5,770 matches
-
și să ajungeți o pricină de blestem și de ocară printre toate neamurile pămîntului? 9. Ați uitat nelegiuirile părinților voștri, nelegiuirile împăraților lui Iuda, nelegiuirile nevestelor lor, nelegiuirile voastre și nelegiuirile nevestelor voastre, săvîrșite în țara lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? 10. Ei nu s-au smerit nici pînă în ziua de azi, n-au frică, nu urmează Legea Mea și poruncile Mele, pe care le-am pus înaintea voastră și înaintea părinților voștri. 11. De aceea, așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să facem cum am spus cu gura noastră, și anume: să aducem tămîie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut, noi și părinții noștri, împărații noștri și căpeteniile noastre, în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului. Atunci aveam pîine de ne săturam, eram fericiți, și nu treceam prin nici o nenorocire! 18. Dar, de cînd am încetat să aducem tămîie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate, și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
atunci întregului popor, bărbaților, femeilor și tuturor celor ce-i dăduseră răspunsul acesta: 21. "Nu Și-a adus aminte Domnul și nu I-a venit Lui în minte tămîia, pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, voi și părinții voștri, împărații voștri și căpeteniile voastre, și poporul din țară? 22. Domnul n-a putut să mai sufere lucrul acesta, din pricina răutății faptelor voastre, din pricina urîciunilor pe care le-ați săvîrșit, și de aceea țara voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. 25. "Ah! Cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!" 26. "De aceea, tinerii ei vor cădea pe ulițe, și toți bărbații ei de război, vor pieri în ziua aceea, zice Domnul oștirilor." 27. " Voi pune foc zidurilor Damascului, și va mistui casele împărătești din Ben-Hadad." 28. Asupra Chedarului și împărățiilor Hațorului, pe care le-a bătut Nebucadnețar, împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
arcul! Tăbărîți în jurul lui, ca nimeni să nu scape, răsplătiți-i după faptele lui, faceți-i întocmai cum a făcut și el! Căci s-a semețit împotriva Domnului, împotriva Sfîntului lui Israel. 30. "De aceea, tinerii lui vor cădea pe ulițe și toți oamenii lui de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul." 31. "Iată, am necaz pe tine, îngîmfatule! zice Domnul, Dumnezeul oștirilor; căci ți-a sosit ziua, vremea pedepsirii tale! 32. Îngîmfatul acela se va poticni și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Să se întindă arcul împotriva celui ce își întinde arcul, împotriva celui ce se mîndrește în platoșa lui!" "Nu cruțați pe tinerii lui! Nimiciți cu desăvîrșire toată oștirea lui! 4. Să cadă uciși în țara Haldeilor străpunși de lovituri pe ulițele Babilonului! 5. Căci Israelul și Iuda nu sunt părăsiți de Dumnezeul lor, de Domnul oștirilor, și țara Haldeilor este plină de nelegiuiri împotriva Sfîntului lui Israel. 6. Fugiți din Babilon, și fiecare să-și scape viața, ca nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Domnului oștirilor, și au disprețuit cuvîntul Sfîntului lui Israel. 25. De aceea Se și aprinde Domnul de mînie împotriva poporului Său, Își întinde mîna împotriva lui, și-l lovește de se zguduie munții, și trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul ulițelor. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potolește, și mîna Lui este încă întinsă. 26. El ridică un steag popoarelor îndepărtate, și le fluieră de la un capăt al pămîntului și iată-le, vin repede și ușor. 27. Nici unul nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
poartă în mînă toiagul urgiei Mele! 6. I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit; l-am trimis împotriva unui popor pe care sunt mîniat ca să-l prădeze și să-l jefuiască, să-i calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7. Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui, ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească neamurile cu grămada. 8. Căci el zice: "Nu sunt voievozii mei tot atîția împărați?" 9. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!... 2. Poporul se suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plîngă, Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sunt rase, și toate bărbile sunt tăiate. 3. Pe ulițe, sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe, totul geme, și se topesc plîngînd. 4. Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul pînă la Iahaț, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dus bucuria arfei. 9. Nu se mai cîntă cînd se bea vin și băuturile tari li se par amare celor ce le beau. 10. Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele. 11. Pe ulițe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nici o veselie în țară. 12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, și porțile stau dărîmate. 13. Da, în țară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sprijinesc, Alesul Meu, în care își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2. El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu-l va face să se audă pe ulițe. 3. Trestia frîntă n-o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4. El nu va slăbi, nici nu se va lăsa pînă va așeza dreptatea pe pămînt și ostroavele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din toți copiii pe care i-a crescut. 19. Amîndouă aceste lucruri ți s-au întîmplat: dar cine te va plînge? pustiirea și dărăpănarea, foametea și sabia. "Cum să te mîngîi Eu?" 20. Fiii tăi, leșinați, zăceau în toate colțurile ulițelor, ca cerbul într-un laț, plini de mînia Domnului, și de mustrarea Dumnezeului tău. 21. De aceea, nenorocitule, beat ce ești, dar nu de vin, ascultă! 22. "Așa vorbește Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mînă potirul amețelii, potirul mîniei Mele ca să nu mai bei din el! 23. Și îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, care îți ziceau: "Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!" Îți făceai atunci spinarea ca un pămînt, și ca o uliță pentru trecători. $52 1. Trezește-te, trezește-te-! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ți hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfîntă! Căci nu va mai intra în tine nici un om netăiat împrejur sau necurat. 2. Scutură-ți țărîna de pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
aminte femeii că melonul său continuă să fie la ea în mână și ieși cu spatele în stradă, dispărând pentru totdeauna din viața domnișoarei S. Dacă ai fi avut răbdarea și curiozitatea de a-l aștepta pe cealaltă parte a uliței, l-ai fi văzut ieșind fără flori, cu un zâmbet uitat pe buze, de care scăpa încet-încet, abia după câteva sute de pași. Nu puteai ști dacă e un zâmbet de bucurie al unei misiuni bine duse la îndeplinire, un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dreptul și șansa autodistrugerii și le va folosi fără să bâjbâie cu primul prilej... Și eu voi face la fel, termină Carol abia șoptit. Capitolul V CÂND FRIGUL IERNII ÎNGHEță SUFLUL fragil al lucrurilor, Carol inventă interminabile plimbări nocturne pe ulițele orașului. Pleca de cu seară, urmat bineînțeles de Filip, și revenea spre dimineață, după marșuri lungi și epuizante, cu oasele frânte de oboseală și carnea vânătă de frig. Cădeau apoi amândoi într-un somn lung și fără vise, pentru a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut vecin cu neființa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de streche și urlând unul la altul, băgând groaza în animalele noctambule ale orașului. Capitolul VI DUPĂ LUNGI PREUMBLĂRI îI AJUNSE oboseala și frigul pătrunse în măduva oaselor. Undeva în urmă se auzeau copite de cai, bătând ritmic pe caldarâmul uliței. în curând apărură din întuneric farurile cu lămpi cu carbid ale unei birje de lux, ținută probabil de un muscal, din aceia scopiți, refugiați de prigoana ortodoxiei ruse. Ești liber, birjar? Liber sunt, batiușka Filip, ca pasărea cerului, răspunse birjarul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea lor de păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile copiilor, în bucățele mici și lipsite de valoare. Toți mahalagiii ieșeau în stradă să urmărească acest început de ritual de împerechere între Dimitrios, veneticul cu apucături și gusturi de calif
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un felinar să-și noteze ceva în jurnal cum avea obiceiul ca apoi să și grăbească pasul pentru a-l ajunge din urmă. Dar nu... Nu era nimeni. Doar propriile sale bocănituri preluate, amplificate și reverberate de labirintul întortocheat al ulițelor prin care părea că rătăcește fără scop precis. Pașii l-au dus însă în centrul labirintului, în parcul municipal. Se așeză pe banca lui, lângă chioșcul fanfarei, unde așteptase atâția ani venirea clienților doritori de "o imagine mai reală ca
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în propria-i miere. Capitolul IV CÂND PĂRĂSI CASTELUL, îNTUNERICUL ardea și praful încins îi intra pe sub pleoape. Pământul, ca un ciudat mozaic crăpat de atâta uscăciune, părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării. Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de seamă. Ulițele erau ticsite de oameni în haine curate de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sinucide, ca supremă afirmare a libertății umane. Filip, împăciuitor, pledează pentru viață, care se cuvine acceptată așa cum e. La început, dialogul are loc în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu care ne pot ataca dușmanii poporului infiltrați perfid în rândurile maselor, mi s-a comunicat comuna în care trebuia să susțin conferința în legătură cu importanța zilei de 23 august. în ziua respectivă ajunsesem cam prea de dimineață și cum pe ulițe nu întâlneam niciun sătean, am mers la întâmplare pe strada care părea a fi principală și fără prea multă greutate am găsit Căminul Cultural, unde trebuia să aibă loc acțiunea. Conform așteptărilor mele, bineînțeles că nu era nimeni, așa că a
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
mai întîi pe strada principală și apoi pe din dos - și discuțiile despre familie și despre rochii; și apoi, intr-o seară de lună plină, sărutările nebune cu tot felul de demonstrații din partea ei. Și apoi zilele identice: întîrzieri pe ulițe, sărutări la întuneric... Despărțirile zilnice se făceau tot mai greu. Trebuia multă imaginație ca să-și explice acasă întîrzierile. Începuse să plângă în fața tramvaiului, și asta în fiecare seară. Lumea se uita curios la noi și mie îmi era rușine. Acasă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Și dacă ar pune cineva urechea, ar auzi desigur accente elegiace însă prinse în cadențe măsurate după regulile clasice, ordonate și cuminți: POATE A LUNECAT... Paris, 1926 Porspoder, 1929 IOANA În sfârșit, automobilul de curse părăsi centrul Bazargicului, coborî pe ulițe chinuite, o porni pe pământul galben, neted, printre lanurile de grâu tremurând și schimbând culorile ca marea cea așa de apropiată, și, printre maci, urme de sânge ce duc la cine știe ce crimă petrecută în vreun ungher dosnic al acestei pustietăți
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]