4,267 matches
-
de revelația mea, să distrug universul din care întrevăzusem câteva crâmpeie. Speram de la Charlotte o liniștitoare poveste despre Franța din anii tinereții sale. O amintire familiară și netedă ca un clișeu fotografic și care să mă ajute să uit nebunia trecătoare. Nu a răspuns imediat la întrebarea mea. Înțelesese probabil că, dacă îndrăzneam să tulbur astfel obiceiurile noastre, o făceam constrâns de un motiv serios. Poate că s-a gândit la toate conversațiile noastre fără noimă din ultimele săptămâni, la tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de rămâne întinsă, așa, pe jumătate goală?”, m-am întrebat eu cu ciudă. Sub spate am simțit asperitățile scândurilor, în palmă - arsura câtorva așchii. Vântul avea gustul sălciu al apei stătute. A existat, poate, în intervalul acela nocturn, un moment trecător de uitare, un somn fulgerător de câteva minute. Căci nu am văzut vaporul apropiindu-se. Noi am deschis ochii când toată imensitatea lui albă, scânteind de lumini, ne domina deja. Crezusem că adăpostul nostru se afla în fundul unuia dintre nenumăratele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
privire. Acum șase luni soseam la München și, ieșind din gară, îmi spuneam cu mult simț practic că trebuie să găsesc un hotel, apoi un apartament cât mai aproape de noul meu post, la radio... La Paris, dimineața am avut iluzia trecătoare a unei adevărate reîntoarceri: pe o stradă, nu departe de gară, o stradă încă somnoroasă în dimineața aceea cețoasă, am văzut o fereastră deschisă și interiorul unei încăperi ce respira un calm simplu și cotidian, dar misterios pentru mine, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în care subiectul percepe o serie de simptome care-l atenționează că “ceva nu este în regulă” cu corpul sau chiar cu psihicul său, poate să aibă la bază două atitudini fundamentale: - amânarea deciziei prin speranțe vagi în caracterul ei trecător, sau lipsit de gravitate. Această situație este întâlnită când urmărirea perseverentă a unui scop important nu-i permite individului să adopte situația de bolnav chiar dacă simptomele sunt evidente; - autoamăgirea, prin mecanisme inconștiente de apărare, la bolnavii ale căror simptome conștientizate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Bogdan, Petru, după Petru, Ștefan, după Ștefan, Roman, apoi iar Ștefan, apoi iar Roman, apoi Iuga... și-n sfârșit Noi. Noi am ținut treizeci de ani domnia. În treizeci de ani înaintea noastră au fost șapte domni în Moldova, umbre trecătoare, Jurgea, dar umbre sângeroase. Frate alunga pe frate, fiu pe tată și tată pe fiu, sângele mușatin clocotea de fărădelegi. De ce mă tem? Dac-aș avea un singur fiu și... unul am, căci numele celui de-al doilea nu-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea le apucă. - Acești doi, astă pereche de călăi pe noi căzută[-i] Și o ducem [în] spinare! Ce nemernică e țara! Unde este dezmierdăciunea cea lumească, unde este nălucirea celor trecătoare? Unde este aurul și argintul? Unde este mulțimea, slugilor și strigarea? Toate sânt țărână, toate cenușă, toate umbră. Ci veniți să strigăm împăratului celui fără de moarte: "Doamne, vecinicelor tale bunătăți învrednicește-l pe acesta ce s-au mutat de la noi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbată? Toate sunt mai neputernice decât umbra, toate sunt decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea? le apucă. Unde este dezmierdăciunea cea lumească, unde este nălucirea celor trecătoare? Unde este aurul și argintul? Unde este mulțimea slugilor și strigarea? Toate sânt țărână toate cenușă, toate umbră. Ci veniți să strigăm împăratului celui fără de moarte: "Doamne vecinicelor tale bunătăți învrednicește-l pe acesta ce s-au mutat de la noi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el uraganul ce ne mână, ne face spume, ne soarbe-n nouri. El e râul, noi valurile... stânca stană noi n-o putem coprinde. Noi toți suntem Ca râul care cântă trecutul unei stânci, Dar stânca e eternă și valu-i trecător. 2258 D i n A C T [U L ] I [S C E N A V] [TOMA NOUR] Crezi în misticismul sufletelor? Acea umbră e sufletul unei moarte - da! dar acel suflet îl prind, [îl] vărs într-un chip de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rădăcină Prin viscole turbate, prin arșiță și-ngheț. Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare {EminescuOpVIII 274} Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orce vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar s'ejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză. În lume văd popoare cuminți și fericite Și mă întreb ce soarte să doresc la al meu? Și-un gând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nebună liră, Căci lumea este piatră și ea nu te admiră, Ci tu, nebun și palid, la poalele ei plângi Ca valul care cântă trecutul unei stânci Ce veștedă, bătrână, se leagănă prin nori Când stânca e eternă și valu-i trecător. POETUL Și tu crezi, geniu negru, că fără scop și țintă A lumei und-amară mă-neacă, mă frămîntă? Tu crezi că eu degeaba m-am scoborât din stele, Purtând pe frunte-mi raza a națiunei mele? Voi să ridic palatul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
brazii ce suspină l-a iernei vijelie, Din fluierul cel jalnic, din buciumu-n câmpie Chemând doina română, a inimelor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor stingeri. Romînu-n trecut mare, e mare-n viitor Și tu vrei ca poetul să fie trecător? Pe-a țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nveșmînte A munților Carpatici sublime idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un vierme-n planul lumei... Monolog: Răutatea și egoismul conduc; popoarelor - izvor de mărire și de decădere. CIC[ERO] Se face că e ademenit de vorbele lui Catilina pentru a-l fulgera în urmă. [CICERO] Aici e Roma eternă, tu - trecător. AMANTĂ Freja, o sclavă din Germania, puritate și dulceață germanică. Mitologie și gândiri nordice. O lume nordică în capul unei blonde fete. El - pasiv* față de ea. Ea - iubire inspirată. * [CATILINA] Dacă dreptatea e pieirea lumii Atunci: fie dreptate - piară lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o săptămână S-a jurat pe Styx că vine viu și-ntreg în a mea mână, Iar nevasta fericită înota în bucurie. Dar cât timp? A doua zi chiar nici măcar voia să știe De-acel sclav căci a ei toană trecătoare-o părăsise, Iar dorințele aprinse i-au zburat ca niște vise... {EminescuOpVIII 446} E-o curată nerozie... Bine crede cine spune Că feeile mai toate sânt deșerte ori nebune BOMILKAR Să mă ierți însă povestea e din cale-afară lungă, De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mare, Sigură de biruință, mândră, era orbitoare Mistuind împrotivirea ca a soarelui lumină. De o patimă turbată a mea inimă fu plină Și atunci hotărâi tare să câștig al tău amor, Fie-o zi, fie o oră, fie fulger trecător {EminescuOpVIII 462} De o clipă, iar pe scurta degustare-a fericirii Să-mi arunc tot restul vieții în noianul nimicirii. Atunci mă-ntîlni vătaful de la Psamis. Ce-a urmat Știi și tu, iar din acele ce am spus, vei fi aflat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
insultă. Voi răspunde liniștită, făr -a face vorbă multă: Nu. BOMILKAR (după o scurtă ezitare, sculîndu-se repede) Lovească-mă un trăsnet daca nu mă fericesc. Bucuros de-a mea scăpare mă cutremur când gândesc Cât de mult a mea plăcere trecătoare-ar fi costat Daca tu rămâneai mută, daca nu te-ai fi-ndignat. Dar nu știi că sclavu-acesta ce voiam să-l lepăd eu Este tot ce am în lume, e unic avutul meu? {EminescuOpVIII 467} Este zarul cel din urmă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei (endlich) sale individualități pentru idee, așadar totdeuna ca o dare de sine [a] individualităței sale trecătoare la una eternă, căria i s-a [dat] prin poet o esistință fără manc Cum că Plato esilează și pe actori din statul său atârnă mai mult de apatia ce o are el contra tuturor artelor imitătoare, cari contrazic caracterul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precum e rar individul din societatea cultă care într-o dispozițiune potențată a sufletului n-ar putea să-și verse simțirea sa într-o poezie lirică de calea-vale (leidlich)". Și cu toate astea în amândouă cazurile astea sunt niște fenomene trecătoare, cari se arată mai în urmă că nu sunt decât o undă ușoară a iritațiunei juvenile, a cărei vad (fund) sec face imposibilă orce mișcare care-ar vrea să meargă mai adânc. Sbiera-Zagotti, când vorbește de închipuiretatea acelor juni cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unul pentru îmbunătățirea calității pământului, ridicarea de acareturi necesare pentru asigurarea și păstrarea produsului, altul ce se plătește proprietarului pentru întrebuințarea puterilor originare și indestructibile ale pământului. Dintre toate necesitățile, puterea de muncă e mai greu de transmis și mai trecătoare; daca nu se întrebuințează numaidecât, se pierde pentru totdeuna. Oriunde unde nu există comerț înăuntru și omul e silit a atârna de-un negoț străin, nouă din zece părți ale muncii fizice și intelectuale a comunității se irosesc. Munca consistă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor este păcatul, pentru care nu numai că trebuie să fie îndepărtați din Biserică prin excomunicare, ci și îndepărtați din lume prin moarte. Pentru că este mult mai grav să corupi credința care însuflețește sufletul, decât să falsifici bani pentru viața trecătoare. Așadar falsificarea de bani și alte rele sunt imediat condamnate la moarte de către autoritatea seculară, cu atât mai mult ereticii, imediat ce au fost găsiți vinovați să fie nu numai excomunicați, ci și condamnați la moarte". Această învățătură catolică fundamentală conform
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
că în vârful lui „a puiat roșu șoimuleț”, în tulpină - „vidră lătrătoare”, iar la rădăcină - „galbenă șerpoană”. Sufletul amenință copacul că va fi tăiat „cu un toporel” și că din lemnul lui se va face „Punte peste mare/ S-aibă trecătoare/ Suflete-ostenite/ Cătră rai pornite” (53, p. 107). în legătură cu acțiunea stihială a Vântului de Sud asupra copacului Huluppu și acoperirea lui de ape, este vorba de mani- festarea Haosului asupra Cosmosului (arborelui cosmic). Să nu uităm că tot Vântul de Sud
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oameni de altă origine. Dar ceea ce credem, întemeiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab, e că țara este, în linia întîia, elementul național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta și caracterul acestui stat. Avantaje trecătoare ale producțiunii, cauze economice și politice pot în adevăr să grămădească înlăuntrul espresiei geografice elemente străine și cu drept cuvânt împăratul Emanoil Paleologul zice că oameni mai toleranți, mai primitori de străini ca românii nu mai sunt pe fața pământului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Pherekydes sau transparente ca nimicnicia, ca autorul vestitelor scuze, ridicate la patrat? Contele poate în adevăr să urmărească, fără știrea noastră, realizarea făgăduințelor făcute în schimbul poreclei regatului. Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882] ["LA REFLECȚIUNILE NOASTRE"] La reflecțiunile noastre asupra cazului d-lui Filibiliu, profesorul permutat prin hotărâre a consiliului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei prosperitate economică e lovită de regres? Cifrele ce pătrund penibil în publicitate sunt spăimântătoare, nici acum, în anul cel bun, nu se vede o scădere a răului. Această împrejurare ne spune îndeajuns că n-avem a face cu neajunsuri trecătoare, ci cu rele sociale și economice adânci, a căror înlăturare, în actualele împrejurări politice, li s-au părut cu neputință celor ce-au rupt-o de fugă. Recensimîntul din 1870 spunea că în Ungaria sunt 4 417 574 persoane cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
convingerea despre nimicnicia lui și despre mărimea lui Dumnezeu ar scădea deșertăciunea care este izvorul urei și al dezbinărilor; că încredințîndu-se că nu numai nimic este, ci chiar mai puțin decât nimic, de vreme ce viața omenirei întregi este ceva accidental și trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi izbită cu atâta adâncime de acest mare problem încît să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin însemnătoare decât o picătură în ocean, decât o clipă în eternitate. Dar nu este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ritului religios, sunt incomparabil mai pernicioase prin răspândirea lor, decât icoanele de caracter politic. Importul celor dentăi datează de zecimi de ani și a preparat spiritele pentru răspândirea celor din urmă, căci, pe când influențele politice sunt în genere schimbăcioase și trecătoare, influența religioasă și confesională persistă adeseori secole întregi și determină cea mai intimă și mai adâncă convingere a conștiinței unui popor. Portretele împăratului pot fi și ele stricăcioase, dar împăratul nu e nemuritor; din momentul în care va avea soarta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]