1,998 matches
-
Fiona, nu-ți pot face asta în continuare. Ești bolnavă, pentru Dumnezeu! Nu putem îngădui ca sănătatea ta să fie distrusă de niște idioți! Nu avem de gând să suportăm asta! Era doar bravură goală și știam amândoi. — Taci, Michael. Tuși furioasă timp de aproape treizeci de secunde, se îndoi de spate sprijinindu-se de peretele spitalului, apoi se îndreptă. Hai, mergem acasă. Era Ajunul Anului Nou. Planul inițial fusese să ne întoarcem la Mandarinul. Îi sunasem la ora prânzului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fără a face vreun zgomot, deschizând-o și pătrunzând nevăzut în holul întunecat. Înaintând în camera de zi, necunoscutul se instală lângă televizor și rămase așa, contemplând silueta cocârjată, prăbușită a lui Michael. După ce văzu tot ce voia să vadă, tuși tare, de două ori la rând. Michael se trezi speriat și, focalizându-și ochii somnoroși, se pomeni că privește un chip care ar fi vârât groaza în inima multor bărbați mai puternici. Slab, diform și nesănătos, exprima în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la lumina felinarului răgetul leului s-a auzit din nou și lui Francis i s-a părut că acesta se află chiar lângă tabără. Pare un veteran, a spus Robert Wilson, ridicându-și privirea din farfuria cu scrumbii. I-auzi-l cum tușește. — E pe-aproape? — Cam la o milă În sus, pe râu. — O să-l vedem? Da, o să aruncăm o privire. — I se aude răgetul de la distanța aia? Ai zice că e chiar aici, În tabără. — Da, de al naibii de departe. E ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de-o pernă, simți cum i-a Înfipt cornul Într-o parte. Apucă cornul cu ambele mâini și merse cu spatele, ținându-se bine. Taurul Îl zvârli și cornul ieși afară. Zăcea nemișcat. Era-n regulă. Taurul plecase. Se ridică tușind și simțindu-se terminat. Jigodiile dracu’! — Dă-mi sabia, țipă. Dă-mi lucrurile. Fuentes Îi aduse sabia și muleta. Hernandez Își puse brațul pe umărul său. — Du-te la infirmerie, nu fi tâmpit. — Dă-te de lângă mine. Dă-te dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trezi singur În picioare. Privi taurul care se prăbușea Încet pe o parte și apoi căzu brusc, cu picioarele-n sus. Apoi gesticulă către tribună, cu mâna Încălzită de sângele taurului. Așa, scârbelor! Vru să spună ceva, dar Începu să tușească. Era o tuse fierbinte și Înecăcioasă. Se uită În jos, căutând muleta. Trebuia să se ducă să-l salute pe președinte. Dă-l În mă-sa de președinte! Se așeză În fund, uitându-se la ceva. Se uita la taur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mișunau pe burtă și pe piept. Putea să le vadă mișunând acolo unde părul era mai rar. Taurul mort. Mai dă-l dracu’ de taur! Mai dă-i dracu’ pe toți! Dădu să se ridice-n picioare și Începu să tușească. Se așeză Înapoi, tușind. Cineva veni și-l ridică. Traversară arena cu el pe brațe către infirmerie, alergând, fiind blocați la poartă de catârii care intrau, apoi prin pasajul Întunecat. Auzi gemetele bărbaților care-l urcau pe scări și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe piept. Putea să le vadă mișunând acolo unde părul era mai rar. Taurul mort. Mai dă-l dracu’ de taur! Mai dă-i dracu’ pe toți! Dădu să se ridice-n picioare și Începu să tușească. Se așeză Înapoi, tușind. Cineva veni și-l ridică. Traversară arena cu el pe brațe către infirmerie, alergând, fiind blocați la poartă de catârii care intrau, apoi prin pasajul Întunecat. Auzi gemetele bărbaților care-l urcau pe scări și apoi Îl lăsară jos. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Auzi gemetele bărbaților care-l urcau pe scări și apoi Îl lăsară jos. Doctorul Îl aștepta Împreună cu alți doi bărbați Îmbrăcați În alb. Îl Întinseră pe masă. Îi tăiau cămașa. Era obosit. Simțea o fierbințeală-n coșul pieptului. Începu să tușească și Îi puseră ceva la gură. Toți se ocupau de câte ceva. Lumina becului Îi pica-n ochi. Își Închise ochii. Auzi pe cineva urcând scările cu greu. Apoi nu mai auzi nimic. Apoi auzi un zgomot Îndepărtat. Erau spectatorii. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lui Toaibă, ceea ce însemna <atențieă. Am transmis semnalul și celorlalți. Cât ai clipi, toți au încremenit... Ce-i, Toaibă? Domn’ locotenent. Mi s-a părut că am auzit o tuse ușoară. O fi vreo sentinelă. Dar, după felul cum a tușit, se pare că le cam soilește omul. Am ascultat cu mare atenție, ca să prindem vreun alt semn al prezenței umane în zonă. Dacă știi să distingi zgomotele nopții, atunci ai noroc. Ca prin vis, s-a auzit un zgomot ușor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Se strecura ca o nevăstuică pe lângă crengile sălciilor din preajmă... La un moment dat, s-a oprit într-un picior și a întins mâna în spate, pentru a-l face atent pe sergent. Ce-i, Trestie? Domn’ sărjănt, parcă a tușit cineva în stânga noastră. Au rămas pe loc, cu urechile vâjâind de atâta încordare...La scurtă vreme, s-au auzit pași de încălțări grele pe pietriș. Asta-i o patrulă. Înseamnă că pe aici pe aproape trece și șoseaua care atinge
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a fost la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înghițit cu năduf, și-a luat căciula și bastonul și a ieșit din crâșmă, fără să se uite în stânga sau în dreapta. Făcutu l-a urmat. Au mers alături o bună bucată de drum, fără să scoată o vorbă... Făcutu a tușit doar, ca să-i atragă atenția lui Toaibă că amândoi merg pe același drum... Măi Toadere! Uite tu ce ne-o făcut războiul ista! Pe tine te-o cotonogit, iar mie mi-o luat un braț de tot, ceea ce înseamnă că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
stabili sarcinile de lucru. Sufla un vânt rece și umed de toamnă târzie. Toaibă, fiind cel mai înalt, a fost așezat în fruntea echipei. Lângă el tremura ca frunza plopului un deținut înalt și subțire ca un fir de ață. Tușea și mereu își ștergea nasul. Ochii duși în fundul capului îi lăcrimau... Toaibă a privit spre el cu milă. „Săracul! Uite la el cât îi de bolnav și aiștia nici nu-l iau în seamă. Bietul de el, nici nu ajunge
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
semne ascunse lui Gruia, să lungească vorba cât mai mult. Gândul ista nu-i de azi de ieri. Hă hă... îi de multă vreme, dar abia în vara asta m-am hotărât. Și ce ai hotărât, dragul mamei? Gruia a tușit, ca și cum și-ar fi dres glasul. Adevărul însă era altul... Îi cânta lui taică-său în strună. Hai spune, dragul mamei, că chiar mă îmbolnăvesc de inimă așteptând. Nici chiar așa, Marandă. Stai să-și tragă băiatul sufletul și ți-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Flamma, care se scufundă din cauza armurii grele și dădu zadarnic din mâini pentru a ieși la suprafață; începu să înghită apă. Valerius ieși pe malul celălalt, cu mâna încleștată în părul lui Flamma, care, aproape leșinat, se zbătea fără vlagă, tușind, trăgându-și suflarea și scuipând apă. Valerius ajunse sub pulvinar și se uită spre Vitellius. Întâlni o clipă privirea lui Listarius, care stătea în picioare lângă împărat. Deodată, Valerius își aduse aminte unde îl văzuse pe băiat: în pulvinar, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i-o întindea Listarius. Am încercat să-l ucid pe Orpheus în cămăruța lui de la Ludus. În ultima clipă, ucigașii plătiți de mine s-au speriat și-au dat bir cu fugiții. Spun că Orpheus e apărat de o zeitate - tuși. Și, de parcă n-ar fi destul, mama a murit. Tuși din nou și scuipă. Sabinus făcu un pas înapoi, trecându-și mâinile pe deasupra togii. — Despre mama ta se spune că tu însuți ai otrăvit-o. Biata femeie... Ai ascultat profeția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Orpheus în cămăruța lui de la Ludus. În ultima clipă, ucigașii plătiți de mine s-au speriat și-au dat bir cu fugiții. Spun că Orpheus e apărat de o zeitate - tuși. Și, de parcă n-ar fi destul, mama a murit. Tuși din nou și scuipă. Sabinus făcu un pas înapoi, trecându-și mâinile pe deasupra togii. — Despre mama ta se spune că tu însuți ai otrăvit-o. Biata femeie... Ai ascultat profeția aceea că vei domni multă vreme dacă ai să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îngrozită. Respiră greu, șuierat, cu groază, cu astm... Deducem că pe lângă ce-am zis, femeia mai suferă și de o condamnabilă lipsă de informație: sărmana nenorocită nu a aflat că a apărut de curând noul deo-spray “Cu noi nu se tușește decât sublim, dumnezeiește”, descoperire a domnului Cocârță, fost coleg de grădiniță a autorului. Femeia îngrozită, nu. Nici Polițistul. Nici Dopul. F Domnule Polițist! Domnu’ Polițist!... Alooo! Am să vă comunic ceva înspăimântător... terifiant...incredibil! P ...sagace...orpilant... tenebros...Cunoaștem. F
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
porni să-i iau urma, cât e proaspătă. Daaa? Sigur că da. L-aș lua și pe don locotenent Pațache, că are un foxtretier ceva de spaimă. Nu-i scapă nimic. Ultima descoperire a fost nenorocitul din coșul de rufe. Tușise? Tușise pe el, că-ți trebuia mască de gaze. Noroc că era un tip pașnic și deputat. Sărmanul greșise camera, că ăștia lucrează pe camere, și i-a și spus lu’Pațache: “Bravos, generale! Noi, aleșii, avem două camere iar
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să-i iau urma, cât e proaspătă. Daaa? Sigur că da. L-aș lua și pe don locotenent Pațache, că are un foxtretier ceva de spaimă. Nu-i scapă nimic. Ultima descoperire a fost nenorocitul din coșul de rufe. Tușise? Tușise pe el, că-ți trebuia mască de gaze. Noroc că era un tip pașnic și deputat. Sărmanul greșise camera, că ăștia lucrează pe camere, și i-a și spus lu’Pațache: “Bravos, generale! Noi, aleșii, avem două camere iar dumneata
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
propunîndu-mi să-mi introducă două, trei texte Într-un volum colectiv de proză scurtă ce urma să apară curînd la Cartea Românească. Era prea mult. Am dat pe gît paharul cu bere Azuga fără spumă, m-am Înecat și am tușit mult deoarece oricît aș fi fost de optimist „Optimist: sinonim cu imbecil” (Flaubert) , ce se petrecea la măsuța aceea acoperită cu o inimitabilă mușama verde se situa dincolo de culoarea respectivă și zborul săgeții din arbaletă. Martin a zîmbit chinuit. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu știa ce-i ăsta, nu văzuseră așa ceva, și veneau cu tot felul de diagnostice exotice, leishmanioză, de pildă, o boală tropicală, și Între timp ei Îi era tot mai rău, slăbea Întruna, 6 kilograme Într-o săptămînă, saliva continuu, tușea continuu, avea febră continuu, nu putea dormi, scuipa și făcea pipi cu sînge, sîngera pe nas, pe gură, prin urechi, i se descuamează toate mucoasele, mi-a explicat șeful de secție, ce interesant, cu toate antibioticele injectate În splendidele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Să nu-ți mai fie teamă, vorbi Ieronim, știu unde duce acest fel de înțelegere. Știam asta de mult. Ce nu înțelesesem încă era legătura... Cu toate că ploaia se întețise din nou, praful răzbătea încet, persistent, până la ei. Ieronim începu să tușească și, zâmbind, parcă tot mai bine dispus, își căută batista. - Legătura? întrebă târziu Marina. - Da, legătura între lucruri și evenimente, toate câte se întîmplă în jurul nostru... Camionul se împotmolise chiar în fața lor. Șoferul își zvârli mucul de țigară pe care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
non-verbală”. Adică vorbești tăcând. Nu trebuie decât să privești cu înțeles și să faci în așa fel încât să se vadă că torci, când torci, că îți pare bine de ce vezi, când îți pare bine, sau că te miri, că tușești, că asculți ce ți se spune, că te joci, sau că lucrezi... Asta zice PAM că se numește „comunicare non-verbală”. Non - vine de la Nu și verbală - de la Vorbe. Deci „nu - vorbe”, fără vorbe, frate! Spui o grămadă de lucruri
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
eu vreau să urlu: CĂCAT. MĂ DOARE-N CUR DE ASTA. MAI AM PUȚIN ȘI MOR N PULA MEA! Fiincă așa ie. Nu pot să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgîrcește așa. O slujbă patetică sub acoperire. Pute ca Într-o cămăruță a unei curve din cartierul roșu Într-o sîmbătă seară la apogeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]