6,589 matches
-
restul, ce se mai întâmplase la Teba, chiar și cum Zafenat Paneh-ah, mâna dreaptă a regelui, era fratele meu Iosif. Meryt a ascultat în tăcere, uitându-se la fața mea în timp ce spuneam povestea mamelor mele, și povestea de la Salem și uciderea lui Shalem. Prietena mea nu s-a mișcat și nici n-a scos vreun sunet, dar fața îi arăta zbuciumul inimii, oroare, furie, simpatie și compasiune. Când am terminat, a dat din cap: - Acum înțeleg de ce nu mi-ai povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Niște personaje micuțe și naiv reprezentate Întruchipau șase oameni supuși la suplicii pe menhirii Însîngerați. Pe un ton neutru, ea explică modul În care femeile de pe insulă Îi răstigniseră pe jefuitori ca să-i pedepsească pentru scufundarea vasului Mary Morgan și uciderea bărbaților lor. Fersen se Întoarse spre ea, zeflemitor. - Și femeile de pe la voi sînt tot așa? - Avem caracter. N-ai decît să rîzi dacă poftești, dar să știi că toți copiii de aici au crescut fascinați de legenda asta. - Frumoasă educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pune și eu cîteva, mi-ar plăcea să știu, ca informație de primă mînă, ce e adevărat din toate bîrfele care circulă acum, susură el. Este extrem de excitant! Măcar o dată se petrece ceva și În fundătura asta! - Îți confirm că uciderea fratelui meu nu are nimic dintr-o bîrfă, spuse ea sec, potolindu-l pe loc. PM Își luă un aer plictisit și o introduse În bibliotecă. Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic, pe atît magnifica bibliotecă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de procedură a devenit obsesia nesuferită a polițiștilor care Își petrec mai mult timp verificînd că n-au Încălcat un alineat al Codului Penal decît propriu-zis anchetînd. Nimic nu le garanta că Yves avea să fie inculpat și condamnat pentru uciderea lui Gildas. Cu atît mai mult cu cît nu mai sînt la fel de sigur că el l-a ucis. Fir-ar să fie! Descumpănită, Îi urmări privirea ochilor ieșiți din orbite și Încremeni la rîndul ei. Pe geamul exterior, două mîini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toate astea, va trebui să Înveți să te bați ca să le păstrezi. Gwen avea pe atunci doar cinci ani, dar nu uitase. Și o cumplită Îndoială o străbătu. Yvonne era În stare de orice ca s-o ocrotească. Inclusiv de uciderea lui Loïc. Prin fereastra biroului, care oferea o largă perspectivă asupra casei, Își văzu fiul sosind pe scuter, Încetinind În dreptul intrării și, fără să oprească motorul, băgînd mîna În cutia de scrisori pentru a trage ziarul care ieșea În afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Înfățișeze fantoma faimoasei Mary, căreia cineva Îi tăiase gîtul În 1968. Poate că de ea era vorba În biletul lăsat asupra victimelor, și nu despre Marie, ambele nume scriindu-se la fel În dialect breton. În acest caz, acum, cînd uciderea lui Chantal și cea a lui Nicolas erau În mod limpede identificate ca fiind „deșeuri“ pe traseul ucigașului, Însemna că ucigașul răzbuna crima nepedepsită făptuită asupra acelei femei. - Nici Loïc nu avea urme de Înțepături la degete și nici vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era În prag, uitîndu-se la ei, cu chipul perfect impenetrabil. Marie reacționă prima. - Ai făcut Închisoare? - Treizeci și cinci de ani, trei luni și douăzeci și două de zile, ca să fiu precis. Calmul și detașarea lui Ryan erau impresionante. - Pentru ce motiv? - Uciderea unui polițist. În timp ce mergeau cu mașina spre postul de jandarmi, Marie aruncă o privire În oglinda retrovizoare. Așezat pe bancheta din spate, Ryan părea că savurează liniștit peisajul. Fusese imediat de acord cu cererea lor de interogatoriu, adăugînd chiar, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui de fost pușcăriaș. CÎnd intrară În curtea jandarmeriei, dădură de Morineau care, foarte agitat, venea În Întîmpinarea lor cu un dosar În mînă. - Am informații În legătură cu trecutul lui Ryan, ghiciți ce a făcut! - Treizeci și cinci de ani de Închisoare penru uciderea unui polițist, Îi replică Marie deschizînd portiera. Îi făcu semn scriitorului s-o urmeze și trecură amîndoi pe dinaintea lui Stéphane, care rămăsese prostit, fără măcar să se uite la el. Lucas Îi luă dosarul din mînă ca să arunce o privire. - Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
netă că Lucas și Marie nu fură deloc surprinși cînd Morineau confirmă alibiurile acestuia: Ryan se aflase la cafeneaua din port atunci cînd ei fuseseră blocați În grotă, Stéphane Îl Încuiase În celulă ca să-l trezească din beție În noaptea uciderii lui Gildas, apoi se aflase la Paris cînd Fersen fusese atacat pe faleză; cît privește uciderea lui Yves, Chantal și Nicolas, Ryan cinase atunci la familia Kersaint, apoi Îi venise În ajutor Mariei cînd ea se lupta cu crabii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aflase la cafeneaua din port atunci cînd ei fuseseră blocați În grotă, Stéphane Îl Încuiase În celulă ca să-l trezească din beție În noaptea uciderii lui Gildas, apoi se aflase la Paris cînd Fersen fusese atacat pe faleză; cît privește uciderea lui Yves, Chantal și Nicolas, Ryan cinase atunci la familia Kersaint, apoi Îi venise În ajutor Mariei cînd ea se lupta cu crabii În mașină. Lucas se văzu silit să admită că, În urma verificărilor, alibiurile lui Ryan stăteau incontestabil În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îl calma pe Pierric, ale cărui lacrimi curgeau peste obrazul roșu și neras. Medicul se interesă de starea Mariei, care părea să respire cu dificultate, Lucas o văzuse clătinîndu-se pe picioare, gata să leșine, În clipa În care Pierric descria uciderea tinerei femei. Dar Își reveni rapid, Îi dădu la o parte și cu un gest ferm le Îndreptă atenția căre Pierric, adresîndu-i-se psihanalistului. - Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de hipnoză... Parcă vrînd să-l contrazică, Pierric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spui? Taci din gură! Spui prostii! - Nu mă mai minți! Știu asta, o simt În ființa mea! Pierric m-a ridicat de pe plajă, a fugit luîndu-mă cu el, ținîndu-mă strîns la pieptul lui. Alături de el am fost de față la uciderea acelei femei, a mamei mele, omorîtă de Arthus! Chipul lui Ryan se făcuse livid, rămăsese nemișcat, doar respirația Îi trăda emoția. Cu suspine În glas, cu mîinile Jeannei Într-ale ei, Marie continuă: - Ai fost atît de dură, nu suportam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fost bine pentru că așa mi-am amintit că o văzusem cu acel om care nu eram eu. Mi s-a chircit inima. Parcă aveam un abur dureros În burtă. Aburul acela era un alt fel de Krog, unul pe care uciderea nu-l ajuta, pentru că, ucigând, tot nu scăpa de griji. Of, of. Krog era din ce În ce mai Încurcat, iar eu vroiam să adorm. Când a răsărit soarele, mi-am luat inima În dinți și am coborât printre acei copaci care se Întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai 2000, pp. 17-18), a scris negru pe alb despre „Grielescu”: „un distins specialist În religie despre care se zvonea că ar fi fost membru al fascistei Gărzi de Fier În timpul războiului și ar fi fost implicat În torturarea și uciderea evreilor români”. Rezumatul portretului lui Eliade, chiar Într-un mod condițional-dubitativ, este „Eliade=torționar și asasin”. Nu e prima dată că „industria Holocaustului” se ocupă de Mircea Eliade. Oricât de dureros ar fi pentru românii care au crescut În cultul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de dedesubtul pozei se spunea că, după o căutare de cincisprezece ani, guvernul Israelului în sfârșit mă reperase. Respectivul guvern cerea acum Statelor Unite să mă predea Israelului pentru a fi judecat. Pentru ce voiau să mă judece? Pentru complicitate la uciderea a șase milioane de evrei. Înainte de-a putea face vreun comentariu, omul m-a lovit direct prin ziar. M-am prăbușit izbindu-mă cu capul de-o ladă de gunoi. Tipul mă avea la picioarele lui. — Înainte să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
scriitor. — Pot să vă pun o întrebare personală? — Bineînțeles, mi-a răspuns el cu glas blând. Aceasta este faza în care mă aflu acum. E timpul potrivit pentru meditație și pentru răspunsuri. Întreabă-mă ce dorești. — Vă simțiți vinovat de uciderea a șase milioane de evrei? l-am întrebat. — Categoric nu, mi-a răspuns arhitectul Auschwitz-ului, cel ce a introdus în crematorii benzi transportoare, cel mai mare consumator din lume de gaz numit Cyklon - B. Necunoscând bine omul, am încercat la adresa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
al IX-lea al partidului, din 19-24 iulie 1965, Focan nu era însă convins că pictura va fi apreciată de cei de la Uniune, în conducere fiind încă mulți dintre oamenii lui Alexandru Drăghici, cel care executase ordinul lui Dej de ucidere a lui Pătrășcanu. Maestrul însă făcuse cu un an înainte portretul directorului Institutului de Studii Istorice al Partidului (comandă primită printr-un adjunct al acestuia, generalul „papașa“) și a crezut că-i mai bine să se intereseze dacă Institutul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ucigaș îndrăgostit de Violet, frumusețea de la TV“, „Amor cu omor“ (în the Sun. Ăsta mi s-a părut chiar bun). Dând dovadă de înțelepciune, Violet refuzase să dea interviuri, astfel că ziariștii au pus cap la cap datele legate de uciderea lui Shirley Lowell și de moartea lui Philip Cantley într-un mod cât se poate de sugestiv. Philip Cantley jucase rolul omului rău în ultimul seria din Suspecți principali, din care cauză fața lui le devenise vag cunoscută cititorilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
M-am speriat așa de rău! zise Violet, care începu din nou să plângă. Hugo era legat de scaun în halul acela - și ar fi făcut-o, te-ar fi omorât, Hugo, deja l-a omorât pe Philip... — Cred că uciderea lui Philip a fost strict o chestie de impuls, zisei eu, pe un ton încurajator, pentru a evita o altă manifestare de sensibilitate dezlănțuită. Ben a intrat în birou și l-a văzut pe Philip care sforăia cu capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pentru că au declarat simplu că „nu știau că e un delict să ucizi indieni...“ Cu toate astea, intervenția jurnaliștilor a avut ca rezultat un scandal mondial, o nouă judecată și o condamnare. Acum, cel puțin în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare de o zi și scandal pentru o clipă. Oamenii au prea multe griji și se ocupă imediat de altceva... Când șoseaua braziliană a amenințat cu nimicirea tribului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
bruscă și puternică, iar el văzu o scăpărare din aceeași teamă pe care o văzuse când femeia se uitase prima dată la rana care-l ucisese pe Foster. — De ce? Zâmbetul lui fu curtenitor. — Poate voi afla mai multe despre motivul uciderii lui. Ea se Întinse Înaintea lui și trase portiera. Brunetti nu avu de ales decât să se ferească de greutatea ei În mișcare. Portiera se trânti, ea se aplecă peste spătarul scaunului și-i spuse ceva șoferului, și mașina se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mult Își dorea să urce imediat Într-un tren spre Vicenza, să discute cu tatăl băiatului și să Înceapă să pună laolaltă puzzle-ul unei povești În care picnicul și iritația și acea adnotație pe marginea fișei medicale duseseră la uciderea acelor doi oameni tineri. Avea unele dintre piese; tatăl băiatului trebuia să aibă o alta; mai devreme sau mai târziu, punându-le laolaltă și examinându-le, mutându-le În poziții noi, avea cu siguranță să vadă tiparul ce acum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
luat prea mulți bani de la american și s-a gândit să Încerce să aranjeze un jaf mai profitabil. Patta era expansiv. — Am vorbit deja cu presa despre asta, le-am explicat că n-am avut nici o Îndoială Încă de la Început. Uciderea americanului trebuia să fie o treabă Întâmplătoare. Iar acum, slavă Domnului, s-a dovedit a fi așa. Ascultându-l pe Patta cu câtă seninătate punea uciderea lui Foster În cârca lui Ruffolo, Brunetti Înțelese că moartea doctorului Peters nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
despre asta, le-am explicat că n-am avut nici o Îndoială Încă de la Început. Uciderea americanului trebuia să fie o treabă Întâmplătoare. Iar acum, slavă Domnului, s-a dovedit a fi așa. Ascultându-l pe Patta cu câtă seninătate punea uciderea lui Foster În cârca lui Ruffolo, Brunetti Înțelese că moartea doctorului Peters nu va fi niciodată văzută ca nimic altceva decât o supradoză accidentală. Nu avea de ales decât să se arunce sub juggernautul siguranței lui Patta. — Dar de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
șansă să fie găsit asupra lui. Sau poate că a uitat de el. — Oamenii nu uită deseori de dovezile care-i leagă de crime, domnule. Patta Îl ignoră. Am spus presei că am avut motive să-l bănuim În cazul uciderii americanului Încă de la bun Început, că din cauza asta voiai să stai de vorbă cu el. Probabil se temea că-i suntem pe urme și s-a gândit că poate face o Învoială cu noi pentru o crimă mai ușoară. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]