre! În ultimul timp mi-e tot mai bine cu gîndul la prietenii mei de aici sau de aiurea.
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Care este efectul de perspectivă a Psaltirii în versuri în asprul exercițiu spiritual al decantării limbii române literare? Semnele de întrebare, așa cum se derulează în direcția formării judecăților de valoare relative la personalitatea și opera mitropolitului Dosoftei, sunt urmare a tot atâtor articulații de gândire. În paginile cărții, ele exercită o fascinație a limpezirii complicațiilor, a orientării combinațiilor, a determinării relațiilor, marcând o linie de continuitate, riguros elaborată și un arc de probleme ca un resort încordat, mereu pe puctul de
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
avionul!) Norocul meu s-a numit Fabian, tînăr jurnalist la Televiziunea Ungară cu care-am împărțt compartimentul de dormit de la Veneța la Budapesta; cum aici trebuia să schimb nu doar trenurile, ci și gările, Fabian - care, coincidență, trebuia s-ajungă tot în gara Nyugati - mi-a fost ghid. La Cluj mă așteaptă Oana Bujgoi, care mă duce rapid la hotelul Topaz. Și unde, cînd ajungem, e mare petrecere mare în onoarea lui Andrei Blaier, omagiat de TIFF pentru cei 70 de
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
deși Barry (se vede asta de la o poștă) e o "divă"... În fond, de ce n-ar fi? Lynch i-a ecranizat romanul Wild at Heart: The Story of Sailor & Lula și a luat Palme d’Or la Cannes, în ’90. Tot el a scris scenariul celui mai bun film lynchian - Lost Highway. E un scriitor foarte cunoscut în SUA și Franța (deloc în Romånia, lucru care-l irită/contrariază întrucîtva), plus că a fost cuplat cu nenumărate femei frumoase și celebre
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
contrazic. Cred însă că nu priviți în direcția corectă, și nici din unghiul din care poezia vi s-ar revela, și mai ales credeți că dezlegările și rezolvările vin din exterior, astfel că în poeme mișună personaje pe cât de dezamăgitoare, tot pe-atât de indispensabile propriei dvs. firi. Cu acei pași morți și pași vii cu care spuneți că vă strecurați către sine, dar împreună cu clovnul, care e firesc să vă deruteze și să vă falsifice, călcați-l în picioare pe
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]