1,961 matches
-
am violat-o și le-am pasat-o tovarășilor mei, și, după ce-au făcut-o poștă cu toții, am dus-o cu mașina pe muntele Zuc, unde i-am tras un glonț În cap și am aruncat-o Într-un tufiș”), Faulques, care Încadra chipul lui Herak În vizorul aparatului foto (un chip insignifiant, vulgar, care pe timp de pace ar fi fost considerat propriu unui biet om), l-a lăsat pe Îndelete jos, fără să apese pe declașantor, cu certitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c) " Iar în urmă-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: / Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?.../ Ciripesc cu glasuri mici / Cinteze și pitulici." (George Topârceanu, Acceleratul) (d) "Fără Guguță nu se culegeau nucile în satul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tatăl lor, căci de, orice s-ar zice, fiu îi era și ăl mic, și îl durea la inimă când îl luau în râs, dară toate fură în deșert." (Petre Ispirescu, Broasca țestoasă cea fermecată) (d) "Iar în urma-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?" (George Topârceanu, Acceleratul) (e) "Pasămite, înainte de-a se porni nunta, croitorașul trebuia să-i mai prindă un porc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale Prutului Nistrului și Marea Neagră, nu este o in-venție tîrzie a rușilor pravoslavnici. Faptul că ei s-au ridicat cu sabie asupra tătari- lor înseamnă că nu erau un cîrd de guzani care stăteau ascunși prin găurile pămîn-tului sau prin tufișuri iar vodă Ploscînea confirmă această idee. Regatul Ungariei dorea să ajungă pînă în țara Brodnic pentru că ar fi controlat comerțul dintre Marea Baltică și Marea Neagră care se scurgea în acele vremuri pe Nistru. O altă cale de comerț dorită de unguri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trăind în simbioză cu mediul lor înconjurător. Lucrările de popularizare, dar și antropologii profesioniști au reușit să contribuie la această imagine, neglijând istoria contactelor și a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din America de Sud și din Africa. Fără a dori să negăm influența persistentă a unui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă să vâneze în vegetația densă. În primele două ore după asfințit, el zboară în jurul tufișurilor și copacilor. Restul nopții și-l petrece în așteptarea prăzii, atârnând de o ramură și rotindu-și continuu corpul pentru a sonda împrejurimile, iar de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
întoarcerea. Înaintează călare cît se poate de bine, pentru a evita lipitorile, conduce caii pe cărări, apoi ia caii de căpăstru pentru că nu mai sunt cărări. Din urmă vin elefanții greoi și, pentru ei, trebuie tăiați cu macheta bambușii și tufișurile. E multă vreme de cînd războinicii Moi au făcut cale-ntoarsă. De haine, i se agață insecte despre care nici măcar tatăl său nu știa că există. Seara, își permit puțin alcool de orez, ca un cordial, aprind focuri, întind plasele împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și CFR Iași-Grajduri (gară); DF Grajduri (gară) rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pajiști; geomorfologice: platou; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este un platou plan situat la altitudinea de 330 m, care s-a format în miocen pe depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
324 de specii de păsări identificate pe cuprinsul întregii țări, în masivul păduros Bârnova-Repedea, Iași au fost găsite 120 de specii. Multe din speciile de păsări care trăiesc aici sunt atrase de hrană și condițiile bune de cuibărit (copaci scorburoși, tufișuri dese). Datorită întinderii mari a pădurii de foioase (15.000 ha) cele mai multe păsări sunt insectivore. Din familia ciocănitorilor (Picidae), trăiesc și cuibăresc aici: Picus canus (ciocănitoarea sură), Picus viridis (ciocănitoarea verde), Dendrocopus major, Dendrocopus medius și Dendrocopus minor (ciocănitori pestrițe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
montane, cu vegetație de tip Ranunculion fluitantis și Callitricho Batrachian * Râuri cu bancuri nămoloase, cu vegetație de tip Chenopodion rubri și Bidention sp. 3. Habitate de pajiști și tufărișuri * Pajiști alpine și boreale * Pajiști umede, cu Erica tetralix * Pajiști uscate * Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Theory: a Model of Global Discourse Cohesion and Coherence, Proceedings of 17th Coling and the 36th Annual Meeting of the ACL (COLING-ACL'98), Montreal, Canada, pp. 281-185. Cristea, Dan, (2002), "Referențialitate și cursivitate în relație cu structura de discurs", în Tufiș Dan, Florin Gh. Filip (coord.), Limba română în Societatea Informațională Societatea Cunoașterii, Editura Expert, București, pp. 271-304. Cubleșan, Constantin, (2000), Eminescu în orizontul criticii, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca. Cvasnîi Cătănescu, Maria, (2006), Retorică publicistică. De la paratext la text, Editura Universității
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
au parcurs cale de jumătate de milă, vederea a început să li se încețoșeze, picioarele să li se moleșească, genunchii să se îndoaie din cauza postului, și tot trupul slăbea. De aceea, pentru a-și potoli crampele foamei, culegeau fructe din tufișuri și din diferite specii de copaci și arbuști ce se găseau de-a lungul drumului. Dar, fiindcă era vineri, se temeau să nu încalce postul. Cu toate acestea, simplul fapt că aveau cu ei fructe culese din diferiți arbori și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Zona dimprejur era acoperită de buruieni, iarba era până la genunchi, iar clădirea părea să aibă mare nevoie de o revopsire. Întinzând mâna către ușa de sticlă (plină de amprente) care ducea spre hol, am observat câteva ziare vechi În spatele unor tufișuri. Înăuntru, lucrurile stăteau și mai rău. Întâmpinând vizitatorii, chiar În fața recepției se afla una dintre cele mai mari pete de cafea pe care le-am văzut vreodată. În spatele recepționerului erau niște tablouri agățate strâmb. Pereții erau scorojiți. Mobila era veche
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
două specii construindu-și cuiburile între stuf, deasupra apei, Anas platyrhynchos (cuibul construit în sol căptușit cu vegetație, puf, pene), Motacilla alba. Alte specii își construiesc cuiburile pe sol bine mascate de ierburi: Alauda arvensis, Gallerida cristata, Lullula arborea. Preferă tufișurile și arbuștii speciile: Saxicola torquata, Emberiza citrinnela, Lanius collurio, Sylvia borin, Phylloscopus collybita. Femelele de Cuculus canorus își depun ponta în cuiburi aparținând speciilor: Lanius collurio, Erithacus rubecula, Turdus merula. Unele păsări cuibăresc în arbori și arbuști, între crengile acestora
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aparținut altor păsări decât să își construiască singură cuibul. Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădinna Botanică Iași, doar 62 de specii cuibăresc aici, cele mai multe specii aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădinna Botanică Iași, doar 62 de specii cuibăresc aici, cele mai multe specii aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj in această
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc de frig, in
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării cu autocarul și în timpul aplicațiilor practice. Se va semna procesul verbal de luare la cunoștință a acestor reguli. Deplasarea se face cu trenul, după care se va merge pe jos. Pe traseu se vor observa tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de viață este demascarea chiaburilor din Nopțile din Iunie, pentru că acolo, chiar cu mijloace mai puțin spectaculoase ni se oferă o perspectivă largă. Și În forma literară se simte această tendință formalistă spre «atmosferizare»: de pildă neliniștitoarea, ciudata țâșnire din tufiș a unui iepure ca prolog, ca presimțire la uciderea lui Ion. Am subliniat aceste lipsuri, deoarece Petru Dumitriu este unul dintre scriitorii noștri de frunte și drumul său Înainte se vădește a fi fost făcut tocmai În lupta Împotriva rămășițelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]