6,656 matches
-
9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei ”Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate fi castrat de
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
Adrian Suciu s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire ”dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică nonconformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea poeților ardeleni de la Zilele Poeziei din jurul Revistei Tribuna arată clar și distinct, încă o dată, vorba poetului că ”nu mor caii când vor câinii”. Manifestul liber al poeților de la Hotel Seven, paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
sparg geamuri. Că la balamuc. Să nu mai vorbim de meciurile cu alte echipe din țară sau străine. Și atunci e prăpădenia pământului nu altă. Eu i-aș trimite nu să vadă ce se întâmplă pe teren, ci spectacolul din tribune. E fascinant. De ce nu mi-ar place să stau aici? Așa am crescut și m-am obișnuit. N-aș rezista în altă țară. Oricât ai stă la Madrid sau la Paris ți se face dor de manele. Ce vrei, asta
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
pp. 417-469. Il Mezzogiorno nel quadro dei rapporti culturali italo-romeni, "Relazioni adriatiche" (Rassegna universitaria, Bari) 1, 1950, pp. 9-12. Unirea bisericilor. Perspective de viitor, "Suflet Românesc" (Roma) 2, 1950, nr. 3-4, pp. 102-119. 1951 Latinitatea poporului nostru în lumina actualității, "Tribuna" (Londra) 1, nr. 3-4, 1951-52, pp. 90-1000. 1952 Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, "Orizonturi" (Stuttgart) 4, 1952, nr. 1, pp. 16-20. "Biserica" și originea creștinismului nostru, "Îndreptar" (M(nchen) 2,nr. 3, 1952, pp. 1-3. Mi pare di sognare, "La
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
formulă de revizuire a Constituției din 1866 care imită imperativele articolului 44 acordînd naturalizare evreilor în funcție de cererile individuale. Camerele române au tras de timp. "În realitate, spune ministrul Franței în martie 1879, cuvîntul discuție este impropriu, fiecare orator ridicîndu-se la tribună cu tema făcută pe care o debita fără a întîlni nici cea mai mică contrazicere din partea auditoriului, în care cauza israelită nu avea nici un apărător". Pe 2 februarie 1880, Parlamentul votează convenția de răscumpărare a căilor ferate acceptată de Bleischröder
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Pact este pentru București semnul unei angajări solidare, dar și semnul unei maturități cîștigate de partidul român în ceea ce privește propria sa gîndire asupra modalităților optime de apărare a internaționalismului. Mai mult decît un instrument de constrîngere, pactul oferă Bucureștiului o tribună, un loc posibil de confruntare pentru cea mai bună realizare a idealului comun. România va fi fidelă Pactului, de o asemenea fidelitate încît generalul Ilie Ceaușescu va cere o și mai puternică întărire a acestuia în toamna anului 1989. Crearea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de transmisie între exterior și interior. O scrisoare de protest a credincioșilor din România este citită aici, de exemplu, pe l aprilie 1977. Apoi, ea este difuzată de comunitatea de sprijin a bisericilor martire la Geneva. Mary Blume, pentru Herald Tribune din Paris, marchează "momentul Goma" pe 22 martie 1977, cu concluzia: "Acum, chiar și țăranii au auzit vorbindu-se despre Goma. Unul dintre ei declară: "Noi știm cine este Goma, dar ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
drepturi și, ca și românii, obosită fără ca insistenta mobilizare patriotică să mai poată să-i creeze senzația de bunăstare. Disidenții unguri vor îndrăzni să acționeze; ei sînt de acord cu contestația românilor. Ei cunosc audiența occidentală pe care o reprezintă tribunele drepturilor omului rezultate din Conferința de la Helsinki. Doleanțele lor trimit la dreptul la învățămînt, la presă, drepturile religioase. Răul vine dintr-o viziune a unei istorii românești invadatoare care ar face din unguri locuitori tolerați de primii ocupanți români ai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ARTICOLUL VII Senatul francez a respins art. VII al legei de instrucțiune Ferry cu 148 contra 129, adecă cu o majoritate de 19 voturi. Dezbaterea provocată de acest articul în Senat ne aduce aminte de zilele cele mai bune ale tribunei franceze; ministrul de instrucțiune pe de o parte, Jules Simon și Dufaure de alta, au vorbit cu mult spirit și elocință. Subiectul despre care era vorba a fost tratat din fundament și în mod filozofic. Marea întrebare, să fie instrucțiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încrederea șefului statului și se bucură de majoritatea arșicelor. Ca să probăm pîn'la evidență pîn'la ce grad s-a desfidat în ultimele evenimente bunul-simț al țării n-avem decât să amintim un fapt care s-a dat publicității de pe tribuna Parlamentului și care astăzi este de notoritate publică. În ajunul intrării oștirilor rosiene pe teritoriul român miniștrii convocaseră o consultație înaintea șefului statului la care {EminescuOpXI 60} fură chemați nu membrii fostului guvern, căzut de la putere, ci bărbați politici cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Bulgaria o treime peste solda lor pentru pensiunea de retragere. După atât timp și după atâta frământare, biuroul pune la ordinea zilei, pentru ședința din 3 aprilie, acest proiect de lege, care trecuse prin secțiuni. Raportorul se suie la tribună, dă citire raportului său în ședința publică, când... i se observă onor. președinte că, după Constituțiune, legi financiare urmează a trece mai întîi prin Cameră. Se curmă orice discuțiune, se coboară raportorul de la tribună și, ca epilog mai vesel al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin secțiuni. Raportorul se suie la tribună, dă citire raportului său în ședința publică, când... i se observă onor. președinte că, după Constituțiune, legi financiare urmează a trece mai întîi prin Cameră. Se curmă orice discuțiune, se coboară raportorul de la tribună și, ca epilog mai vesel al ședinței, se procede la votarea a o sumă de indigenate de izraeliți. Să sperăm că și aceste probe de corectitudine, ca și multe altele de sub acest regim liberal, vor rămânea între noi, în familie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de astăzi, însă c-o nuanță bulgărească rnai pronunțată. Un Deus ex machina ar mai trebui care, apărând la sfârșit în focul bengalic al entuziasmului patriotic, să binecuvânteze sceneria. În scena 1 se urcă d. Mehedințeanu, raportorul comisiei bugetare, la tribună și dă citire unui raport din care extragem următoarele: După expunerea d-lui ministru de finanțe (I. C. Brătianu) asupra bugetului general de venituri și cheltuieli pentru exercițiul anului, 1868, veniturile, ordinare și extraordinare, sânt evaluate la suma de lei noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dv., d-lor deputați, să le calificați. După inșirări și espuneri lungi, d. Costinescu încheie astfel: Este însă deplorabil ca aceia cari n-au curagiul să-și videze pasiunile și certurile lor în particular să vină să le aducă la tribuna Camerei. (Aplauze) Maiestatea acestei tribune nu-mi permite să arunc apostrofări nimănui și nici voi adresa cuiva verio imputare personală directă; voi zice însă în teză generală că insinuările calomnioase, că calomnia este demnul apanagiu al celor mici la suflet
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le calificați. După inșirări și espuneri lungi, d. Costinescu încheie astfel: Este însă deplorabil ca aceia cari n-au curagiul să-și videze pasiunile și certurile lor în particular să vină să le aducă la tribuna Camerei. (Aplauze) Maiestatea acestei tribune nu-mi permite să arunc apostrofări nimănui și nici voi adresa cuiva verio imputare personală directă; voi zice însă în teză generală că insinuările calomnioase, că calomnia este demnul apanagiu al celor mici la suflet, al celor lași! (Aplauze) D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
da niște bugete false, acuma, în două-trei zile ce-i mai rămân până la despărțire, votează legi peste legi, cari de cari mai importante, fără șir, fără discuție, adeseori în mijlocul zgomotului, fără chiar să se poată auzi ce se citește de la tribună. Să mai adăogăm pe lângă acestea intrigile personale și vânătoarea de portofoliuri și vom avea un spectacol pe care credem că nu prea îl înfățișează multe Adunări în lume. Să luăm ședința de ieri. Un spectator străin, nedeprins cu ședințele Adunării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestea, Adunarea ținea ședință și vota cu iuțeala aburului legile cari, tot într-o vreme, se discutau cu câțiva deputați în secțiune, treceau la alți câțiva în comitet, se scriau apoi cu zor de impiegații Camerii și se depuneau la tribună de un raportor improvizat. Astfel se votă o parte din legea asupra fabricii de la Chitila, care fu retrasă în cursul discuțiunii de cătră guvern. S-au votat în același chip mai multe împrumuturi ale unor comune și județe setoase de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pășind asupra resurselor anului viitor, și care este pe lângă aceasta un vot politic - căci pare a desemna direcția ce guvernul tinde să dea politicii noastre internaționale - a fost votat prin surprindere și înainte de a auzi deputații ceea ce se citea de la tribună în mijlocul zgomotului ce domnea în sală. Dar faptul cel mai însemnat al acestei memorabile ședințe a fost scandalul petrecut între dd. Cogălniceanu, Dimancea și alți membri ai majorității. Un proiect de lege neînsemnat, dar care privea departamentul d-lui Cogălniceanu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Rose Locusteanu își însușește moțiunea, a cării trimitere imediată în secțiuni se primește c-o majoritate de 37 contra 32 voturi. Dar - vai, fatalitate! - orele 5 sună, ședința ar trebui prelungită, când iată că d. Stolojan se suie la tribună pentru a citi mesajul prin care onorabilii sânt trimiși la primblare până la toamnă. Mai răsuflă Bucureștii pîn-atunci! [ 15 aprilie 1880] PISTOALELE MUNTENEGREANULUI Acum câteva zile veni la Viena un muntenegrean de tot tânăr, călătorind spre Kiew, unde va intra în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la sânul patriei. De un timp încoace radicalismul a început iarăși să-și ridice capul cu o nemaiauzită îndrăzneală. Adresîndu-se către conducătorii Republicei ei strigă: Voi n-ați dat grație comunarzilor, ci numai o parte din dreptul lor! ". Iar de pe tribuna Camerei și prin ziarele socialiste ei sbiară cu sarcasm cetățenilor. "Voi vreți să ne iertați? Întrebați mai întîi dacă noi vă iertăm pe voi? În zilele acestea este vorba să se facă Parisul teatrul unor demonstrațiuni enorme. Estrema aripă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu stări, câștigate în Indii, în Australia, sau moștenite de la părinți. Pentru ambiția de a fi aleși, oamenii cheltuiesc acolo milioane și nu capătă în schimb nimic material, cel mult onoarea de-a putea vorbi, c-un ecou oarecare, de pe tribună. E la noi tot astfel? Fiece deputat roșu aproape e ba primar plătit din casa cutării comune, ba șef de gardă plătit, ba advocat al statului, ba al comunei, ba al județului, ba ține moșii de ale statului în arendă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trei colegi ai mei a declara onor. Adunări că noi persistăm în demisiune. D. Al. Lahovari: Ar fi bine ca, atunci când patru vicepreședinți socotesc de datoria dumnealor a se retrage din mandatul ce Camera le-a încredințat, să vină la tribună a da motivele acestei retrageri... (întreruperi) D. G. Chițu: Le-am dat. D. Al. Lahovari: Le-ați dat, dar mi se pare că sânt cam vagi; ați zis că este neânțelegere între majoritate și între d-v.; aceasta este foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se coboară nicicând până la aceste mici amănunte, atât de importante pentru succesul unei alegeri. Iată o artă pe care, în treacăt vorbind, n-o cunoscuseră nicicând partizile parlamentare din țara noastră. Ele au oratori cari fac discursuri frumoase la tribună. Ele au comitete generale cari adresează nobile, escelente circulare către alegători. Toate acestea cad de sus, nu se coboară deloc în adâncimile maselor populare. Numai un singur partid practică această artă a alegerilor populare cu aceeași îndemînare, cu aceeași ardoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate invoca. Într-adevăr în ședința Camerei de la 27 ianuarie 1869 d. Candiano rostește următoarele cuvinte: veritatea o spun chiar acelor cari sânt mari, chiar d-lui Dimitrie Ghica, care mai alaltăieri, cu jumătate voce, când mă suiam la această tribună, se adresa la unul din colegii săi și zicea: "Poftim, s-a suit și ăsta să lumineze țara! De unde-a mai ieșit și ăsta? " Ei, d-le Dimitrie Ghica, de unde am ieșit? În noaptea de la 11 februarie am fost la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]