2,329 matches
-
care l-a obligat "să iasă" la suprafață, să se angajeze frontal pentru cauza psihologiei, să se confrunte cu limitele ideologiei pe care ca rapsod al poeziei abia le slăvise. M. Beniuc departe de a fi fost un naiv sau utopic, renunțase să mai nutrească la vârsta avansată pe care o avea speranța reînnodării creației sale științifice întrerupte în Germania, activitate care i-a adus o faimă internațională și recunoaștere de neegalat de nici un alt psiholog român până în zilele noastre. Provocarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de amplificare a efectelor perverse ale mass-media (asimetrie, discriminare în privința accesului etc.), cealaltă insistă asupra transparenței și interactivității rețelelor online, care pot determina o participare tot mai largă a publicului. Așa-numita democrație electronică, chiar dacă are la bază o viziune utopică, nu este însă lipsită de sens. Procesul globalizării transformă modelul clasic al luării de decizii "raționale" și monopolul cunoașterii deținut de experți în practici perimate, neadecvate noilor realități sociale. Discuțiile și deciziile publice transcend arenele tradiționale, reprezentate de guverne și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se interesează de trecutul țării lor"411 și că ignorarea experienței înaintașilor împiedică procesul de modernizare a țării. În publicistica eminesciană, trecutul este ilustrat de figuri istorice memorabile, de fapte de eroism care dobândesc valoare exemplară pentru generația contemporană. Transfigurarea utopică a trecutului, trecerea sub tăcere a aspectelor negative, se înscrie în trama mitului vârstei de aur, bogat ilustrat de scrisul eminescian. Dezamăgit de actele clasei politice românești, gazetarul se întoarce spre trecut ca spre un spațiu compensatoriu și nu ezită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei. Pentru critici, cetatea platoniciană nu era altceva decît un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol, de microscop al subiectivității, afirmat net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
toate celelalte „tare” ale unui timp revolut - a fost și a intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de falsul promisiunilor, de închistarea dogmatică, dezmeticindu-se, nu a mai fost pe placul puterii, fiind sacrificat, după formula stalinistă consacrată: decât un disident
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științei. Un alt element foarte important este trecerea de la o perspectivă unitară a științei spre una discontinuă, specializată, trecere ce s-a realizat printr-o nouă clasificare a științelor. Reconstrucția metodică completează imaginarul științific dezvoltat la începutul modernității. Dezvoltarea imaginarului utopic, ca formă indubitabilă a imaginarului, creează un mecanism practic de dezvoltate instituțională a noului univers științific. Capitolul se finalizează cu descrierea reconstrucției metafizice și completarea unui nou univers. În loc de concluzii finalul cărții este compus dintr-o descriere sintetică a "buclei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adiacente. Astfel ar fi Einstein, Heisenberg, Bohr, etc. Secolul al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Francis Bacon - Nova Atlantis. Faptul că în aceste utopii primează ideea științifică, modul în care se face știință nu arată decât faptul că utopia nu se oprește la universul social, ci cuprinde un spațiu mult mai complex. Din mediul utopic vast am ales utopiile cunoscute (Utopia, Civitas Solis, Nova Atlantis), deoarece nu este un studiu asupra utopiei, în general, ci un exemplu concret al modului în care funcționează această formă a imaginarului. Utopiile clasice sunt un exemplu de formă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
et spatium. Modul în care aceste utopii influențează realul nu a fost studiat dincolo de nivelul social. Trecerea utopiei dincolo de universul filosofiei sociale poate părea un discurs periculos, fără suport teoretic, dar este unul necesar dacă dorim să cunoaștem consecințele discursului utopic în ansamblu. Asta nu înseamnă că nu ne vom referi și la influențele sociale sau de mentalitate, dar în discurs vor prima influențele epistemologice. Utopia are o formă specială. Ea nu se oprește la a fi un illo tempore, ci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta avea o mamă creștină"113. Nu ar fi nimic deosebit cu aceste mesaje istorice dacă ele nu ar fi devenit în imaginarul secolului al XVI-lea un punct de referință. Descrierile acelui regat miraculos seamănă foarte mult cu descrierile utopice realizate ulterior. Un alt element important în imaginarul perioadei este reprezentat de anumite forme ale "Insulelor fericiților" dintre care cea mai cunoscută este Arcadia. Tărâmurile magice au fost căutate în epocă în zona Oceaniei și a Americii de astăzi, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și simplu, în cazul utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan. Această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
general la nivelul mentalității și ca urmare a schimbării universului teoretic schimbările apar și în plan real. Ultima treaptă constă în schimbarea situației sociale. Nu cred că pot fi contestate schimbările ce s-au realizat ca urmare a apariției literaturii utopice. Instituții sociale nou apărute, schimbarea sistemelor legislative arată că modificările s-au realizat și în plan real. Totuși, nu putem vorbi de utopie în ansamblu. Fiecare dintre utopii are propria identitate și de aceea s-au realizat atât de multe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în plan real. Totuși, nu putem vorbi de utopie în ansamblu. Fiecare dintre utopii are propria identitate și de aceea s-au realizat atât de multe clasificări ale utopiilor. Noi vom urmări utopiile clasice ca sursă pentru o anumită tipologie utopică. Utopia lui Morus este o formă a utopiei sociale, Civitas Solis a lui Campanella este o formă a utopiei metafizice, iar Nova Atlantis a lui Bacon este o formă a utopiei științifice. Această clasificare are drept criteriu al clasificării importanța
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pune în practică ceea ce pe continent părea imposibil. Lumea nouă devine noua "Insulă a fericiților". De-a lungul timpului s-a încercat realizarea acestor idealuri. Problema este dacă respectivele idealuri s-au realizat ca urmare a profețiilor realizate de lucrările utopice. Pentru aceasta vom extinde conceptul de utopie și pentru lucrările anterioare lucrării lui Morus, lucrări ce descriu paradisul terestru. Aceste lucrări ce nu pot fi considerate drept utopii (pentru că nu sunt considerate ireale, "fără loc"), sunt asemănătoare utopiilor ca formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrări ce descriu paradisul terestru. Aceste lucrări ce nu pot fi considerate drept utopii (pentru că nu sunt considerate ireale, "fără loc"), sunt asemănătoare utopiilor ca formă și conținut. Începând cu secolul al XVII-lea s-a încercat construirea primelor societăți utopice în Lumea nouă. Încă din 1607, iezuiții au organizat o misiune la Loretta în care era respectat principiul comunismului integral 118. După ce această încercare de a realiza comunități comuniste a continuat în Europa, ideea punerii bunurilor în comun a devenit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la Civitas Solis ("Ideea poetică a unei republici filosofice") și titlul dat de către Morus: Utopia avertizează că este vorba de lumi fantastice, rupte de realitate. Diferența dintre cele trei utopii este evidentă prin faptul că societatea "Noii Atlantide" nu este utopică, ci inițiatic- științifică închisă. Utopia baconiană descrie viața din țara științei. Pentru a intra în aceasta lume, omul trebuie să îndeplinească mai multe condiții: * În primul rând, trebuie să dorească cu adevărat să ajungă acolo. Marinarii epuizați după mai multe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt puține la număr), arată că Nova Atlantis nu a fost decât un pretext pentru a descrie realizările posibile ale științei dacă se urmează drumul descris de metoda inductivă. Scopul lui Bacon nu a fost de a descrie o societate utopică. Descrierea omului de știință arată că avem de-a face cu un inițiat. Acesta din urmă se îmbrăca extravagant (asemeni unui medic, alchimist din Renaștere, sau chiar al unui preot catolic), are putere, autoritate, toate asigurate de cunoștințele sale științifice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dictionary, Oxford University Press, 1961. Adămuț, Anton I., Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997. Albert cel Mare, "Despre cincisprezece probleme", în Despre unitatea intelectului, Editura IRI, București, 2000. Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. Antohi, Sorin, Utopica, Editura Științifică, București, 1991. Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. 110 Jen-Marie Pousseur, Bacon:1561-1626. Inventer la science, Belin, Paris, 1988, pp. 143-152. 111 Karl Popper, "Subiectiv vs. obiectiv în cunoaștere", în Filosofie socială și filosofia științei, Editura Trei, 2000, pp. 60-79. 112 Sorin Antohi, Utopica, Editura Științifică, București, 1991, p. 12. 113 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor, Editura Humanitas, București, 1997, p. 70. 114 Ibidem, p. 93. 115 Raymond Trousson, Voyages aux pays de nulle part. Histoire litteraire de la pensee utopique, Edition de l'Universite de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teologiei istoriei validează demersul lui D. Stăniloae de interpretare a națiunii, având la bază modelul etern, divin, care îi asigură caracterul imuabil. Această încercare de interpretare critică a ideii de națiune nu trebuie înțeleasă ca o motivare a vreunui proiect utopic, retrograd, ci numai o problematizare a unei perspective a teologiei politice. O critică riguroasă asupra raportului dintre Biserică și națiune ne relevă grosso modo limitele unui asemenea demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu scapă unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă la nivelul vieții spirituale, îndeosebi a valorilor sale duhovnicești care au riscat de multe ori să fie puse între paranteze, ca urmare a încercării utopice, neîncetate de a construi "o societate creștină", asemenea împărăției lui Dumnezeu. Aceasta nu împietează cu nimic din meritul incontestabil al Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în mare parte eradicate, le-au luat locul religiile surogat, tip New Age, a societății terapeutice, cu un reducționist cult al sănătății, al vieții sexuale, dacă e cu putință încă din pruncie și pînă la senectute etc. Sîntem în fața unui utopic fenomen de surogat religios, avînd drept țel, cum remarcă autorul Micro-Armoniei, instituirea egalității și eliminarea diferențelor și discriminărilor; o altă intenție e și menținerea caracterului secular al societăților în ceea ce privește obiceiurile, moravurile, valorile politice, economice și socio- culturale. Toate aceste elemente
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat homo universalis, așa cum aflăm doar în Renaștere, din aceeași familie cu Da Vinci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]