7,796 matches
-
de obicei după execuții, au venit localnici după pradă. Din fericire, printre aceștia era o femeie care m-a găsit respirând printre cadavre și fiindu-i milă de mine, m-a luat de acolo și m-a predat unui medic ucrainean. Așa am trecut din mână în mână,până ce am ajuns la un orfelinat, unul dintre multe,deoarece foarte mulți copii rămăseseră orfani. S-a întâmplat ca in convoi cu familia mea să mai fie un supraviețuitor: și acestuia îi sunt
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > "TRECEREA"... (II) Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Exista odată, cândva o fătuca de preot rutean, într-un sat al regatului polonez (azi oraș ucrainean) - Roksolania, sau Roxelana - supranumită așa după un atribut al ținutului, după care s-ar numi de fapt ‘’Ruteanca. ‘’Roxelania’’ numindu-se chiar ținutul de la poalele munților de nord cu tot cu oamenii lor, “o denumire dată de romani încă din cele mai
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
după un atribut al ținutului, după care s-ar numi de fapt ‘’Ruteanca. ‘’Roxelania’’ numindu-se chiar ținutul de la poalele munților de nord cu tot cu oamenii lor, “o denumire dată de romani încă din cele mai vechi timpuri, ținuturilor rusești și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxelane ale sciților” (descoperă. Ro). Ea la origine fusese botezată Anastasia (nume predestinat) sau (după unele surse Olexandra) Lisowska. Pe când avea 15 ani satul ei, Rohatin, a fost prădat și
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
și pe surorile noastre în aceste vremuri dificile”, a îndemnat Dzemilev. Având în vedere situația actuală din Ucraina și analizând succesiunea acțiunilor politico-militare desfășurate până în prezent, putem constata cu stupoare și îngrijorare că războiul bate la ușă. Din ultimele informații ucrainene și în conformitate cu analizele politico-militare ale specialiștilor, este probabil ca în circa două săptămâni războiul declanșat oficial în Ucraina de către Rusia să se extindă și să afecteze țările din Estul Europei, inclusiv România. De asemenea, nu pot fi excluse nici acțiuni
DIPLOMAŢIA TACE, ARMELE VORBESC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371533_a_372862]
-
decât flacăra palida a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care s-au pitit o mulțime de eu veniți de pretutindeni, ca-n Mânușa fermecata, o poveste populară ucraineană în care își află culcuș, într-o pace netulburata și deplină armonie, șapte ... Citește mai mult Mariana Gurza„Dumnezeu și umbră”Traducere în limba engleză: George AncaEditura Singur, Târgoviște, 2016Poeme dintr-un plâns înnăbușit. Din tristețea ascunsă în floarea vieții
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
decât flacăra palida a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care s-au pitit o mulțime de eu veniți de pretutindeni, ca-n Mânușa fermecata, o poveste populară ucraineană în care își află culcuș, într-o pace netulburata și deplină armonie, șapte ... III. CEZARINĂ ADAMESCU - APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Prof. Surugiu (Popescu) M. Graziella Anne-Marie, Metode moderne
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
și este alcătuit din 14 persoane: 12 adulți (3 bărbați, 9 femei), 2 copii. Poartă costume reprezentative pentru peisajul Deltei: coroniță cu flori asortate, fustă și vestă de culoare albastră, pe care sunt aplicate flori, cămașă albă. Interpretează în limba ucraineană, în acompaniament de harmonșcă (armonică) și tobă cântece vechi, de dragoste, învățate de la bătrâni, specifice numai localității Chilia Veche: „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma), „Tece voda vierec” (Curge apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar ilustrat al Limbii române, București, Editura Litera, 2011. 2. obroc (oboroc), vas mare de lemn, folosit ca unitate de măsurat cerealele; baniță, mierță, bănicior. Rar, folosit în limba curentă, cuvântul (de origine ucraineană) s-a încetățenit în expresie biblică ”a ține lumina sub obroc” = a ascunde un adevăr sau o valoare spiritual. Cf. Anania, vol.VII, 2011:2131). 3. négură, neguri, s.f. 1. Ceață densă care se formează îndeosebi dimineața și seara, reducând
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de la ruși, partea de Est, și teritorii luate de la țările vecine (Polonia, Lituania și România) partea de Vest”. Și am consultat rapid presa internațională pentru a constata că declarația dvs. pică pe discursul lui Vladimir Puțin, răspândit de consilierul sau „ucrainean” Maxim Șevcenko, cum că românii de pe ambele maluri ale Prutului „sunt o națiune, să fim sinceri, ei vorbesc aceeași limbă. Diferența dintre limbi este ca și între dialectul rusesc din Crimeea și limba rusă. Iată de ce, în schimbul independenței Transnistriei (4200
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
și totuși, din puținul ei, le-a dus în pod câte ceva de mâncare pentru a supraviețui, îngrijindu-se și de celelalte treburi ce țin de necesități fiziologice. După 11 zile, un partizan evreu, cu numele de Mișa, deghizat în țăran ucrainean, se oferă să-i ajute (el se ocupa cu salvarea evreilor) și le este călăuză până la intrarea în Transnistria. Au mers pe jos trei nopți. Pe timp de zi stăteau ascunși prin fel de fel de vegetații, ca să nu fie
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
trecători; de a face comerț cu ei. Cine va contraveni va fi împușcat. Cei care vor încerca să evadeze vor fi împușcați sau spânzurați. Ne arată spânzurătoarea de deasupra gardului, pe care, zicea el, fusese spânzurat în ajun un evreu ucrainean fugar. - Nu se face nici o deosebire în ce privește gradul de cultură. Toți vor munci. Evreul este evreu! Ați înțeles? Ne întoarse spatele și părăsi țarcul. După plecarea sa, Anișoara îmi atrase atenția asupra câtorva capete care se iviseră la ferestruicile grajdului
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
atrase atenția asupra câtorva capete care se iviseră la ferestruicile grajdului. În acel moment o santinelă deschise poarta către grajd. O priveliște sinistră: în prag apărură umbre de ființe omenești, îmbrăcate în zdrențe. Camarazii noștri. Am aflat că erau evrei ucraineni din Teplik și Uman, aduși în acest lagăr cam în luna mai, ca să muncească la cariera de piatră, pentru societatea Dohrmann (Una din firmele germane care au luat în antrepriză construirea șoselei de legătură - Durcgangstrasse IV - DG IV, directă dintre
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
greu”. Abia după ce a devenit tatăl a peste 400 de copii a înțeles de ce: altfel, nu îi putea înțelege și ajuta pe acești micuți.Interesant este faptul că toțicopiii învață, se roagă și vorbesc în românește, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruși sau maghiari.Au condiții de trai excelente, călugării au amenajat inclusiv o mini-grădină zoologică și o fermă de vaci, pentru ca micuții să aibă lapte proaspăt. Părintele Mihail, un om simplu, smerit, dar plin de duh sfânt, pricepere și înțelepciune
MINUNEA DE LA BĂNCENI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347277_a_348606]
-
Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
pragul sau de pe plajă iar pentru rusă urmează niște cursuri private de seară. Face acest lucru doar de câteva săptămâni și deja se descurcă binișor. E un lucru bun pentru el, fiindcă în hotelurile din apropiere, turiștii ruși, mai precis ucraineni au devenit de un timp,majoritari. Cunoaște bine locurile din împrejurimi și nu numai, care ar putea fi interesante pentru turiști, are legături cu posesori de microbuze cu care organizează circuite prin țară, știe care casă de schimb valutar face
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
poștă (pocita), cavaler (cavaler), covor (covior) ș.a. Nu știam că rușii au fost primii care ne-au adus cu poștalionul bragă și covoare. Apoi, ca niște adevărați cavalieri, au arendat primii moșiile din Principatele Române. Harașo, cavalier! Davai arienda! Limba ucraineană: tot după autorii DEX-ului, ucrainenii ne-au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil când niște ucraineni s-au oprit la o cârciumă
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
de imaginat cu „cotiha”. Pentru că eu nu concep cotigă fără măgar. Iar cuvântul măgar are origine în DEX... bulgărească. Să-ncerc! Hai să zicem că prin târg, la Turnu Măgurele, mă rog, nu contează unde, doi indivizi, unul bulgar, celălalt ucrainean (cu ce treabă pe-acolo, nu știu) ar fi văzut un tăntălău într-o cotigă trasă de un măgar. Bulgarul ar fi exclamat: ăto, magare! Ucraineanul ar fi spus și el: i ăta, kotiha! Tăntălăul i-ar fi auzit și
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
netăiat. Cuv. „școală” are mai multe „moașe”: limbile rusă, bulgară, polonă și sârbo-croată. „skola”! În schimb, verbul „a școlariza”, cică provine din lb. franceză: „scolariser”. Cu atâtea moașe la școală... La fel, cuvântul „babă” este moșit simultan de limbile bulgară, ucraineană, și sârbo-croată. Dacă toți i-au zis „babă”...hai și noi cu „baba”-n DEX! Pentru baie DEX-ul admite două origini: latinescul „bannea” și slavonul „banja”. Ca să nu supere pe cele două limbi. Sau pe cei din taberele lor
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
în acel război. Atunci RM s-a desprins de fosta URSS și nu avea armată, așa că autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să riposteze cu trupe de polițiști și voluntary, iar de partea cealaltă au luptat cazaci, voluntari ruși și ucraineni. Cel mai important rol în război l-a jucat armata a 14-a rusă, cu un efectiv de peste șase mii de military și ofițerii ruși care au fost implicați nemijlocit în lupte. . S-au împlinit pe 2 martie, 25 de
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
fată proaspăt absolventă a unui institut de specialitate din Suceava, care se numea Tcaciuc, o ucraineancă get-beget. Și a mai venit un învățător în vârstă, domnul Andrici, care până atunci fusese învățător în satul vecin, Argel. Andrici, de asemenea, era ucrainean. Era domn bine, spre pensie, cu chip frumos, plinuț de-a binelea la corp. Se credea că huțulii sunt ucraineni, și, pe vremea când rușii dictau multe în România, se credea că odraslele huțulilor trebuie să învețe Limba și Literatura
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
Era domn bine, spre pensie, cu chip frumos, plinuț de-a binelea la corp. Se credea că huțulii sunt ucraineni, și, pe vremea când rușii dictau multe în România, se credea că odraslele huțulilor trebuie să învețe Limba și Literatura ucraineană. Mă rog, treburile comuniștilor, nu se putea discuta prea mult pe seama deciziei celor de sus. Părinții huțuli ar fi dorit ca la școală să se învețe doar limba română, era mai folositor, din moment ce copiii urmau să trăiască în România. Clasele
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
erau deci sub îndrumarea bunei și drăgălașei noastre învățătoare Tcaciuc. Celelalte două clase paralele erau oblăduite de domnul Andrici. Dumnealui avea metode specifice de îndrumare a copiilor din clasele sale. Încerca să-i culturalizeze, să-i învețe cântecele din cărțile ucrainene. Și chiar a reușit. Era o poveste drăgălașă, ceva cu niște sălbăticiuni care au găsit o mănușă pierdută de un moș și se bucurau că vor avea unde locui. Și șoricelul, și iepurașul, și vulpea. Până a venit pan-caban (adică
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
iar bietele animale au rămas fără adăpost. Iată, așa niște povești se învățau la școala noastră primară. Alt lucru cu care eram chinuiți la școală primară cât timp Andrici era director, au fost abonamentele la „Novii vik” (Veac nou) ziar ucrainean. Trebuia să aducem bani pentru abonament, cinci lei. De unde să scoată niște copii amărâți cinci lei? Tata a zis că el, categoric, nu dă bani pentru abonament! De nevoie, trebuia să împrumut de undeva cinci lei, m-am dus la
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
boier din Moldova, scrie în românește. Școlit la Lvow, el narează istoria Moldovei de la 1359 pînă la 1594. Ureche prelucrează cronica lui loachim Bielski, publicată la Cracovia, în 1597, un text extrem de bine cunoscut, circulînd în paralel în poloneză, latină, ucraineană și rusă. Ureche utilizează, de asemenea, și cronica astăzi pierdută a moldoveanului Eustratie, inspirată de cronicile slavone. Kogălniceanu publică în 1845 textul cronicii lui Ureche, care va fi, în 1878, analizat, reeditat, comentat și legat de multiplele sale izvoare de către
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]