2,801 matches
-
aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și stat, ci sunt numai un expedient prin care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și alte foruri multilaterale, au din punct de vedere structural o ierarhie oficială formată din comitete, sub-comitete și sisteme de grupuri semioficiale formate prin apropierea geografică sau economică (de exemplu: statele Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Arabe etc.). Caracteristică majoră a tratativelor multilaterale o reprezintă regulile procedurale propriu-zise, insă istoricul britanic Harold Nicolson consideră că în timpul unei conferințe internaționale atât problemele organizatorice, cât și cele procedurale devin la fel de importante precum cele de ordin politic, iar dacă acestea nu sunt tratate cu interes
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
stabilitate a statelor lumii. 1.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a conflictelor internaționale "În orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, părțile vor trebui să-și rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin orice mijloace pașnice, la alegerea lor". (Art. 33.1, Carta Națiunilor Unite) Secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au cunoscut o intensificare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Cartei, stipulează, în art. 33 obligația și mijloacele concrete de reglementare pașnică a diferendelor și prevede obligația părților, în cazul oricărui diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, de a-l rezolva prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, prin recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice. Mijloacele pașnice de drept internațional, atât cele diplomatice, cât și cele politice, sunt reglementate prin convenții internaționale, universale sau regionale, în general
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în vederea determinării procedurii pe care părțile, de comun acord, o vor adopta în scopul soluționării definitive. Convenția de la Viena (în art. 3, alin. c) menționează negocierea ca fiind una dintre funcțiile importante ale diplomației, misiunea acesteia constând în "a duce tratative cu guvernul statului acreditar".115 În ceea ce privește desfășurarea negocierilor, în art. 2, p. 3, Carta ONU prevede că negocierea trebuie să fie conformă cu imperativul de a nu pune în primejdie pacea, securitatea internațională și justiția, condiție generală pentru toate mijloacele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au avut loc discuții de pace între Israel și Siria, care s-au încheiat fără succes; la 25 mai Israelul și-a retras din sudul Libanului forțele militare (după 22 ani); între 11-25 iunie (la Câmp David) s-au desfășurat tratative între primul-ministru al Israelului, Ehud Barak și președintele OEP, Yasser Arafat, fără a se ajunge la un acord de pace; la 31 iulie, Knessetul a ales al 8-lea președinte al Israelului, pe Mose Katsav (fost deputat al Partidului Likud
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teroriștilor palestinieni); la 7 mai, Jacques Chirac și regele Abdallah ÎI al Iordaniei făcând apel la "rațiunea israelienilor și a palestinienilor", i-a încurajat să accepte inițiativa de pace egipteano-iordaniană (care prevedea încetarea focului timp de o lună dar, ulterior, tratativele de pace să fie reluate); la 19 mai reprezentanții țărilor Ligii Arabe au cerut ca ansamblul guvernelor arabe să rupă orice contact politic cu Israelul atâta timp cât statul evreu nu va înceta acțiunile militare îndreptate împotriva palestinienilor; la 29 august, Israelul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
referitor la evoluția procesului de peace israeliano-palestinian, accentuând astfel că: "soluțiile pașnice și neviolente reprezintă singura modalitate de a ajunge la o pace justă și de durată între israelieni și palestinieni", impunându-se în acest sens "crearea condițiilor pentru reluarea tratativelor de pace directe dintre cele două părți"; de asemenea, rezoluția specifică faptul că "în acest context, solicitarea Palestinei de a deveni stat observator ne-membru al ONU reprezintă un pas important în a conferi revendicărilor palestiniene o mai mare vizibilitate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
susține că dreptul palestinienilor la autodeterminare și la a avea propriul stat, precum și dreptul statului Israel de a exista în cadrul unor frontiere sigure sunt drepturi incontestabile"; "recunoașterea statului Palestina de către statele membre ar trebui să contribuie la reluarea imediată a tratativelor de pace directe între israelieni și palestinieni, și solicită insistent UE să își asume responsabilitatea de a deveni un actor politic real în procesul de pace din Orientul Mijlociu"; "ambele părți să se abțină de la orice acțiune care ar putea submina
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un deceniu de convulsii intra-palestiniene și inter-israeliano-palestiniene care vor atrage în mod special atenția comunității internaționale. Astfel, la 10 aprilie 2002 s-a desfășurat (la Madrid)551 prima sesiune a Cvartetului 552 pentru Orientul Mijlociu, care a reunit la masa tratativelor, în această formulă diplomatică, reprezentanții SUA, Uniunii Europene, ONU și Federației Ruse în vederea găsirii unei soluții corespunzătoare crizei israeliano-palestiniene. Între 21-22 iunie 2002 (la Seville),553 în contextul summitului desfășurat sub egida Consiliului European, s-au făcut o serie de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
oficial al mișcării Hamas susține în mod categoric continuarea rezistenței atâta timp cât ocupația israeliană persistă avertizând că violențele vor continua dacă Israelul nu va respecta acordurile de pace încheiate cu palestinienii. Întreaga comunitate arabă, de altfel, susține că se vor continua tratativele de pace dacă acestea vor respecta legitimitatea internațională, rezoluțiile ONU și principiul "pământ contra pace" (land for peace).625 Cu prilejul Conferinței de la Madrid (din 30 octombrie 1991), George Bush (ex-președinte al SUA) sublinia: "compromisurile teritoriale sunt esențiale pentru o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe parcursul acestui subcapitol că în ceea ce privește derularea conflictului israeliano-palestinian organizația se va implica din oficiu în mod activ și constant, desi istoria a demonstrat că în momente importante ale evoluției procesului de pace organizația a fost marginalizata, exclusă uneori de la masa tratativelor în pofida atribuțiilor care i-au fost conferite prin Carta ONU (fiind etichetata deseori ca având o orientare pro-arabă și/sau pro-palestiniană).628 Revenind la criza israeliano-palestiniană, Consiliul Societății Națiunilor (precursor al ONU) a aprobat mandatul britanic asupra Palestinei la 22
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
israeliană se va menține în ceea ce privește nereglementarea problemei refugiaților palestinieni, dar și în privința încetării extinderii coloniilor, conducerea israeliană oferind ca alternativă de moment doar prelungirea perioadei de înghețare a construcțiilor în colonii.1110 Date fiind condițiile, conducerea palestiniană atrage atenția că tratativele nu vor continua atâta timp cât Israelul nu va opri colonizarea în teritorii.1111 Ca urmare, procesul de pace va intra într-o nouă fază de regres, palestinienii și israelienii acuzându-se reciproc de impasul negocierilor. Scenariul este posibil. Scenariul 2. Se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
negocierilor diplomatice; obiectul bunelor oficii îl constituie prevenirea apariției unui diferend dintre state sau soluționarea unui diferend produs deja; terțul nu participă la negocieri și nici nu face propuneri referitoare la modul de soluționare a diferendului, ci doar facilitează începerea tratativelor. 111 Medierea presupune intervenția unui terț, stat sau organizație internațională sau persoană fizică, care participă la negocieri și face propuneri referitoare la felul în care se poate soluționa conflictul, propunerile acestuia nefiind obligatorii pentru părțile aflate în diferend. 112 Anchetă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
seama că, chiar și în situația în care executivul de la Ierusalim ar fi acceptat noul moratoriu, nu ar fi fost timp destul pentru că negocierile israeliano-palestiniene să înregistreze un progres semnificativ. Dacă inițial AP pusese drept condiție de bază pentru continuarea tratativelor de pace suspendarea colonizării în Cisiordania, între timp, palestinienii și-au schimbat poziția, subliniind că orice moratoriu impus colonizării în Cisiordania trebuie să includă și Ierusalimul de Est, o condiție pe care executivul israelian de dreapta de nu ar fi
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Dragoș Ciocârlan, " Procesul de pace în Orientul Mijlociu trebuie să avanseze", Romania-actualitati.ro, 6 ianuarie 2011, http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/view/ 23839. Accesat: 10 februarie 2011. În mod frecvent, președintele palestinian "Mahmoud Abbas a asigurat că nu vor avea loc tratative atât timp cât Israelul continuă construcțiile"; de asemenea, "Yasser Abed Rabou, unul din liderii Fatah, a declarat că insistența israelienilor de a construi în implantări echivalează cu respingerea dialogului". 1112 Implicarea Egiptului este posibilă funcție de noul regim post-Mubarak (n.a. la momentul când
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Scaun. Din nefericire, Arhiva Sfântului Sinod nu a putut fi cercetată după 1989 nici de istoricii laici, nici de teologii ortodocși. Aparent paradoxal, notele informative ale Securității (în principal Direcția I) care monitorizează acțiunile de politică externă ale Vaticanului și tratativele din anii ’60-’70 cu delegații Sfântului Scaun pot fi studiate de cei interesați, iar studiul de față se și întemeiază în bună parte pe acest gen de documente. Am utilizat, în mai mică măsură, și documentele diverselor înscenări judiciare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
putea să fiu și episcop, căci un episcop nu poate fi deputat într-un regim ateu”. într-un alt raport, Francisc Augustin relatează conversația purtată în toamna anului 1976 cu John Bukovski, un alt diplomat al Sfântului Scaun implicat în tratativele menite să reglementeze situația Bisericii Catolice din România: “în seara zilei de 18 a.c. [18 octombrie 1976], după ce a fost la Ambasada italiană și înainte de a fi primit la dumneavoastră (la Departamentul Cultelor, n.n.) în audiență, preotul Bukovski cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
minoritatea maghiară și ca un semnal în direcția Sfântului Scaun. După doi ani, Márton Áron a putut vizita Roma. în legătură cu politica orientală a Vaticanului, la nivelul Securității se admitea că în intervalul 1963-1968 țările comuniste au obținut anumite beneficii în urma tratativelor cu reprezentanții Sfântului Scaun: Vaticanul ar fi încetat în bună parte pretinsa campanie „calomnioasă” împotriva statelor din răsăritul Europei, iar discuțiile purtate au dat posibilitatea guvernelor din zonă să cunoască, într-o oarecare măsură, scopurile adevărate urmărite de diplomația pontificală
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să săvârșim împreună Euharistia? Acest lucru nu e ușor. Divergențele sunt înrădăcinate în trecutul nostru, în profunzimea mentalităților noastre”. Se pare că un astfel de mesaj nu a fost pe placul ierarhiei ortodoxe și al autorităților politice. Cu toate acestea, tratativele privind reglementarea situației Bisericii Catolice din România comunistă au continuat, Vaticanul fiind reprezentat de arhiepiscopul Luigi Poggi, nunțiu cu însărcinări speciale pentru relațiile cu țările socialiste est-europene. Coroborând informațiile furnizate de literatura de specialitate cu datele provenite din zona documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
București au ajuns în 1976 să-l cunoască destul de bine pe Luigi Poggi, aflat pentru a patra oară în România. O sursă a Securității îl descrie astfel: „Cardinalul Poggi este un tip vioi, cu un spirit foarte ascuțit, metodic în tratative, cu o logică foarte bine susținută. Diplomat de fină sensibilitate, expune lucrurile clar, făcând mereu apel la logica lucrurilor și a evoluției relațiilor dintre cele două părți. Cu un mod plăcut de a se prezenta ca om, știe să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu abilitate în forma amabilității, după cum știe să primească refuzul cu aceeași aparență de calmă înțelegere. Italian afectuos și volubil, are o înaltă școală a gândirii sistematice, evidențiind o structură de caracter în care operează cu multă stăpânire de sine”. Tratativele au început la 9 octombrie și s-au desfășurat la Departamentul Cultelor, partea română fiind reprezentată de Gheorghe Nenciu, Eugen Munteanu și doi inspectori din Centrală. O bună sinteză a celor discutate a realizat sursa Securității, „Gh. Stoenescu”, și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clarificări. în timpul vizitei, Luigi Poggi a revenit asupra acestei chestiuni, precizând că, anterior, „Sfântul Scaun a separat problema romano-catolică de cea greco-catolică, cu toate că, pentru Vatican, romano-catolici și greco-catolici reprezintă o singură problemă; în consecință, delegația a fost împuternicită să ducă tratative numai cu privire la cultul romano-catolic”. Aceste fraze permit mai multe interpretări. Pe de o parte, se poate afirma că Vaticanul a „abandonat” problema greco-catolică pentru a ajunge la un compromis măcar în privința ritului latin al Bisericii Catolice. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
finalul vizitei delegației pontificale: “în ziua de 18 oct a.c., delegația Vaticanului, compusă din mons. Poggi Luigi, arhiepiscop - nunțiu pentru țările socialiste est-europene - și Bukovski, delegat al Vaticanului pentru Cehoslovacia - profesor la un institut catolic din Chicago, SUA -, au încheiat tratativele cu Departamentul Cultelor. Convorbirile au avut loc la Departament între orele 11.00 și 14.10. 1. Luigi Poggi a făcut o prezentare a vizitei în țară, cu aprecieri asupra locurilor vizitate. 2. Luigi Poggi a adăugat la problemele discutate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se transformă într-un adevărat analist de politică externă pus în slujba regimului de la București. Ultima sa nedumerire poate fi lămurită. Luigi Poggi și, în general, diplomația pontificală nu își făceau prea mari iluzii în privința atingerii unui rezultat favorabil în cadrul tratativelor cu România sau cu alte țări ale blocului comunist. Un comentariu intitulat Despre semnificația vizitei mons. Poggi în România, transmis de Radio Europa Liberă la 27 octombrie 1976, vine în sprijinul acestei idei: „și a doua vizită a arhiepiscopului Poggi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]