2,711 matches
-
se poate să nu le considere ilustrative pentru soarta românească. Fie ele sate de munte - și atunci casele înghesuite se sprijină și se reazemă unele pe altele, scunde și turtite ca de o frică seculară, cu ulițe monotone care plimbă truda oamenilor și cu ferestre mici și închise ca inima țăranilor, inconștienți din mizerie -, fie ele sate de șes, cu case răsfirate și curți fără garduri, reliefând prin depărtările lor și mai bine un deșert răspândit în suflete, cu vânturi învolburînd
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
contractului tacit între membrii săi, scînteia care provoacă explozia bruscă a ostilității ținută îndelung sub control. Să nu uităm că este vorba de constrîngere. Am abdicat de la personalitatea noastră pentru a deveni asemenea rivalilor noștri. Egalitatea și dreptatea răsplătesc această trudă întru limitare. Orice transgresiune constituie o provocare și pune utilitatea ei sub semnul întrebării. De aceea, ele constituie pentru noi un fel de violență, iar democrația presupune o disciplină interioară severă: fiecare este ambivalent față de ea și gata s-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
altă imagine sau pînă la caricaturizarea universului. Fiindcă gingiile sunt albe și dimineața scoate stelele nu se poate spune fără ridicul gingiile zăpezii și dimineața clește după cum nu se poate spune oglinzile sparte În buzunarul unui amurg sau gîfÎitul de trudă al legumei, fiindcă aceste expresii trivializează lumea fizică, antropomorfizînd-o”. Însă practica imagismului avangardist a dovedit că foarte multe asemenea lucruri se pot totuși spune, fiind receptate, astăzi „fără ridicol” sau, În orice caz, cu mult mai puține reticențe decît În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
gândească prea tare la cele pământești. Firea lui cea nepotolită e înfocată, trabuia s-o țină bine în frâu dacă nu voia să se întoarcă la păscutul caprelor preotului pe câmp, sau în sat ca să-l înlocuiască pe Geronimo în truda lui de cismar. I se făcuse sete. Se apropie timid de ușa birtului, se uită jur împrejur înainte de a se apropia de tejgheaua bodegii. Prezența călugărului însemnă o clipă de tăcere în sala plină de fum și duhori. Apoi, dintr-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înțeleagă și, în primul rând, nu sunt în măsură să pătrundă adevărul filosofiei, fie ei apropiați spiritului lor, fie străini de sensibilitatea lor. Se scula de îndată ce se lumina de ziuă și se așeza la masa de scris, fără să contenească truda până la ora prânzului, și imediat după acesta începea din nou. La întâlnirile din faptul serii era de-acum istovit și nu-i mai ardea de glume sau de tainicul lui legământ politic. Dacă vreunul îl provoca, îi răspundea cu un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
repede, altfel lucrarea va să rămână în plumbul tipografiei. Mulțumesc, Mario. Voi putea oare vreodată să-ți înapoiez marele devotament dublat de afecțiune? Fără de tine n-aș fi fost decât un câine hoinar. Te rugasem să te odihnești, să întrerupi truda măcar câteva ore pe zi; mi s-a spus că te vaieți în somn. Ai nevoie cumva de un spițer? E vorba de sciatica mea, de-aia mă vaiet, iar încheieturile nu prea sunt în regulă și nu mă mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bârfele, m-am obișnuit cu lucruri mult mai rele. E-adevărat că lecuiești și durerea de cap fără unguente și medicamente, punând doar mâna pe capul bolnavului? Nu este un lucru imposibil. Dacă reușești să-ți eliberezi mintea de povara trudei, de griji și de gânduri, se poate găsi o cale pentru a înlătura durerea și a lecui pe oricine. Dar de ce mă-ntrebi? Fiindcă de două sau trei zile nu mă simt prea bine, am ca o apăsare aici chiar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chiuvetă se limpezi. Stropi marginile pe care mai rămăseseră câteva picături de sânge, ele se strânseră ca niște păianjeni, înainte de a se risipi în jetul de apă. — Fascinant, șopti. Sângele care țâșnește din trup se încăpățânează să rămână viu... Ce trudă zadarnică... Așa și părea, dacă te uitai la șorțul plin de sânge al chirurgului. Doctorul se numea Pantelimon, ceea ce nu avea nicio importanță. Uneori uita el însuși cum îl cheamă. Strânse șorțul în poală ca pe un prunc bolnav și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lipsea nimeni, ba chiar se și înmulțiseră. Se opriră câteva clipe la porțile dinspre miazăzi și se rugară pentru ei și pentru călăuzele lor. Ridicară privirile către cer și cerul coborî pe pământ. La poarta dinspre răsărit se rugară pentru truda tuturor celor care înălțaseră lăcașul acela. Și se mai rugară pentru morții care își căutaseră adăpost acolo, ca și ei, și pentru cei ce vor veni și vor fi la fel. La poarta dinspre miazănoapte se rugară pentru cei care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
astfel, se întoarse la cele sigure, înclinând damigeana deasupra paha rului. Încercă apoi să astupe gura damigenei cu un cocean de porumb. Dar gâtul damigenei se dovedi de fiecare dată ori prea îngust, ori prea departe pentru caznele popii. Găsi truda inutilă și puse știuletele alături. — Adică, spuse, vrei să-ți zic niște făcături de urât, de-ale pieritului ? Poate că te mai ușurezi, părinte, de păcatele cu care te încarci de la vinul de împărtășanie. — E vin bun, spuse totuși, plin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
științifice și le dă ieftin. Am luat multe. Hagienuș ceru să vadă cărțile și se făcu alb la față. - Astea sunt cărțile mele! - Tot ce se poate, eu le-am luat de la anticar! - Cărțile mele, se scânci copilărește Hagienuș, agonisitecu trudă, cine are asemenea opere în Romînia? Și imploră (și pe drept cuvînt) pe amic să nu înstrăineze volumele, îl rugă să i le revândă. Apoi îndată, în panică, se întoarse acasă. - Nu mă nenorociți, copii, gîndiți-vă și voi că este
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nu mult după aceasta, madam Ioanide trimise câteva rânduri arhitectului, rugîndu-l să treacă pe acasă, deoarece Tudorel se afla cam bolnav. Venind îndată, Ioanide află că Doru febricita în pat și avea o mină foarte sumbră, că numai cu mare trudă madam Ioanide izbutise a-i lua temperatura, descoperind 39 de grade, dar nu izbutise a afla ce are, pentru că Doru refuza cu încăpățînare să accepte un doctor, fie el Hergot, care îl îngrijise de când era mic. De aceea prezența lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cuțitul capul G. Călinescu Meduzei, care semăna cu o mască comică. Îndărăt se zărea capul unei babe, nu alta decât Minerva. - Le cumpăr eu! zise Ioanide. - Faci o faptă bună, pe dumnezeul meu, domnule Ioanide,salvezi o colecție strânsă cu trudă. După Gorgonă, Hagienuș aduse înfășurat în jurnal un medalion destul de mare, înfățișînd un cap de războinic, cam în stilul Verrocchio. Coiful era făcut din piese îmbucate ca și coada racului, iar coama lui era un mic dragon solzos. Apoi Hagienuș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
operațiunea sa de curățire a terenului. Tot ce reușește el să facă este să retragă din sfera cunoașterii definițiile date și să le plaseze, cu acordul celor ce le dăduseră, în sfera opiniei, a ceea ce e aparent. Ce rost are truda lui Socrate, de vreme ce nu are ca rezultat o definiție așteptată? După atăta efort interogativ încă ne aflăm în ipostaza de a știi că nu știm nimic. Atunci la ce bun efortul interogativ dacă nu e urmat de o reușită în
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
care ți-o aduc acumulările, poate chiar acumulările în sine, ori poate fastul. Cănd colo, ce să vezi? Răspuns catastrofal: „...cănd m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu măinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate e numai deșertăciune și goană după vănt, și că nu este nimic trainic sub soare ” Poate înțelepciunea ar merita mai mult credit. E mai trainică, e selectivă, e nobilă. Dar de unde
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
soare”. Munca devine străină de cel care își consumă ființa dăruindu-i-se. Se transferă unei alterități, devine posesie a unui străin. Moștenirea este văzută ca un mare rău, o deșertăciune. Moștenitorul nu are niciun merit, ia în stăpănire rodul trudei celui moștenit fără ca el să-și consume ființa. Moștenitorul primește nemeritat ființa celui moștenit, căci acela și-a încapsulat-o în munca lui crezănd-o valoroasă. Acesta e un transfer nelegitim de ființă, prin urmare o pierdere a ființei, o desființare
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
toate nivelele (senzații, emoții, idei, valori). Este corectă cu sine, activă și productivă. E. Berne (2006) precizează faptul că "Eu+Tu+ este fie poziția cu care persoana crește la începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu+Tu (Eu sunt OK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția "datului la o parte" (Berne, 2006, p. 114). Sunt, în general, acei oameni care își disprețuiesc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu este loc pentru vreun originar "instinct al meșteșugului", "instinct al măiestriei" etc. Freud menționează "aversiunea naturală a oamenilor față de muncă". Sindromul instinctual "nefericire și muncă" reapare de la un capăt la altul al operelor lui: "Munca originară, în civilizație, este trudă; truda înseamnă neplăcere și o astfel de neplăcere trebuie să fie impusă". Nu întreaga muncă este neplăcută, nu toată înseamnă renunțare. Munca artistică este plăcută, non-represivă. Munca de zi cu zi, pentru câștigarea traiului, aduce o satisfacție deosebită dacă este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este loc pentru vreun originar "instinct al meșteșugului", "instinct al măiestriei" etc. Freud menționează "aversiunea naturală a oamenilor față de muncă". Sindromul instinctual "nefericire și muncă" reapare de la un capăt la altul al operelor lui: "Munca originară, în civilizație, este trudă; truda înseamnă neplăcere și o astfel de neplăcere trebuie să fie impusă". Nu întreaga muncă este neplăcută, nu toată înseamnă renunțare. Munca artistică este plăcută, non-represivă. Munca de zi cu zi, pentru câștigarea traiului, aduce o satisfacție deosebită dacă este liber
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
un cântec încăpător. Iar un asemenea cântec este o cucerire de fiecare zi. Ca și libertatea despre care vorbea Goethe, bucuria trebuie cucerită zilnic. Și iată și ce deviză mi-am ales: Nulla dies sine laetitia. Laetitia înseamnă: disciplină, muncă, trudă, suferință, îndoială, invenție, bucurie. Dar bucurie adevărată nu e decât în cultură; restul e desfătare. Însă bucuria, dacă e bucurie adevărată, ajunge să răzbată. "Poemul, focul și dragostea" nu pot fi ascunse. Nici bucuria culturii nu poate. Ce ai fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cultură de la instituțiile care le conservă, motiv pentru care le mulțumim și le rămânem recunoscători. Am folosit și urmele documentare descoperite pe cuprinsul localității, de natură arheologică, și acte scrise, materiale depistate prin investigații personale desfășurate pe parcursul multor ani de trudă, mai intens din 1971 încoace, materiale rămase, în cea mai mare parte, încă inedite, cu toate că unele prezintă interes științific substanțial. De un real ajutor în munca de depistare și colecționare a izvoarelor istorice locale ne-au fost elevii școlilor din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am amintit la începutul studiului nostru, uniunile de obști și întemeierea, în ultimă instanță, a statului, își au sorgintea în nevoia de apărare. Or, cum poporul român, satele românești au avut întotdeauna drept trăsătură caracteristică sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare au devenit ceva intrinsec existenței lor, ceva ce se înțelege de la sine. Prin urmare, reglementarea vieții ostășești s-a impus cu acuitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi și cheia amintirii./ Cuvine-se-a le crede și cinsti/ Când alt chip nu avem cum dovedi.” Ibidem, p. 188. 676 „Dar ajutați, voi meșteri la cuvânt,/ Îndrăgostiți ce inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]