13,247 matches
-
acum În pat și se gîndea cît de șmecher e Dumnezeu cînd spune cé are o pédure cu copaci mari că de la el de acasé pîné la iaz din care-și face scaré. De fapt, n-avea El nici o pédure, umblă cu toporul și téia copaci simpli și-i lega cu sîrmé de spalier. Dar bine cé a aflat. Era fericit cé aflase șmecheria cu scară și abia aștepta sé vadé cum araté Dumnezeu. Își Închipuia un bérbat În cémașé cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
așa foarte luminé, și peste cîteva minute se auziré ouéle sfîrÎind În tigaie. Șasa nici nu Înțelegea de ce mama trebuia sé aprindé lumină de fiecare daté cînd Îl trezea, dar dacé nu o aprindea, parcé nici nu se trezea și umblă somnoros toaté ziua. Se gîndi sé nu se ducé la școalé, ci sé se ducé În pédure sé-L vadé pe Dumnezeu. Își lué ghiozdanul și ieși din casé, ca și cum s-ar duce la școalé, dar o lué pe dupé casé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aceasté daté Șasa se temea sé nu mai facé ceva sé nu-l primeascé În pionieri. Șasa nu desena nimic și aproape cé nici nu vorbea, de fricé sé nu spuné vreo prostie și sé-l audé cineva sé-l pîrascé. Șasa umblă În fiecare zi la școalé și nu fugea de la lecții. Scria tot ce i se dédea și Învéța poezii. Nu mai umblă În pédure dupé scaré, nu se Îmbulzea la autobuz și nu strigă la hopuri. Dimineață se spéla pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé nici nu vorbea, de fricé sé nu spuné vreo prostie și sé-l audé cineva sé-l pîrascé. Șasa umblă În fiecare zi la școalé și nu fugea de la lecții. Scria tot ce i se dédea și Învéța poezii. Nu mai umblă În pédure dupé scaré, nu se Îmbulzea la autobuz și nu strigă la hopuri. Dimineață se spéla pe fațé. A fécut și un arététor pe care i l-a dus lui Nadejda Petrovna. Era nerébdétor sé viné odaté ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În palme și-l lipi cu putere de cap. Dar pérul se ridicé Înapoi. Ieși afaré și-l udé cu apé rece, de-acolo de unde se spalé tata și de unde se spalé și el cînd e cald. Îl piepténé și umblă prin casé ținîndu-se cu mîinile de cap. Céuté un fes prin dulap și și-l puse, pentru cé obosise sé mai ținé mîinile. Nici nu-și dédu seama cînd trecuse timpul și se auzi strigat de mama la mîncare. Aruncé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
șoareci și șopîrle. Vézu și fluturi, si o mulțime de gîndaci, Înfipți cu acul În cap. Șasa nu mai fusese pîné atunci În cabinetul de biologie și nu avea de unde sé vadé așa ceva. Acolo mai erau și alți octombrei, care umblau prin clasé și arétau cu degetul, si rîdeau. Șasa s-a oprit lîngé o broascé téiaté, din care ieșeau matele. Broască ținea ochii Închiși, iar mîinile și picioarele În léturi, parcé era om. Apucé borcanul și-l cobîlțîi. - Buné ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ascultém acum pe Inga! Bohanțov! dacé ai ceva de spus, te ascultém acușica și pe tine. - CÎndva, demult, tréia Într-un sat Îndepértat din Rusia o fetițé. Périnții ei erau séraci și nu aveau bani sé-i cumpere haine. Dar Tania umblă la școalé În fiecare zi, céci vroia sé Învețe bine că sé ajungé pionier și doctorițé. Și ea mergea pe jos la școalé. Și avea numai niște papucei mici și Îngheța la picioare, si la mîini, céci périnții ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi stat sé se uite la ea cum pleacé, dar Îi era rușine. Ce-ar fi zis ea dacé l-ar fi vézut? Și mai treceau și alți copii pe acolo. Își lué ghiozdanul și dédu colțul școlii. Vroia sé umble pe undeva. Sé-l baté soarele și sé-l sufle vîntul. Colțurile cravatei Îi fîlfîiau la piept și simțea cé și pérul i se zburlește de la vînt. Disearé, cînd Își va scoate cravată, o v-a pune pe perné. Și pernă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pune pe perné. Și pernă va mirosi și ea că și sticluța micé cu crestéturi că un pépușoi mic de sticlé. Nu mai avea nimeni cravaté care sé miroase așa. Știe el bine cum miroase o cravaté. Se duse sé umble prin oraș. Sé treacé prin piațé și prin magazine. 35 Vézu acolo mingile galbene și roșii, pe care le lué În mîné, sé vadé dacé sînt grele. Vézu teniși și haine de care poarté sportivii și o pereche mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
colț și técu. Ridicé céldarea sé-i toarne În treucé. Grohéi iaréși, Isi bégé botul, scuturé din cap și-l stropi. Puse céldarea jos și lué iar lopată, Îi trase una peste boț. Se duse iar In colt. Ridicé iaréși céldarea. Umblă din colț În colț și grohéia. Își bégé iaréși botul. O lovi cu fundul céldérii. Se auzea fleoșcéitul din treucé și bolboroseala. Pe spate avea cîteva pete vinete și pe riț, chiar sub ochi, avea o zgîrieturé cu sînge. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Totul la un loc și totul de odaté. Octombrei, octombrei mici, octombrei mari. Pionieri mici, pionieri mari, comsomoliști, pancarte, voci de nicéieri, megafoane. Își duse iar mîna și-l Împinse. Pérea un balon frumos, portocaliu, un balon adevérat. Începu sé umble iaréși prin pédure. Urcé dealul, trecu pédurea cea micé, intré În aréturé. Nu gési nici o cérare, așa cé trebui sé și-o facé singur. Începu sé bététoreascé grîul, ca sé facé o cérare. În fiecare an el mai fécea cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ținea o greblé. Dupé ce a arétat cum se ține grebla, Nadejda Petrovna i-a tras doué palme lui Gurskii și i-a zis sé nu mai caste gură. Într-un costum albastru cu linii albe, Învéțétorul de educație fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov sépau prea repede. Pémîntul era moale și nici sépatul nu era un sépat adevérat, ci era numai pe jumétate, cu vîrful hîrlețului, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se umplu de miros de iarbé și pémînt cald, iar urechile de fîsÎitul vîntului și zgomotul pésérilor care care zburau prin crengi. Chiar din ziua a doua a numirii sale În calitatea de șef de gospodérie, Vasilli Ăduardovici Începu sé umble prin gospodérie Într-un halat albastru din buzunarul céruia se vedea o jumétate de patent. Totodaté, Vasilli Gavrilovici, În calitatea sa de paznic, Isi cumpéré de la compartimentul „Sport” din Univermag un țuruiac de fier pe care avea de gînd sé-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
seamé, aceasté metodé era Îndreptaté Împotriva fostului șef de gospodérie, și tot el și paznic, adicé Alexandr Timofeevici, care ar fi putut sé se rézbune. A Început colectarea maculaturii. Atît prin sate cît și prin orașe, pionierii din țară Întreagé umblau dupé gazete, reviste și cérți, pluguri sau hîrlețe, ligheane și caiete. Atît plugurile cît și caietele, cérțile sau bucéțile de calorifer puteau sé fie noi și vechi, iar pionierii umblau peste tot că furnicile, cu teancuri de gazete și bucéți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prin sate cît și prin orașe, pionierii din țară Întreagé umblau dupé gazete, reviste și cérți, pluguri sau hîrlețe, ligheane și caiete. Atît plugurile cît și caietele, cérțile sau bucéțile de calorifer puteau sé fie noi și vechi, iar pionierii umblau peste tot că furnicile, cu teancuri de gazete și bucéți de fiare. Tébléraia pe care o trégeau pe asfalt fécea gélégie pîné ce ajungea sé fie cîntérité. La ușile pensionarilor se adunau grupe de pionieri care nu Încépeau cu toții În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
noi am Învéțat la școalé cé hîrtia se face din copaci, dar ce-ar fi, copii, ca sé se taie atîția copaci că sé se facé manuale și caiete? N-ar mai fi oxigen! Și de aceea voi trebuie sé umblați că albinuțele, sé colectați cît mai multé maculaturé. Pe urmé maculatura aceasta se duce la fabricé și se topește și se transformé În hîrtie, iar pe urmé din hîrtie se fac caiete și manuale și nu mai trebuie sé se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Început sé meargé În picioare, mé refer la unii crocodili, acestora a Început sé le creascé pér, iar mai tîrziu le-a cézut coadă. Și-acest fel de crocodili, probabil cé s-a transformat În maimuțé, și-a Început sé umble prin copaci. Dar pentru asta a fost nevoie de multe milioane de ani. Pe urmé, maimuțele au Început sé munceascé și sé-și dobîndeascé singure hrană. Ele erau cele mai deștepte animale. Iar de la muncé, mîinile lor au Început sé apuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nimic, a hotérît sé se retragé dupé césuțe și sé se culce pe iarbé. Alexandr Timofeevici era foarte obosit iar Vasilii Gavrilovici nu fură nimic. Poate cé Alexandr Timofeevici ar fi furat el ceva dacé Vasilii Gavrilovici n-ar fi umblat prin tabéré În sus și-n jos și nu s-ar fi uitat foarte atent printre césuțe și n-ar fi suflat de patru ori În țuruiac. Se putea crede cé Vasilii Gavrilovici l-ar fi simțit pe Alexandr Timofeevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În brațe un glob albastru. În jurul lui scria În toate limbile cuvîntul pace. Pe urmé a Început sé se audé vocea. Și totul s-a mai repetat o daté. Ca și data trecuté, s-a Întors acasé pe jos, a umblat prin oraș și s-a oprit la iaz că sé se scalde. Céldura era mare și departe pe deal se vedea cum tremuré pémîntul și colbul i-a murdérit sandalele și pantalonii. Ajunse la iaz și coborî cîțiva pași, pîné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se ridicé greu. Nu mai era nici o pisicé și erau numai niște porci mici de tot, cu frunțile rotunde și nu seménau deloc a porc. Șasa vézu cé nuiele de jos sînt date la o parte și scroafa poate sé umble prin tot grajdul. La Început s-a speriat cé scroafa o sé iasé și o sé-l ménînce, așa cum ménîncé scroafele copiii, dar pe urmé s-a aplecat peste nuiele și a mai lovit-o cu lopata peste spinare și scroafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé se uite la ei. Ce fel de copil care nu vrea sé se uite la purcei? 56tc "56" Chiar dacé timpul trecea greu, pîné la sfîrșitul școlii nu nai era mult. CÎnd se gîndea cé Începe vacanță și va umblă la iaz, pérea cé este foarte mult și cé trece greu. Dar cînd se gîndea cé se terminé anul și trebuia sé ducé manualele, timpul trecea repede. Pentru cé trebuia sé le lipeascé unde erau rupte și avea și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și a doua. Dar atunci a spus cé sté acasé și Îi ajuté pe périnți. Și Îi era rușine. Cei mai mulți se duceau În tabéré, iar cei care-nvéțau bine, În excursii. Dar el avea tabéré la el În sat și totuna, umblă pe-acolo și se uită cum joacé fotbal. Ceilalți spuneau cé se duc la țaré, la bunica, dar el nu putea sé se mai ducé Încé o daté la țaré, dacé tréia la țaré. Și Îi era rușine. Poate dacé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un picior în ghips părinții rămași în Moldova. Tata s-a zbătut un an sub anchete. Greutate a avut denunțul unui acordor, stîrnit de rezilierea unui contract. Îl acuza că vînduse, în vreme de război, instrumente ale statului și că "umbla cu di nalea" (ortografia acordorului), contra "democrației populare". Nimic adevărat. Pentru tata, zestrea Conservatorului, refugiat la Făget în '44, a contat mai mult decît propria agoniseală. Ocupat cu evacuarea Filarmonicii, n-a avut grijă de ce era al lui. A părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca Șichy să nu mă creadă căzută "în doaga mistico-rasisto-etnică", așa cum ar formula (ce zic ar, a și formulat-o, într-un jurnal "deghizat" ca și "amintirile" despre care vorbim) Mircea Zaciu. Pendula bate de patru. Înăuntru, în casă, "ceasul umblă, lovește"; în grădina mea, "vremea stă, vremuiește". Afară-i toamnă intens-arămie, ca părul lui Șichy. Zburlit, parcă, de grija că a întîrziat la studio: "Vai, ce tîrziu e! Pleeec!" Ce diferită de mine este, prin vîrsta ei! Am altă experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
n-a mers. Dar exersez mereu gamele clipelor cu tine, gamele zilelor cu tine, gamele anilor cu tine. "Ce glissando, Iordana!" exclama Iordan, în variantă volubilă, după o îmbrățișare. Uneori era superb. "Vreau o viață obișnuită. Să știu pe unde umbli, pe unde întîrzii, să-mi fie frică de-un accident, să mă uit la tine cum dormi la trei dimineața...." "Să mă controlezi la trei dimineața, buiacă ce ești?" "... să-ți spăl cămășile, să..." "Spală-i ciorapii și cămășile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]