413,626 matches
-
Irineu, Contra ereziilor, XIX, XVIII, P. G. VII, col. 939B, 932B. footnote>. Nimic nu se sustrage legii progresului spiritual: într-o nouă întocmire Hristos recapitulează întreaga creație, care e reînnoită prin Hristos. Noul Adam îl restaurează pe primul. Drumul de urmat duce astfel la Sfânta Treime: prin Duh omul ajunge la Fiul, iar prin Fiul la Tatăl. „Sensul trinitar al doctrinei Sfântului Irineu marchează începutul unei orientări constante către Treimea Sfântă, dragă misticilor din toate timpurile”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
să-l primească pe Hristos, asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul Îl va imita și Îl va urma pentru a se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
L-am reîntâlnit pe Corneliu Porumboiu În Toronto după aproape 5 ani ca să vedem amândoi ultimul său film Când se lasă seara peste București sau Metabolism. Urma să aibă premiera nordamericană la festivalul de film de la Toronto și, cum eu locuiesc de ceva timp În Montreal, era prilejul perfect să ne revedem, fie și numai pentru o zi. În plus, acum mai bine de un an, citisem
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
L-am așteptat câteva ore pe Corneliu, care fusese chemat la două interviuri, În compania unui bun prieten avocat, cu care fusesem camarad la Iași, În timpul studenției. Trăia acum În Toronto și Își termina un stagiu de avocatură, după care urma să susțină câteva examene la Baroul din Ontario. Practic terminase de studiat și cel de-al doilea sistem de drept care funcționează cu succes În lume, și anume the Common Law, unde acum putea munci ca avocat. Mi-a spus că
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Am râs amândoi nostalgic de băutele din studenția de la Drept, de numele bodegilor din Iași pe care le umpleam de perorații și cântece În nopțile de după sesiune, de miliardele de țigări fumate prin care ne dădeam duhul Încetul cu Încetul, urmând ca ziua următoare să ne umple iarași cu duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
ești admis, și citesc toată literatura de specialitate, studiază toate temele date de profesori, legislație, tot... mda, mi-a fost mult mai greu aici, am dat niște examene pe care nu pot să le compar cu nimic din țară...” Filmul urma să ruleze la 22.15. Corneliu glumea amar și spunea că e mai bine așa, cu sala mai goală, oricum nimeni n-o să Înțeleagă nimic din film. Dar surpriza a fost că după ce am luat cina și am plecat către
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
rămas Împreună pentru a Închega amintirea lui Isus? Reconstituirea lui Luca, În Evanghelie și În Fapte, pare lineară: nu au zăbovit Îndelung, despărțindu-se apoi pentru ca fiecare să se dedice respectivelor domenii de misiune. A). Originile creștine Timpul ce a urmat Paștilor ebraice a fost cel În care au țesut amintirea lui Isus, a ceea ce a spus și ceea ce a făcut el, preocupându-se să citească persoana și lucrarea sa În lumina Scripturilor ebraice și să-i reformuleze spusele În lumina
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
persecutat, pe nedrept trimis la moarte. Aveau a răspunde și la o altă Întrebare: ce anume trebuia să facă ei acum? Putem socoti că pornind de la această experiență și de la reflecțiile legate de aceasta au elaborat cei care l-au urmat un ansamblu de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a lui Cristos, izbăvitor și mesia, a iertării păcatelor, a necesității botezului, a cinei euharistice, a Învierii trupului, a vieții veșnice, a darului Spiritului etc. Potrivit Evangheliei lui
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
că alcătuiesc un nou legământ; cu alte cuvinte, se năștea Încet-Încet simțul unei ecclesia, care se Înrădăcinează În Îndelungata tradiție ebraică. Pornind de la experiența pe care o trăiseră Împreună În Palestina, Îmbogățiți de credință și de speranță, cei care-l urmau și-au Împărțit terenul de misiune. Îndatoririi de „a-și aduce aminte” i se adăuga acum În ceea ce-i privea și aceea de „a da mărturie”. Cele din urmă vorbe ale lui Isus mai Înainte de a se Înălța la cer
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
o ierarhie. Așadar „biserică” și „creștinism” nu sunt sinonime. La originile creștinismului putem avea una sau mai multe biserici care reprezintă ramificații ale iudaismului precum atâtea și atâtea secte din cadrul acestuia. Relativ la această ultimă Întrebare, putem răspunde pe scurt după cum urmează. Isus vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și nu despre organizația religioasă numită mai apoi biserică; nu găsim În evanghelii expresii care să facă referire la fondarea unei noi comunități religioase, o nouă comunitate a celor care-l urmează pe Isus
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
scurt după cum urmează. Isus vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și nu despre organizația religioasă numită mai apoi biserică; nu găsim În evanghelii expresii care să facă referire la fondarea unei noi comunități religioase, o nouă comunitate a celor care-l urmează pe Isus distinctă de religia obișnuită. Multe parabole (despre pescuirea minunată, semănător, sămânță și copac etc.) vorbesc despre creșterea Împărăției lui Dumnezeu. Isus Își percepea misiunea ca un instrument pentru convertirea poporului lui Israel. Isus i-a spus femeii canaaneence
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
percepea misiunea ca un instrument pentru convertirea poporului lui Israel. Isus i-a spus femeii canaaneence: „Nu am fost trimis decât la oile cele rătăcite ale casei lui Israel”. Însă, după Învierea lui Isus, cei care au mers după el, urmându-i porunca exprimată limpede, nu s-au Îndreptat numai către fiii lui Israel, ci către toți bărbații și femeile. Înainte de Înălțarea la ceruri, apostolii Îl Întreabă pe Isus: „Doamne, oare, În acest timp vei așeza Tu, la loc, Împărăția lui
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
totul Împotrivirea, care va dăinui și În veacul al II-lea, după cum relatează Iustin: există creștini care respectă legea mozaică și vor să le-o impună tuturor; alții sunt În schimb toleranți, pentru că o respectă fără a pretinde să fie urmată de toți; În fine, alții nu dau nicio importanță preceptelor rituale ale Legii (Dialogul 47). Dispozițiile redate În Fapte reprezintă o recunoaște oficială din partea apostolilor și a bătrânilor din Ierusalim a evanghelizării celor dintre neamuri și a primirii lor cu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
simplu pentru demonstrarea continuității de la origini era acela de a redacta listele succesiunii episcopale pentru fiecare sediu În parte ca să se demonstreze, În ciuda acelora care admiteau Învățături secrete, că depositum fidei se transmitea prin succesiune. Această viziune este exprimată după cum urmează de Tertulian: „Or apostolii (ceea ce Înseamnă «trimiși»)... la Început au afirmat credința În Isus Cristos și au Întemeiat biserici prin Iudeea și imediat după aceea, răspândiți prin lume, au vestit aceeași Învățătură și aceeași credință neamurilor și, deci, au Întemeiat
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și constă în nesocotirea legilor morale puse de Dumnezeu în om. Această nesocotire a legilor morale aduce cu sine dezordine în ființa făptuitorului, destramă sănătatea lui morală și pricinuiește tulburări în mediul înconjurător în care trăiește. Din cauza păcatului, viața omului urmează un alt drum decât cel orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare, căci valoarea persoanei umane depășește toate valorile lumii. Or, ființa umană are vocația de a urca pe culmile perfecțiunii, nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
împotriva vrăjmașului văzut și nevăzut, arătându-ne că nu suntem singuri. Pe lângă toate acestea, trezvia trebuie să-l însoțească mereu pe creștin, care conștientizează apartenența la o viață decăzută și supusă morții. Gândul la moarte și la pedepsele ce vor urma pentru cei păcătoși și răsplățile drepților trebuie să fie un îndemn spre pocăință permanentă, care să ne însoțească toate faptele, fiindcă „numai încercând să le înțelegem pe cele viitoare vom fi capabili să le influențăm pe cele prezente”<footnote Pr.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea Viorel COSMA Unul dintre cei mai loviți de soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
antipatică din cauză că se poartă imposibil, este violent cu toată lumea și spune tot felul de prostii, lăsînd impresia că este nebun.) După Palermo mă întorc la Scala pentru a pregăti și dirija 4 recite de „Cosi fan tutte”, apoi în Aprilie urmează la Napoli 4 recite de „Salomeea”, unde l-am angajat pe Spătaru în rolul lui Naraboth, apoi 2 concerte la Roma, apoi cîteva spectacole de operă (Falstaff sau Thaïs) la Palermo și așa mai departe. Nu mă mai plîng de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și a unui volum de scurte povestiri (The Informers - 1994. În traducere liberă Informatorii; titlul indisponibil în română). Primul său roman, Less than Zero a apărut în 1985 (în traducere liberă Mai puțin decât zero; titlul indisponibil în română). Au urmat The Rules of Attraction - 1987 (titlul indisponibil in română), American Psycho - 1991 (apărut la editura Polirom în română în anul 2005), Glamorama - 1998 (apărut la editura Polirom în română în anul 2008), Lunar Park - 2005 (apărut un an mai târziu
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
același profil și volum spațial, dacă timpul de la do către si exclusiv este exprimat convențional (proporțional) ca șaisprezecime, spunem că nivelul de către-sfârșit corespunde acestei valori în sumă de 1 (o șaisprezecime). Însă dacă am avea 3 pătrimi pe do, urmate de 8 optimi, urcând treptat pînă la si, am delimita două fonduri de profil: neutru - suitor, în două trepte de pulsație (lent-repede); și două nuanțe de volum: doime cu punct (suma din 3 pătrimi) - unime (suma din 8 optimi). Observăm
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]