6,447 matches
-
partea de sud-est a țării, aflată sub dominația Hoardei. În aceste condiții, oștile poloneze și cele ungurești nu au intrat în coliziune cu cele mongole în Moldova funcționa, la mijlocul secolului al XIV-lea, un condominium tacit: în nord-vest, polonezii și ungurii (creștini), în sud-est, mongolii (păgâni).32 Tradiția istorică moldovenească, înregistrată de letopisețele slavo-române, nu asociază evenimentul "descălecatului" de nici o confruntare cu forțele Hoardei de Aur. Astfel, Cronica moldo-rusă, ce oferă cele mai multe amănunte despre legenda "descălecatului" menționează doar că Dragoș și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau sprijinite de fruntașii politici din Maramureș, nemulțumiți de politica regilor angevini ce viza desființarea autonomiei lor și introducerea comitatului. Dragoș s-a întors în Maramureș, unde regele i-a răsplătit serviciile aduse, în timp ce împotrivirea populației locale (est-carpatice) față de "provincialii unguri" și oamenii susținuți de ei-feudalii maramureșenia crescut. Adevărata întemeiere a Moldovei a început de la voievodatul de pe valea Izei, cu centrul la Cuhea, unde se afla un domeniu întins, cel mai apropiat de Moldova, cu care Maramureșul avea legături. În fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1984, p. 143-145. Constantinescu R., Note privind istoria bisericii române în secolele XIII-XIV, în SMIM 6, 1973, p. 173-192. Costăchescu M., Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. I-II, Iași , 1933. Cotoșman Gh., Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230. Cronica Țării Românești. 1290-1690. Letopisețul cantacuzinesc, București, 1960. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI, București, 1959. Cronț Gh., Instituțiile medievale românești. Înfrățirea de moșie. "Jurătorii", București, 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești în spațiul carpato-danubiano-pontic în sec. VIII-XI, în RdI 2, 1979, p. 285-309. Idem, Societatea românească la cumpănă de milenii (sec. VIII-XI), Bucurtești, 1983. Idem, Societatea carpato-danubiano-pontică în sec. IV-XI. Structuri demo-economice și social-politice, București, 1997. Onciul Dim., Românii și ungurii în trecut, în Mem. Sect. Ist. Rom., IX, 1928-1929, p. 29-64. Idem, Originile Principatelor Române, în Scrieri istorice, București, 1968. Idem, Dragoș și Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc, în Scrieri istorice, vol. I -II, București, 1968 (ed. A. Sacerdoțeanu). Idem, Papa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pâclișanu Z., Ungaria și acțiunea catolică în Orient, în R.I.R., 1944, nr. 2, p. 180-197. Pârvan V., Contribuții epigrafice la studiul creștinismului daco-roman, București, Editura Socec, 1911. Idem, Studii de istoria culturii antice, București, 1992. Pop I. A., Români și unguri în secolele IX-XIV, Cluj, 1996. Idem, Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1978, nr. 9-10, p. 1053-1070. Idem, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169. Idem, Rolul elementului românesc în creștinarea ungurilor, în B.O.R., 1980, nr. 1-2, p. 173-196. Rezachevici C., Istoria popoarelor vecine și neamul românesc în evul mediu, București, 1998. Rezuș Petru, Viața și faptele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Viața și faptele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337. Rosetti Al., Istoria limbii române, III, București, 1940. Idem, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVIII-lea, București, 1969. Rosetti R., Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1904-1905, p. 247-322. Roska M., Mormântul german de la Valea lui Mihai, în An. Stud. Cl., Cluj, II, 1932, p. 69-72. Russu I. I., Etnogeneza românilor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Carpați în secolele XI-XIV, în AIIA 14, 1977, p. 1-21. Idem, Monede bizantine în spațiul est-carpatic, în SCN 8, 1984, p. 77-83. Idem, Realități etnice și politice în Moldova Meridională în saecolele X-XIII. Români și turanici, Iași, 1985. Idem, Migrația ungurilor în spațiul carpato-dunărean și contactele lor cu românii în secolele IX-X, în AM 13, 1990, p. 103-148. Idem, Ultimele valuri migratoare de la nordul Mării Negre și al Dunării de Jos, Iași, 1996. Idem, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII ÎN SPAȚIUL CARPATO-DUNĂREAN 176 Bulgarii 176 Dominația bulgară în nordul Dunării 180 Creștinarea bulgarilor 182 Primul țarat bulgar (679-971) 183 Ungurii 185 Creștinarea ungurilor 190 PARTEA A III-A DE LA REVENIREA IMPERIULUI LA DIPLOMA IOANIȚILOR (970-1247) 193 CAPITOLUL VII ÎNCHEGAREA
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII ÎN SPAȚIUL CARPATO-DUNĂREAN 176 Bulgarii 176 Dominația bulgară în nordul Dunării 180 Creștinarea bulgarilor 182 Primul țarat bulgar (679-971) 183 Ungurii 185 Creștinarea ungurilor 190 PARTEA A III-A DE LA REVENIREA IMPERIULUI LA DIPLOMA IOANIȚILOR (970-1247) 193 CAPITOLUL VII ÎNCHEGAREA NEAMULUI ROMÂNESC 195 Istoricul problemei 196 Părăsirea Daciei 205 Structura și teritoriul de formare a poporului român 211 Etapele formării poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII ÎN SPAȚIUL CARPATO-DUNĂREAN 176 Bulgarii 176 Dominația bulgară în nordul Dunării 180 Creștinarea bulgarilor 182 Primul țarat bulgar (679-971) 183 Ungurii 185 Creștinarea ungurilor 190 PARTEA A III-A DE LA REVENIREA IMPERIULUI LA DIPLOMA IOANIȚILOR (970-1247) 193 CAPITOLUL VII ÎNCHEGAREA NEAMULUI ROMÂNESC 195 Istoricul problemei 196 Părăsirea Daciei 205 Structura și teritoriul de formare a poporului român 211 Etapele formării poporului român 214 Romanizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toate tipurile. Spre exemplu, în zonă există o anumită eterogenitate religioasă care trebuie cunoscută și respectată, chiar dacă apare și posibilitatea unor disfuncționalități de tip economic. Diferențele culturale sunt recunoscute, acceptate și utilizate într-un stil creativ. Atât românii, cât și ungurii se străduiesc să arate că poziția ocupată este consecința unor competențe, nu a respectării unor condiționări legate de o „justă proporționalitate”. Managerul este familiarizat cu aceste diferențe. Comportamentul de „cetățean corporativ” al firmei Covalact se raportează, în principal, la salariații
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii, ungurii, polonezii și italienii. Era considerat cel mai bun vorbitor de limbă latină din Moldova timpului, de aceea a intermediat legăturile cu iezuiții italieni veniți aici să constate starea comunităților catolice. Copiii lui au învățat latina cu iezuitul Renzi, așa încât fiul
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
cunoscut creșteri semnificative ale numărului de turiști internaționali. Din această cauză, multe dintre acestea au ajuns în topul 20 al destinațiilor turistice, realizat de OMT (în 2010, Polonia a fost pe locul 19, conform UNWTO, 2011: 19). Mulți români, sârbi, unguri Și polonezi care au emigrat în alte țări au avut posibilitatea de a se întoarce pentru a-Și vizita familiile Și prietenii (Timothy, Teye, 2009: 21). După căderea comunismului în 1989, țările din Europa Centrală Și de Est au încercat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
unei argumentări patetice și unor cadențe pasionate. În pofida unui limbaj câteodată latinizat, retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie, întărește eficiența intervențiilor lui B., explicându-i, în parte, popularitatea. SCRIERI: Raporturile românilor cu ungurii și principiele libertăței națiunali, ed. 2, Viena, 1852; ed. (Românii și ungurii), îngr. și pref. G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924; Estetica, îngr. și pref. Ion Iliescu, București, 1972; Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848, îngr. Ioan Chindriș, pref. Ion Rațiu
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie, întărește eficiența intervențiilor lui B., explicându-i, în parte, popularitatea. SCRIERI: Raporturile românilor cu ungurii și principiele libertăței națiunali, ed. 2, Viena, 1852; ed. (Românii și ungurii), îngr. și pref. G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924; Estetica, îngr. și pref. Ion Iliescu, București, 1972; Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848, îngr. Ioan Chindriș, pref. Ion Rațiu, Cluj-Napoca, 1990; Istoria filosofiei, I-II, coordonator Ioan Chindriș, București, 2000-2002. Traduceri
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Brașov (1919- 1921), apoi profesor titular de română și franceză la Școala Superioară de Comerț din Cluj (1921-1931). Puternic atras de viața politică în vremea studenției vieneze, făcuse parte din cercul tinerilor intelectuali unioniști și, alături de alții, fusese arestat de unguri și închis la Seghedin (februarie - octombrie 1918). Încă din clasa a șaptea de liceu a debutat în „Românul” (Arad), aici, din vara lui 1912, fiind angajat redactor de Vasile Goldiș, pentru ca în 1918-1919 să devină prim-redactor. I se încredințează
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
până acuma credința ce stăpânul O pune-n al meu suflet... ROMAN Mă tem, hatmane, tare Ca tu *, făcând sprâncene, să-ți scoți odată ochii. IUGA V[ODĂ] Destul, Bodei - puține sânt clipele vieții-mi, Tatarii-s la hotară și ungurii și leșii, Nu-i vreme să se strângă a țărei Direptate, Se poate cumcă [azi chiar să] fiu copil al morții, Căci fața noastră astăzi e-un obrazar de ceară Și, daca-mi închid ochii, un popă beat desigur Că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
II SCENA III Când Areion iese s-aducă merindea, Suphis intră în mormânt spre a-și recugeta * fapta, el rămâne după o coloană, ascultă pe soldatul revenit povestind și iese cu semne de bucurie. Urma cunoscută 2 2257 ARPAD REGELE UNGURILOR Operetă cu cântece în 3 acte Goi, rupți, felegoși, ungurii zic că domină pământul. 3 2257 Titluri de comedii: LA GURA SOBEI! Quiproquo 4 Iupiter și Omphale. Com[edie în] V acte. Nevasta lui Kalidasa. Amorul lui Kalidasa. Com[edie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
intră în mormânt spre a-și recugeta * fapta, el rămâne după o coloană, ascultă pe soldatul revenit povestind și iese cu semne de bucurie. Urma cunoscută 2 2257 ARPAD REGELE UNGURILOR Operetă cu cântece în 3 acte Goi, rupți, felegoși, ungurii zic că domină pământul. 3 2257 Titluri de comedii: LA GURA SOBEI! Quiproquo 4 Iupiter și Omphale. Com[edie în] V acte. Nevasta lui Kalidasa. Amorul lui Kalidasa. Com[edie în] V acte. [PROIECT PENTRU O COMEDIE DE CARACTERE] a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ÎNAINTE DE CONSTITUIREA LOR NEATÎRNATĂ CAPITOLUL I ÎNCEPUTURILE ȘI SUCCESELE PROZELITISMULUI ROMANO-CATOLIC ÎNTRE ROMÎNI ÎN GENERE ȘI ANUME ÎN REGATUL UNGARIEI ȘI-N ÎMPĂRĂȚIA BIZANTINĂ Considerație generală. Convertiri în Slavonia, Sirmia, Bosnia și-n alte părți ale Ungariei. Curând după creștinarea ungurilor Scaunul papal începu a se sili să-și întinză supremația și asupra poporului românesc, iar silințele lui prinseră greutate și succes în măsura. În care sporea puterea și însemnătatea primatului roman, se-ntăriră îndeosebi după ruptura deplină cu biserica grecească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Frederic II, căruia-i oferi regatul maghiar să fie vasal Germaniei, căci împăratul, care pe atunci petrecea în Italia, nu-l dimise decât cu scrisori circulare cătră puterile creștine și principii germani.. Numai ducele de Austria, Frideric cel Războinic, dete ungurilor înghesuiți ajutor cu eroismul său personal, însă un ajutor care era departe de a fi îndestulător. E lesne de-nțeles pentru oricine cumcă sub apăsarea unei atât de strigătoare nevoi nu putea să mai predomine în sufletul regelui Bela IV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pofta de-a domni, la greci grija neatârnării lor naționale, și de această incompatibili late dinlăuntru se spărgeau toate încercările de unire în afară. Un noroc deosebit a fost pentru greci că venețienii încăpură la ceartă și război cu ungurii pentru pretențiile lor reciproce de teritoriu, încît nici unii nici alții nu putură urma numaidecât planurile papei contra Bizanțului. Dușmănia Eulogiei și a Mariei contra împăratului Mihail. Complicația bisericească a împărăției romeice avu chiar de la început un efect de retroacțiune asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari se razimă numai pe temelia puterii brute, iar nu pe aceea a unei idei mai înalte de cultură. Îmbrâncit mai întîi de greci, inundat în treacăt de tătari, atacat de mai multe ori și împresurat cu. război de cătră unguri, regatul Asanizilor, ținut la un loc numai prin puterea brută, se desfăcu tot atât de neoprit, dar mai curând și mai repede decât împărăția romeică, care mai întîi pierdu multele sale membre și-n urmă inima ei, capitala. Regatul româno-bulgar, nedestoinic a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
DISPARIȚIUNEA CUMANILOR DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și biruind pe chazari și pe pecenegi ocupară toată țara până la gurile Dunării și pîn-în șirul apusean al Carpaților și se așezară cu predilecție în frumoasa și binecuvântata țară care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]