7,183 matches
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 154. Astfel, cu privire la prima condiție, se constată că este îndeplinită, în cauză, solicitarea de lămurire a problemei de drept invocate aparținând unei instanțe învestite
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă nu pot conduce la rezolvarea directă a unor chestiuni ce țin de particularitățile factuale ale cauzei și nici la dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (Decizia nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
drept să fie una veritabilă, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 166. Chiar dacă punctele de vedere transmise de către instanțe reflectă opinii divergente asupra primei probleme de drept ce face obiectul sesizării, totuși, norma procesual penală
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
realitate, o înrâurire propriu-zisă asupra modului de rezolvare a chestiunilor invocate în etapa filtru a procesului penal. ... 176. În același timp, în cadrul examenului de admisibilitate a sesizării, trebuie avute în vedere și elementele de diferențiere dintre acest mecanism de unificare a practicii judiciare și cel al recursului în interesul legii. Finalitatea hotărârii preliminare este aceea de a asigura predictibilitate jurisprudenței anterior apariției unei practici neunitare consistente în rândul instanțelor judecătorești, pe când recursul în interesul legii are menirea de a
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită. Așa cum s-a statuat anterior în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din modul de reglementare a celui dintâi mecanism de unificare a practicii judiciare rezultă că legiuitorul a înțeles să excludă din sfera acestui demers unificator chestiunile de drept care nu se repercutează semnificativ asupra fondului cauzei, acestea din urmă fiind susceptibile de o interpretare obligatorie numai pe calea recursului în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
este, în lipsa unor împrejurări excepționale, susceptibilă să repună în discuție principiul încrederii reciproce și, prin urmare, unul dintre obiectivele vizate de Decizia-cadru 2008/675/JAI“. ... ... VII.1. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 35. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ... VII.2. Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică 36. Ca urmare a solicitării formulate de judecătorul-raportor, prin Adresa nr. 1.065 din data de 12.04.2023
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
de redactare a actelor normative, rigori care se circumscriu tehnicii legislative. În acest sens, potrivit art. 2 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, se impune necesitatea unificării și coordonării legislației - inclusiv în domeniul contravențional - atât cu legislația națională, cât și cu legislația Uniunii Europene pentru a realiza stabilitatea și eficiența legislativă. ... 8. Prin respectarea acestui principiu se urmărește integrarea noilor norme în ansamblul legilor existente, cu consecința
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]
-
Tribunalul Neamț - Secția penală în Dosarul nr. 3.034/103/2022/a1, și Încheierea nr. 138/P din 17.06.2021, pronunțată de Tribunalul Bacău, Secția penală, în Dosarul nr. 760/110/2021/a1. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 101. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 20 din 13 aprilie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă nu pot conduce la rezolvarea directă a unor chestiuni ce țin de particularitățile factuale ale cauzei și nici la dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (Decizia nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
și (2) din Legea nr. 85/2014 este subsecventă calificării cererii formulate de notarul public, în numele reclamantei. ... 52. A mai arătat că problema de drept invocată nu prezintă un grad ridicat de dificultate care să justifice activarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, astfel cum rezultă din chiar punctul de vedere al instanței de trimitere expus în încheierea de sesizare. ... ... XI. Raportul asupra chestiunii de drept 53. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
ce privește o altă condiție de admisibilitate, respectiv lipsa caracterului real și serios al chestiunii de drept, în sensul că este necesar ca aceasta să prezinte un grad de dificultate suficient de ridicat, astfel încât să justifice declanșarea procedurii de unificare a practicii judiciare. ... 70. Din cuprinsul sesizării nu se poate desprinde ideea unei dificultăți de interpretare a instanței de apel și nici nu este prezentat un potențial risc de interpretare diferită. ... 71. Instanța de trimitere expune propriul raționament logico-juridic în
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
și nici nu sunt prezentate motive din care să rezulte neclaritatea ori imprecizia normei de drept. ... 72. Nesiguranța instanței de trimitere în interpretarea normei de drept și, implicit, în pronunțarea soluției nu poate fi înlăturată în cadrul acestui mecanism de unificare, scopul acestuia fiind acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare și de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. ... 73. Contrar celor reținute în cuprinsul încheierii de sesizare, examenul jurisprudențial efectuat pe baza datelor comunicate
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 41. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare. În schimb, la nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate hotărâri judecătorești definitive a căror examinare trimite la concluzia că instanța supremă, ca instanță sesizată cu soluționarea unor cereri de recurs în cuprinsul
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare „a posteriori“, respectiv recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 58. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a acumulat o suficientă jurisprudență, unitară sau
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
se reține că sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât, în exercitarea rolului constituțional ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control „a priori“), în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare 56. Nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept ce face obiectul întrebării preliminare. ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale a României 57. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
și abia la acest moment hotărârile de respingere au ajuns să facă obiectul unor contestații în fața instanțelor de contencios administrativ. ... 26. Se precizează, de asemenea, că trebuie avut în vedere că scopul legiferării instituției hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii a fost acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, iar în cazul particular al acestui tip de contencios nu există posibilitatea unei reglări prin mecanismul de verificare a practicii instanței de control judiciar, întrucât hotărârile pronunțate de
DECIZIA nr. 68 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276566]
-
drept, iar aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din poziția Ministerului Public, prezentată anterior. ... 97. În concluzie, Înalta Curte reține că se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care prezintă caracter de noutate. ... ... ... X.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept supuse dezlegării
DECIZIA nr. 68 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276566]
-
situația în care Consiliul Superior al Magistraturii ar îndeplini competențe similare celor ale Consiliului Legislativ, care potrivit art. 79 alin. (1) din Constituție «este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații», ceea ce este inadmisibil. Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorității judecătorești, potrivit dispozițiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenței justiției, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare 57. Nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept ce face obiectul întrebării preliminare. ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale a României 58. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că în speță nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la inexistența unei dezlegări a aceleiași probleme de drept date anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele de unificare a practicii. Astfel, deși sesizarea a fost formulată astfel încât aparent implică raportul dintre infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (3) din Codul penal și infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevăzută de art. 337
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
vedere transmis, în esență a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, astfel: ... 74. Condiția de admisibilitate referitoare la inexistența unei dezlegări a aceleiași probleme de drept date anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele de unificare a practicii. Prin Decizia nr. 14/2020 instanța supremă a stabilit cu caracter obligatoriu faptul că pentru a fi întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) din Codul penal este necesar ca persoana căreia i se
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 83. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Bacău
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
penală, Decizia penală nr. 807/Ap din 5.11.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală, Sentința penală nr. 233 din 20.05.2019, pronunțată de Judecătoria Turda. ... Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 66. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... 67. În ceea ce privește deciziile de speță, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Completului de 5 Judecători nu au
DECIZIA nr. 71 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276501]
-
judecătorești“. ... 64. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma prevederilor legale anterior evocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este legitimat procesual activ să declanșeze mecanismul de unificare al recursului în interesul legii. ... 65. În privința cerințelor de admisibilitate ale recursului în interesul legii, ele rezultă din prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, conform cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]