10,815 matches
-
un criminal fără inimă. Dintr-odată m-am simțit oribil de rușinată. îmi răsuceam piciorul pe mochetă ca un băiețandru prins de prietenii lui făcând un lucru bun. Am ridicat din umeri. —Să zicem că nu-mi place ideea să torn pe cineva, și acum o s-o lăsăm baltă, bine? Am plecat înainte să apuce să-mi mulțumească. Oamenii recunoscători fac să-mi crească tensiunea. 21tc "21" Ploua puternic când am plecat din apartamentul lui Harriet. Poate că ploaia mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
trebui să o peticești, a spus creierul meu, cu un sarcasm detașat; blugii rupți nu mai sunt la modă de mult. * * * Am stat în cea mai fierbinte baie pe care mușchii noștri zdrobiți și pielea sfâșiată o puteau suporta. Am turnat întreg conținutul din sticla de Molton Brown Deep Relaxing Bath Oil în apă și, pentru o relaxare mai intensă, aveam sticla de votcă proptită de cadă, se dezgheța repede de la aburi. Stăteam cu capul pe pieptul lui Nat, corpurile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Am început să îmi aduc aminte de prima noapte sau dimineață, când Nat a venit în studio. A numit-o pe Baby „Madame Fifi cu sâni falși“. L-am îndrăgit imediat. Apoi a început să se plimbe prin studio în timp ce turnam de băut, și s-a oprit în fața sculpturii mele, spunând că seamănă cu un meteorit căzut din cer... Am încremenit în mijlocul trotuarului, lovită brusc de o idee. Poate, fără să vrea, Nat a pus degetul pe ceea ce îi lipsea Chestiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
e și ăsta? întrebase Oleg neliniștit. - Habar nu am, răspunsese Blanca visătoare. - Vând afrodiziace, se prezentase singur necunoscutul. Vă voi arăta cum într-o clipă se poate ridica veselia din om. Luase cu gesturi teatrale un flacon din coșul său, turnând câteva picături pe propria limbă. Într-o clipă, membrul său croșetat se ridică în aer. - Nu mă fac mai mic decât sunt! Încrederea mea vine din faptul că îmi cunosc dimensiunile și nu mă risipesc în vorbării. S-a râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
la fel, apoi se schimbă în funcție de ceea ce îi preocupă. Sunt bulevarde pe care câte un gard din bârne încrucișate înconjoară un bazin cu pete de ulei pe maluri, un bazin ca o farfurie murdară de grăsime în care s-a turnat apă și pe deasupra căreia plutesc nori zbârliți de stropi când trece o barcă; nu departe de apă, într-o cutie mare, dar foarte joasă, fără fund și fără acoperiș, foiesc copii plini de nisip roșcat. Pe mal, dădacele și bonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
celui care i-a furat cu o clipă înainte. Am băut votcă undeva într-un restaurant cu aspect de circiumă, un restaurant al cărui nume pur rusesc „Oriol“ se lăfăia cu litere albe pe un fond galben-verzui. Votca ne-o turnă dintr-un ceainic alb o slugă care privea cu invidie la fiecare ceașcă pe care o ducea la gură Iag. Acesta își turna votca direct pe gât fără să se schimonosească, ba chiar luminându-se la față. Eu, însă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cărui nume pur rusesc „Oriol“ se lăfăia cu litere albe pe un fond galben-verzui. Votca ne-o turnă dintr-un ceainic alb o slugă care privea cu invidie la fiecare ceașcă pe care o ducea la gură Iag. Acesta își turna votca direct pe gât fără să se schimonosească, ba chiar luminându-se la față. Eu, însă, nu puteam bea în stilul lui. Nu-mi plăcea și, mai ales, îmi era dezagreabil momentul când, trăgând aer în piept, simțeam cum îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
lumina soarelui care apunea; era bombat ca un gălbenuș de ou crud și, deși mușcat de acoperiș, se vedea în întregime, de parcă ar fi străpuns cu flacăra lui de la un capăt la altul podul casei vecine. — Permiteți-mi să vă torn puțin lichior, Sofia Petrovna, spuse Iag, poftindu-ne să ne așezăm și umplând păhăruțele roșii, în timp ce tropăia de zor pe tabla cu care era acoperită podeaua balconului. Ca să spun drept, nu știam că vă întâlniți cu Vadim. Și doar suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Dar acolo, deasupra acoperișului negru al casei, acolo unde cădea soarele, se mai zărea o dungă îngustă de culoarea mandarinei. Deasupra ei, cerul stătea întunecat, și pe el norii se mișcau purtați de vânt repede, ca niște șuvițe de cerneală turnată în apă. Când am ridicat capul, balconul a început să plutească încet înainte, împreună cu casa care amenința să acopere tot orașul. Dincolo de colț, frunzele copacilor se zbăteau ca valurile mării. În plin vuiet de ape, ceva, probabil o creangă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
avea chef de pălinca lui Pop dar nici nu putea să-l refuze, trebuia să se comporte ca o gazdă bună. Hai, noroc! ridică bătrânul paharul. Să-ți trăiască băiatul și mie nepotul! Marie, vino și tu că ți-am turnat și ție un păhărel! o chemă el și pe nevastă-sa. Cei doi, se simțeau foarte bine și se bucurau de nepotul nou născut. Cristian îi cunoștea bine, erau oameni care știau să trăiască și să se bucure de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
neapărat să precizeze acest lucru. Așa-i cum zici tu. Ce importanță mai are? Avem un creștin nou, ardelean de-al nostru. Numai pe jumătate, iar dacă judecăm după locul nașterii, e moldovean sadea. Tot încăpățânat ai rămas! oftă Pop, turnând în pahare. Îți place ție să mă contrazici, dar nu-i nimic, m-am învățat cu tine. Scotocise în muntele de bagaje cu care venise și scosese de acolo o nouă sticlă de pălincă. Inspectorul zâmbi văzând ce scria pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu de toate, lăudând fiecare fel. Simion se îngrijea să fie paharele pline și îl tot îmbia să cinstească. Nu prea avea spor cu dânsul pentru că inspectorul nu se atinsese nici măcar de cel de al doilea pe care i-l turnase bărbatul. Ei, dar văd că nu-ți place pălinca noastră! Ba da, dar eu nu sunt un băutor! îl liniști Cristi. Este foarte bună, numai că nu merge acum. No, ascultă la mine ficior, un păhărel de pălincă merge oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
format un număr la telefon: Nu uita ce am discutat aseară! îi șopti ea repede. Aștept să mă suni. Blonda Ildiko intră în birou cu o tavă pe care se afla o cană de sticlă și două ceșcuțe de cafea. Turnă lichidul fierbinte și lăsă ibricul pe masă. Adu, te rog, și niște apă rece, drăguță! îi ceru Pop. Se ridică apoi de la masă și deschise larg fereastra. Scoase apoi dintr-un ungher o scrumieră uriașă pe care o așeză între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
grămada adunată în fața bărbatului, Boris simțea fiori reci pe spinare. Nici nu știa dacă la casierie sunt destui bani ca să poată schimba jetoanele acestuia. Urmăriseră împreună pe ecran schimbul de crupieri și jocul care se reluase. Chelnerițele își făceau datoria, turnând șampanie în paharul norocosului ori de câte ori acesta sorbea din el. Câteva femei în rochii de seară cu spatele gol, tot angajate ale cazinoului, se lipeau lasciv de acesta. Așezau jetoanele în fișicuri și îl îndemnau să bea, șoptindu-i la ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să transform această nenorocire într-un avantaj pentru noi. Ia, spune, cât crezi că ar trebui să cerem pe ea? E la fel de puternică ca o bombă atomică, dar fără radiații și, absolut nedetectabilă, cred eu. Godunov nu răspunse, își mai turnă o ceașcă de cafea, aprin zându-și încă o țigară. Ei, ce zici? întrebă șeful nerăbdător, văzând că omul său de încredere nu scoate nici un cuvânt. O sută de milioane, două sute? De dolari, vreau să spun. Nu, ce vorbesc eu? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Așa cum mă vedeți, eu, la anii dumneavoastră, eram un Adonis. În genunchi se puneau fetișoarele ca să le fac o favoare, dacă nu un copil. Secolul XX e-un rahat. În sfîrșit, cu ce vă putem ajuta, tinere domn? I-am turnat o poveste mai mult sau mai puțin plauzibilă despre o presupusă legătură Îndepărtată de rudenie cu familia Fortuny. După cinci minute de trăncăneală, Molins se tîrÎ pînă la arhivă și Îmi dădu adresa avocatului care se ocupa de problemele mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mi se păruse cu o noapte În urmă. Am Înțeles că, În fond, nu ajunsesem niciodată să cred că inspectorul Fumero ar fi fost real. Acum aveam impresia că era un oarecare. M-am dus În bucătărie și mi-am turnat un pahar cu lapte rece. M-am Întrebat dacă Fermín o fi fost În siguranță la pensiunea lui. Întorcîndu-mă În camera mea, am Încercat să-mi alung din minte imaginea polițaiului. Am Încercat să ațipesc la loc, Însă am priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
adică, aceeași pentru toți, avea să fie trei dimineața, când doar cei care suferă de insomnie gravă se răsucesc în pat și fac promisiuni zeului hipnos, fiul nopții și frate geamăn al lui thanatos, ca să-i ajute în suferința lor, turnând peste pleoapele lor încercănate balsamul suav al somnișorilor. În orele care mai rămâneau, spionii, întorși în masă în câmpul operațiunilor, nu aveau să facă altceva decât să străbată în toate sensurile piețele, bulevardele, străzile și străduțele orașului, ascultând, disimulat, pulsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aici niște sanctuare de alt gen unde mi-ar plăcea ca domnul ministru de interne să facă să ajungă o lumânărică de-a sa, Explicați-vă, Spuneți, vă rog, ziarelor și oamenilor de la televiziune și de la radio să nu mai toarne gaz pe foc, dacă ne lipsesc înțelepciunea și inteligența, riscăm ca toată istoria asta să sară în aer, trebuie să fi citit că directorul ziarului guvernului a comis astăzi nerozia de a admite posibilitatea ca toate acestea să se termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
muște, dar el nu învăța din experiență și, de îndată ce-i trecea durerea, își vâra cu tandrețe reptila din nou în sân. Viața îi era o tragedie scrisă în limbajul farsei funambulești. Pentru că nu râdeam de el, îmi era recunoscător, și turna în urechile mele compătimitoare nesfârșita sa listă de necazuri. Lucrul cel mai trist în privința acestora era caracterul lor grotesc, și cu cât erau mai patetice, cu atât parcă-ți stârneau mai tare râsul. Dar cu toate că era un pictor atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc că depășea puterea ei de înțelegere. Cânta cu mult gust, dar cu mai mult sentiment decât era justificat și turna în muzica lui tot sufletul său cinstit, sentimental și exuberant. În felul ei, viața lor era o idilă și izbutea să dobândească o frumusețe singulară. Absurditatea care atingea tot ceea ce era legat de Dirk Stroeve îi dădea o notă curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Privind în urmă, mă condamn pentru că m-am făcut astfel de râs. Presupun că ultimele nopți de nesomn îmi zdruncinaseră nervii mai mult decât îmi dădusem seama. — Dă-mi voie să mă așez, gâfâi el într-un târziu. I-am turnat niște vin St. Galmier într-un pahar și i l-am dat să-l bea. I l-am ținut la gură, de parcă ar fi fost un copil. Sorbea câte o înghițitură, dar cea mai mare parte o vărsa pe cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vi se pare că e prea devreme? m-a întrebat căpitanul. — Asta e o chestiune pe care trebuie s-o decideți dumneavoastră împreună cu ficatul dumneavoastră, i-am răspuns. — De fapt sunt „abstinent total”, mi-a spus în timp ce-și turna în pahar o doză destul de mare de whisky Canadian Club. Când zâmbea își arăta dinții sparți și pătați. Era un bărbat foarte slab, de statură mijlocie, cu părul cărunt tuns scurt și o mustață tot căruntă foarte țepoasă. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
credeam că avem dreptul să privăm omenirea de ea. Însă Ata n-a vrut să mă asculte. Îi făgăduise. N-am vrut să rămân să asist la fapta aceea barbară și abia mai târziu am auzit ce a făcut. A turnat gaz lampant pe dușumelele uscate și pe rogojinile de pandan și apoi i-a dat foc. Peste puțin timp n-a mai rămas nimic din casă decât niște tăciuni care ardeau mocnit. O mare capodoperă încetase să mai existe. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nimic În plus sau nimic deosebit față de acelea care Însoțesc Întotdeauna moartea unui om mare. - Mainardino În persoană mi-a dezvăluit acest lucru, pe patul de moarte. Și mi-a mărturisit că nu avusese niciodată vreo Îndoială asupra celui care turnase otrava. Îl numea cu dispreț „omul neîntreg”. - Omul neîntreg? Ce voia să spună? - Poate că se referea la un neajuns trupesc. Sau la un cusur moral, un vulnus din conștiința lui. - Și pentru ce nu s-a făcut dreptate, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]