1,997 matches
-
21.1 Bulbi, tuberculi, rădăcini tuberculare, rădăcini bulboase și rizomi, în diapauză, în creștere sau în floare 21.2 Late plante vii (inclusiv rădăcinile acestora) butași și lăstari 21.21 Butași și lăstari fără rădăcini 21.22 Arbori, arbuști și tufe 21.23 Rododendroni și azalee 21.24 Trandafiri 21.25 Altele 22 Flori tăiate 23 Semințe de fructe sau de flori 24 Puieți horticoli și semințe 01.13 Struguri, fructe și nuci; culturi de mirodenii și pentru producerea de băuturi
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
avea curajul să revină, îi mai cântau, ca o sinistră harfă, șinele, gările fără lumină? Trecutu-i ca soda de rufe, când nu mai găsești odăile casei unde au murit toți, unde-s șoproanele și clăile? Unde zmeura, agrișele-n tufe, podelele albe, dulapurile sub chei, veranda și tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau pentru alți viermi să se
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
o sinistră harfă, șinele, gările fără lumină? Trecutu-i ca soda de rufe, când nu mai găsești odăile casei unde au murit toți, unde-s șoproanele și clăile? Unde zmeura, agrișele-n tufe, podelele albe, dulapurile sub chei, veranda și tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau pentru alți viermi să se ghiftuiască. Vecinii noștri citeau seara Talmudul, vecinele bunicii
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
a puia-gaia. Țin-minte-țin că o chema Rachela Și n-a purces la mâni-sa cu pâră Când, pudibond fiind în timpu-acela, Doar calțaveta i-o palpam o țâră. Avea pistrui cu ghiotura și, mie, Plăcea-mi să-i ling: în tufă pastorală. (Pistruii mi-i dădea pe veresie; Gheșeftul și-l făcea doar la trânteală.) Ooo! vremile de savarină-s, unde? - Păi le haplise Cronos, fără milă! - Când în liubovul vârstei mele scunde Am dorlotat o pruncă mercantilă...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Leon X, care a avut loc la Bologna. Leonardo a primit o comandă din partea lui Francisc I de a realiza un leu mecanic, care putea să meargă, și care putea să-și deschidă pieptul pentru a da la iveală o tufă de crini. Nu se cunoaște scopul pentru care a fost comandat acest leu mecanic, dar se presupune că era destinat să-l întâmpine pe rege la intrarea sa triumfală în Lyon, și probabil că a fost utilizat în cadrul convorbirilor de
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
atât în tradiția locală cât și după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea în chei, valea atinge o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe și mărăcini, fâneață. În așezarea satului lor (pomenit în acte la 1366) localnicii spun că este așezat ,între dealuri mari lângă râu”. Alte denumiri : Slawendorff (germ.), Negfalva (maghiară). Prima atestare documentară a satului a fost făcută în 19 iunie 1357
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta este și cea mai probabilă
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
al militarilor, populația celor 4 sate s-a refugiat prin pădurile din împrejurimi. În ziua următoare represiunile și crimele împotriva populației românești au continuat. Populația ascunsă în pădurile de pe Valea Fiscăului a fost măcelărita. Conform cronicarului Ștefan Branea în fiecare tufa se află un om mort împușcat. Pe 24 februarie un numar de 24 de ruseni, morăreni, dumbrăveni au fost împușcați și măcelăriți, corpurile acestora fiind aruncate în baltă Zălăuașului de lângă Aluniș. După revoluția din 1848, în 1854, situația socială și
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
sus (a incendiilor), bătrânii povesteau despre existența până la colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia spre munte) și străbătea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării argilei de către smocurile de iarbă și tufele rare. Sunt tipice în pustiurile argiloase din Asia Centrală. Acțiunea de coraziune pe nisipuri devine evidentă numai atunci când aceste formațiuni prezintă o coerență ridicată, fie datorită grosimii mari a depozitului, fie datorită umidității. Cele mai cunoscute forme în aceste cazuri sunt
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Gura Caliței (în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Lacu lui Băban", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Lacu lui Băban (denumit și Constandoiu), Gura Caliței, Groapa Tufei, Poenile, Bălănești și Cocoșari, cu o populație totală de 1617 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 150 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în plaiul Râmnicul din același județ
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
școală mixtă cu 35 de elevi (din care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în același județ comuna Țifești în plasa Zăbrăuți, iar comunele Bătinești și Clipiceștiîn plasa Gârlele. Comuna Țifești avea în satele Oleșești, Sârbi, Țifești și Tufele 2131 de locuitori. Comuna Clipicești avea 845 de locuitori în satele Clipicești și Vitănești, iar comuna Bătinești avea în aceleași trei sate menționate mai sus 1082 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, au fost trecute la județul Vrancea și comasate într-o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a fost desființat și integrat în satul Țifești. Șase obiective din comuna Țifești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală din secolele al XIV-lea
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
începe cu defilarea ordonată à țiganilor și sfîrșește cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura literală; Idiotiseanu, care afirmă că nu toate cele ce se scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudițian, care recunoaște împrumuturile de la alți scriitori, este lectura savantă. Stilul. G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]