13,539 matches
-
de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor de sezonul turistic; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști („turism dormitor”) conduce la intervenția mișcării „Salvați Vama Veche”; stabilirea unui parteneriat pentru utilizarea plajei; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; continuarea creșterii numărului de construcții noi; creșterea numărului localnicilor care oferă camere spre închiriere și
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
2007) reușește să rezolve una dintre cele mai delicate probleme pentru științele sociale și politice, și anume înțelegerea schimbării instituționale. Mergând pe firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale. Acest lucru a condiționat obținerea de beneficii din turism în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
structuri de cazare turistică În Regiunea Vest în 2011 erau la dispoziția oaspeților 513 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 29% mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia doar de 640 de mii, cu peste 34 de mii mai puțin față de 2008. Peste 40% dintre cei care vizitează Regiunea Vest aleg județul Timiș și aproape 30% se cazează în județul Arad. A crescut însă numărul persoanelor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
29.8 15.5 16.7 15.4 12.8 41.8 40.7 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 2008 2011 % Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș 44 regiunea Dél-Alföld, acesta depășind 546 de mii de turiști în anul 2011. Aproape 40% dintre cei care vizitează regiunea Dél-Alföld, aleg în continuare județul Csongrád, un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
2011 % Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș 44 regiunea Dél-Alföld, acesta depășind 546 de mii de turiști în anul 2011. Aproape 40% dintre cei care vizitează regiunea Dél-Alföld, aleg în continuare județul Csongrád, un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de mii, ceea ce înseamnă o creștere de peste 10% în cazul ambelor regiuni. În timp ce
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
acest aspect se evidențiază județul Bács-Kiskun cu o valoare de 17%. Gradul de utilizare a capacității de cazare din județul Békés scade constant de la an la an, cea mai drastică scădere înregistrându-se în cazul acestui județ. În Regiunea Vest turiștii au petrecut 1,7 milioane de nopți în 2011, cu aproape 301 de mii mai puțin decât în 2008. Și în 2011 oaspeții sosiți în această regiune au petrecut în medie aproape trei nopți. Cea mai lungă perioadă de cazare
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
1,7 milioane de nopți în 2011, cu aproape 301 de mii mai puțin decât în 2008. Și în 2011 oaspeții sosiți în această regiune au petrecut în medie aproape trei nopți. Cea mai lungă perioadă de cazare atât pentru turiștii străini cât și pentru turiștii autohtoni aparține județului Caraș-Severin. În Dél-Alföld s-au cazat pentru un interval relativ mai scurt, 1,4 milioane de nopți, petrecând o medie de 2,5 nopți în regiune, la fel ca în 2008; cea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în 2011, cu aproape 301 de mii mai puțin decât în 2008. Și în 2011 oaspeții sosiți în această regiune au petrecut în medie aproape trei nopți. Cea mai lungă perioadă de cazare atât pentru turiștii străini cât și pentru turiștii autohtoni aparține județului Caraș-Severin. În Dél-Alföld s-au cazat pentru un interval relativ mai scurt, 1,4 milioane de nopți, petrecând o medie de 2,5 nopți în regiune, la fel ca în 2008; cea mai lungă perioadă de cazare
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
5 nopți în regiune, la fel ca în 2008; cea mai lungă perioadă de cazare - în jur de 3 zile - s-a înregistrat în județul Békés. În cele două perioade studiate în ambele regiuni a sosit aproape același număr de turiști din punct de vedere procentual. Și în 2011 cetățenii străini au reprezentat o cotă de peste 20% din totalul turiștilor sosiți în Regiunea Vest, și 23% în cazul 46 celor cazați în Dél-Alföld. Astfel indicii celor două regiuni nu diferă în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
zile - s-a înregistrat în județul Békés. În cele două perioade studiate în ambele regiuni a sosit aproape același număr de turiști din punct de vedere procentual. Și în 2011 cetățenii străini au reprezentat o cotă de peste 20% din totalul turiștilor sosiți în Regiunea Vest, și 23% în cazul 46 celor cazați în Dél-Alföld. Astfel indicii celor două regiuni nu diferă în această privință. În 2011 în Regiunea Vest s-au cazat aproape 133 de mii de turiști străini, în timp ce în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
20% din totalul turiștilor sosiți în Regiunea Vest, și 23% în cazul 46 celor cazați în Dél-Alföld. Astfel indicii celor două regiuni nu diferă în această privință. În 2011 în Regiunea Vest s-au cazat aproape 133 de mii de turiști străini, în timp ce în Dél-Alföld această cifră ajunge cu puțin peste 126 de mii; însă în primul caz este vorba de o scădere de 9%, iar în cel din urmă o creștere de aproape 4%. Majoritatea turiștilor străini - la fel ca
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
133 de mii de turiști străini, în timp ce în Dél-Alföld această cifră ajunge cu puțin peste 126 de mii; însă în primul caz este vorba de o scădere de 9%, iar în cel din urmă o creștere de aproape 4%. Majoritatea turiștilor străini - la fel ca în 2008 - au vizitat județele Timiș și Csongrád, iar în județul Caraș-Severin și Békés au sosit cei mai puțini vizitatori străini. În ambele regiuni majoritatea clienților au preferat în 2011 cazarea la hotel; în cele două
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de la 52% la 55%. În comparație cu anul 2008 în regiunea Vest numărul celor care au ales cazarea la hotel a scăzut cu 6% iar în regiunea Dél-Alföld a crescut cu 7%. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare pondere a turiștilor cazați la hotel au avut județele Bács-Kiskun (57%) și Csongrád (55%); primul depășind cu 6% nivelul din 2008, iar cel din urmă cu 10%. În Regiunea Vest nu au intervenit schimbări semnificative, cea mai mare pondere a oaspeților cazați la
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
hotel, în Regiunea Vest numărul acestora a fost de 119 de mii; aceasta însemnând o creștere de 17% față de 2008 în cazul primei regiuni, și o scădere de 7% în cazul celei de a doua. Cea mai mare pondere a turiștilor cazați la hotel o au județele Timiș, Csongrád și Bács-Kiskun. Per total în 2011 în ambele regiuni se înregistrau mai multe hoteluri decât în 2008. În Regiunea Vest erau disponibile 136 de hoteluri, iar în Dél-Alföld 92 de hoteluri, cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
numărului locurilor de cazare, deși în Regiunea 48 Vest a crescut continuu, ajungând în 2011 la 13,6 mii, o creștere semnificativă de 17% s-a înregistrat totuși în regiunea Dél-Alföld, locurile de cazare ajungând aici la 7,8 mii. Turiștii s-au cazat pentru cel mai mare interval de timp în hotelurile din județul Caraș-Severin, unde media a ajuns aproape de șapte nopți, depășind cu mult media Regiunii Vest, respectiv a regiunii Dél-Alföld. Turiștii s-au cazat pentru cel mai scurt
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cazare ajungând aici la 7,8 mii. Turiștii s-au cazat pentru cel mai mare interval de timp în hotelurile din județul Caraș-Severin, unde media a ajuns aproape de șapte nopți, depășind cu mult media Regiunii Vest, respectiv a regiunii Dél-Alföld. Turiștii s-au cazat pentru cel mai scurt interval de timp, două nopți, în hotelurile din județele Arad, respectiv Csongrád. În 2011 străinii s-au cazat pentru cea mai lungă perioadă de timp în județele Bács-Kiskun și Békés, petrecând în medie
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din localitatea Moldova Noua vom parcurge o monografie a localității de pe malul Dunării, o localitate micuță, dar totodata amplă prin obiceiuri, descoperiri, tradiții, turism etc. Autoarea menționează faptul că își dorește ca orașul natal să fie unul cunoscut, cu mulți turiști care să aprecieze frumusețile naturale ale orașului, județului și de ce nu, al Țării noastre. poet Mihai Leonte Nota autorului Deși plecată de câțiva anișori din localitatea Moldova Nouă,gândul la acest orășel cochet nu-mi dă pace. Cu regret în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în afara frumoaselor văi sălbatice, chei și canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peșteri și avene. Datorită frumuseților naturii prezente în clisura Dunării, fluviul este tranzitat în zona noastră și de numeroase vase de croazieră, turiștii putând admira priveliștile zonei. Orașul Moldova Nouă dispune și de cel mai modern terminal de pasageri la Dunăre. Portul dispune în prezent de cheuri verticale și pereate, ce deservesc traficul industrial și de pasageri din zonă. Portul dispune de o
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
noapte cu barca pe lac, însoțit de o fantomă albă“, îi spune într-o zi Madame de Staël. Sătul de insultele brutale ale genovezilor, Byron închiriază celebra pe atunci vilă Diodati, situată pe malul lacului Léman, loc de pelerinaj pentru turiștii englezi în amintirea poetului Milton, cândva fermecat de fru musețea peisajului. „Fantoma albă e câinele meu“, îi răspunde cu aroganță poetul preavorbăreței scriitoare. Omul care traversase Dardanelele înot la douăzeci și unu de ani, celebru cum nimeni altul în vremea aceea, notează
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
nivelele cele mai înalte ale performenței. întâlnirile muzicale, comunicarea directă, ședințele de lucru, cunoașterea reciprocă pe parcursul actului însuși al realizării artistice aduc bucurii atât muzicienilor înșiși, cât și publicului meloman, numeroșilor vizitatori ce alimentează fluxul cotidian, în parte internațional, al turiștilor. Aici muzica își dă întâlnire cu istoria, de-a-lungul secolelor de cultură europeană ale Transilvaniei; viața de zi cu zi a curs și decurge și astăzi sub semnul bunelor vecinătăți etnice locale. Sașii au plecat. Izgoniți de avatarurile "epocii de aur
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
2 se aplică la intrarea în țară și persoanelor fizice române și străine care călătoresc în cadrul micului trafic de frontieră sau care trec frontieră cu ocazia unor sărbători, pe bază de înțelegeri între Republică Socialistă România și țările limitrofe, precum și turiștilor străini care intră în țară mai mult decît o dată într-o lună sau care rămîn în țară cel mult 24 de ore. La ieșirea din țară este permisă, fără plata taxelor vamale, o cantitate de carburanți limitată la 10 litri
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
se aplică prevederile referitoare la garantarea plății taxelor vamale și nu se îndeplinesc formalități vamale pentru autoturismele și remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, la introducerea lor temporară în țară pentru: a) persoanele cu domiciliul în străinătate sosite în țară că turiști în grupuri organizate sau individual; ... b) specialiștii, tehnicienii și studenții străini, precum și alte persoane cu domiciliul în străinătate sosite în țară pe bază de acorduri, contracte sau alte înțelegeri cu partea română; ... c) persoanele cu domiciliul în Republică Socialistă România
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
să elibereze o singură adeverință pe timpul unei misiuni. În celelalte cazuri, în care personalul muncitor introduce în țară, în timpul misiunii, bunuri din cele prevăzute la lit. c), pentru bunurile aflate în bagajele însoțite se aplică regimul de scutire prevăzut pentru turiști, iar pentru bunurile neînsoțite se aplică taxe vamale potrivit Regulamentului vamal. 8. Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de peste 30 de zile poate introduce în țară, cu plata taxelor vamale, bunuri în următoarele limite
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
navele de pescuit oceanic, persoanelor trimise să lucreze la întreprinderi sau organizații cu sediul în străinătate, persoanelor trimise la studii, specializare sau perfecționare și altor persoane care realizează în străinătate venituri legale în valută ca urmare a activității depuse. B. Turiști 15. Turiștii pot scoate din țară, fără plata taxelor vamale: a) îmbrăcăminte și alte obiecte, precum și medicamente necesare pe durata călătoriei, ținînd seama de toate condițiile deplasării; ... b) un aparat fotografic și 24 casete sau 10 role de film; ... c
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
pescuit oceanic, persoanelor trimise să lucreze la întreprinderi sau organizații cu sediul în străinătate, persoanelor trimise la studii, specializare sau perfecționare și altor persoane care realizează în străinătate venituri legale în valută ca urmare a activității depuse. B. Turiști 15. Turiștii pot scoate din țară, fără plata taxelor vamale: a) îmbrăcăminte și alte obiecte, precum și medicamente necesare pe durata călătoriei, ținînd seama de toate condițiile deplasării; ... b) un aparat fotografic și 24 casete sau 10 role de film; ... c) un radioreceptor
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]