2,079 matches
-
semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
consilier pe probleme de monumente la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Suceava, atrăgea atenția asupra situației dramatice a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Ilișești, ale cărei pereți erau puternic fisurați. "„Aceasta este singura biserică cu două turle, care, în următorii 2-3 ani, s-ar putea prăbuși. Este sprijinită în interior cu o pădure de stâlpi, care susțin diverse elemente, dar, așa cum se vede din exterior, este ruptă."" În anii 2010 și 2011 Ministerul Culturii nu a alocat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Ea reprezintă o raritate între bisericile din zona Moldovei prin adaptarea, în spiritul caracteristic al arhitecturii moldovenești tradiționale, a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos, ca la biserica Mănăstirii Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
biserica Mănăstirii Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”". Clopotul a căzut chiar peste un vânzător care se afla atunci în gangul clopotniței
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
concă. Pe cele două laturi de nord și de sud se află proscomidiarul, respectiv, diaconiconul. Naosul este în formă de patrulater, având în colțuri pilaștri cu baza pătratăa pe care se sprijină cele patru arcuri dublouri care susțin prin intermediul pandantivilor turla largă, de propoții reduse. Pridvorul, de formă dreptunghiulară, se sprijină pe șase coloane din piatră, fără decor, cu baza octogonală. Sunt legați prin arcade semicirculare. Boltirea s-a făcut cu o calotă rezemată pe arcuri laterale, sprijinite pe console. Acestea
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două câte două, în partea superioară. Cornișa este formată din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău, iar ciubucul de sub streașină este asemănător cu cel de la biserica mare și de la paraclis. Turla este așezată pe o bază largă, are zece laturi, cu număr egal de ferestrre, încadrate de arcuri cu zimți. Ferestrele au chenare de piatră asemănătoare cu cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai reduse
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
credincioșii filialei. Biserica a fost consolidată și renovată în perioada iunie-iulie 2010 cu fonduri de la un donator din Germania. S-a construit o sacristie, s-au consolidat pereții exteriori, care au fost izolați termic cu polistiren, s-a modificat forma turlei (inițial era octogonală, în prezent este pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
S-a construit o sacristie, s-au consolidat pereții exteriori, care au fost izolați termic cu polistiren, s-a modificat forma turlei (inițial era octogonală, în prezent este pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
biserica Mierlești a fost construită între anii 1774-1776 prin strădania preotului paroh ajutat fiind de locuitorii comunei Bărbătești din acele vremuri. Posibil ca Turnul Clopotniță să fi fost realizat în același timp, având în vedere că biserica nu dispunea de turlă clopotniță, implicit clopot. Redăm în continuare câteva documente legate de aceste valoroase monumente: Întru slava sf(i)ntei și de viață f(ă)cătoarei / și nedespărțitei Troițe. Ziditu-s-au această sf(â)ntă be/serică di(n) temelia ei
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan triconc, cu abside laterale cu trei fațete și cu absida altarului de formă pentagonală. Edificiul nu are turle, ci doar o clopotniță, deasupra intrării. Lipsesc contraforții care să susțină zidurile, precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are ferestre cu chenare
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
două ferestre (la nord și la sud) peste care s-a înălțat o clopotniță la care se ajunge prin urcarea unor trepte aflate în zid. Adaosurile făcute atunci nu au respectat stilul monumentului; clopotnița este construită după arhitectura rusească, având turla în formă de bulb. În ""Monografia satului Dolheștii Mari"", învățătorul Petru Sandovici precizează că ""fără actualul turn, biserica apărea ca o bazilică romană de tip creștin, cu un exterior plin de simplitate, care n-ar trăda nicidecum formele arhitecturale din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
la vest și la sud, printr-un pridvor unitar spațios. Transformată în grajd și apoi incendiată în cursul Revoluției de la 1848-1849, biserica, acoperită cu țiglă, a fost renovată în anul 1861, șantier în cadrul căruia s-a schimbat infrastructura acoperișului și turla. Ultimele reparații s-au executat în 2001 și 2007. Nu este exclus ca sub stratul de tencuială, să persiste unele fragmente picturale vechi; o icoană prăznicar din anul 1863 indică prezența unui zugrav din Lupșa Mare. În 2006 interiorul a
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
Rudi are un caracter bine pronunțat al bisericilor moldovenești din veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea - 17,70 m, iar lățimea - 12,30 m, inclusiv absidele. Înălțimea pereților din afara e de 9 m, iar turla cu crucea are 20 m. Planul bisericii este treflat, având grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
are 20 m. Planul bisericii este treflat, având grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca arcuri semicirculare suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldoveneasca veche, se pictau chipurile sfinților. Ușile și ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de profilare gotică. Dintre toate
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
2006, fiindu-i afectată învelitoarea în proporție de 50%. Din punct de vedere arhitectural, ea face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul de fapt, deviat din casa țărănească. Construcția prezintă particularități arhitecturale specifice Gorjului. Unul dintre ele constă în lipsa turlei sau a clopotniței, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, așezată pe lățimea construcției, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă pictură interioară, excepție făcând catapeteasma, zidită din cărămidă și pictată conform canoanelor
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
care proveneau probabil din timpul epidemiei de holeră din 1770. Reparațiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era inițial acoperită cu șindrila, dar în a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a pus învelitoare de tablă. Biserică nu este pictată în
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
după cum reușea să-i adune de la credincioși. Dacă în anul 1945 s-a sfințit temelia noii biserici, în 1946 biserica era ridicată în roșu, iar în 1947 era deja tencuită. Anul 1948 găsește biserica terminată exterior, crucile fiind puse pe turle, aceasta dată regăsindu-se înscrisă și astăzi deasupra celor două intrări ale bisericii. În fundația bisericii în cele patru colțuri și în altar au fost introduse în sticle și zidite în temelie documentele care cuprindeau fondatorii acesteia. Părintele Ilie și-
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu șindrilă fasonată cu model, de culoare albă. Acoperișul este înalt, cu pante repezi, fără turle și are o învelitoare din tablă zincată. Intrarea în biserică se face prin două uși: una situată în peretele sudic al pridvorului și alta situată în peretele nordic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]