2,309 matches
-
Horova (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Zahariceni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 534 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Horova a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Horova, Putila () [Corola-website/Science/315619_a_316948]
-
Horova a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Horova a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Horova, Putila () [Corola-website/Science/315619_a_316948]
-
URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Horova face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din 339 locuitori ai satului, 338 s-au declarat ucraineni și unul singur moldovean, prezentând 0,29% din populație . În prezent, satul are 304 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Horova era vorbitoare de ucraineană (100%).
Horova, Putila () [Corola-website/Science/315619_a_316948]
-
Petrășeni, întâlnit și sub forma Petroșeni (în , transliterat Petrași și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mariniceni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 650 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Petrășeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Petrășeni, Putila () [Corola-website/Science/315621_a_316950]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Petrășeni a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Petrășeni, Putila () [Corola-website/Science/315621_a_316950]
-
reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Petrășeni face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din 492 locuitori, 491 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 464 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Petrășeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Petrășeni, Putila () [Corola-website/Science/315621_a_316950]
-
Tovarnițea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Tovarnițea a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Tovarnițea, Putila () [Corola-website/Science/315620_a_316949]
-
fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Tovarnițea face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii satului s-au declarat ucraineni . În prezent, satul are 256 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tovarnițea era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Tovarnițea, Putila () [Corola-website/Science/315620_a_316949]
-
Lustun a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lustun a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Lustun, Putila () [Corola-website/Science/315624_a_316953]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Holoșina a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Holoșina, Putila () [Corola-website/Science/315627_a_316956]
-
a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lipovețul Mare a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Lipovețul Mare, Putila () [Corola-website/Science/315629_a_316958]
-
Coniatin, întâlnit și sub forma Coneatin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 563 metri, pe malul râului Ceremușul Alb, în partea de est a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Lipovețul Mare și Samacova. Localitatea Coniatin a făcut parte încă de la înființare
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Coniatin a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
Râpeni (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Sârghieni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 789 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Râpeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
Râpeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Râpeni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Râpeni face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 426 locuitori ai satului, 424 s-au declarat ucraineni și doi s-au declarat de etnie rusă . În prezent, satul are 350 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Râpeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Râpeni, Putila () [Corola-website/Science/315645_a_316974]
-
Seletin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 824 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud-est a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Halițivca și Rusca. Localitatea Seletin a făcut parte încă
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
construit o linie de cale ferată. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Seletin a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Putilei din județul Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționau aici o judecătorie, o gară CFR care făcea legătura cu localitățile din celelalte județe, un oficiu telefonic, un inspectorat școlar, o organizație medicală a Casei Asigurărilor Sociale din
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
Dihtineț, întâlnit și sub forma Dihtenița (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 537 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Dihtinețul Mic, Hreblina-Dihtineț și Zamoghila. Localitatea Dihtineț a făcut parte încă de la înființare
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dihtineț a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
Foșchi (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Sârghieni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 955 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Foșchi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
Foșchi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Foșchi a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
Rusca (în , transliterat Ruska, în germană "Ruska") este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Seletin. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de est a raionului Putila, pe frontiera cu România. Localitatea Rusca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
Rusca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rusca a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sokolii a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Sokolii, Putila () [Corola-website/Science/315652_a_316981]