27,085 matches
-
schimb, înclină de partea lui Vulliaud și a interpretării cabaliste. El se întreabă dacă e îngăduit să dai Cântării numai interpretarea spirituală și, așa cum am văzut, ajunge la un răspuns pozitiv. De altfel, în concluzia studiului, purtată de propriu-i val, Marta Petreu împinge exagerarea până la a afirma că toate numele de autori care se întâlnesc în cursul de metafizică al lui Nae Ionescu - mai puțin Johannes Climax - formează informația vehiculată de Underhill. Așa cum am mai spus, marea majoritate a acestor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Teodorescu E., 2004). Vântul este generat de diferența de presiune la suprafața terestră și se caracterizează în funcție de direcție și viteză. Acțiunea vântului este, pe de o parte, negativă, atunci când prezintă viteze mari, aducând prejudicii actului recreativ, atât pe țărmul mării (valuri înalte, spulberarea nisipului plajelor), cât și pe culmile muntoase (doboară copaci, spulberă zăpada), iar, pe de altă parte, la viteze mici, vântul are un rol de moderator termic și hidric, cu efecte benefice pentru mecanismele de termoreglare ale organismelor. De
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apa mării, durată mare de strălucire a Soarelui (10-14 ore) și regimul termic favorabil helioterapiei; pe ansamblu, sunt condiții naturale asemănătoare celebrelor coaste mediteraneene. La acestea se adaugă compoziția chimică a apei (clorurată, sulfatată, sodică, magnezică), acțiunea mecanică a acesteia (valurile), bioclimatul excesiv solicitant, prezența aerosolilor salini, nămolul terapeutic (la Techirghiol) și izvoarele sulfuroase (Mangalia), toate cu efect curativ asupra organismului. Amenajările turistice litorale s-au realizat în sectorul sudic, unde țărmul este mai complex (plaje, faleze, limane), iar abraziunea marină
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
coloniile grecești de la Portul Euxin și populația locală din Dobrogea. d. Civilizația romană a lăsat cele mai numeroase și mai diverse vestigii antice pe teritoriul vechii provincii Dacia Felix. Urmele marii civilizații sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Rămășițe ale locuirii romane apar și în vechile așezări
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
rodeo kayaking. „Creek kayaking” se referă la parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanțe de la 50 km până la câteva sute de kilometri, iar „rodeo kayaking” se face aproape static, pe porțiuni mici de râu, cu vârtejuri și valuri mari, unde se fac figuri acrobatice. raftingul - este coborârea cu bărci speciale ale unor ape repezi de munte, caracterizate prin anumite grade de dificultate (praguri, cascade, curenți puternici). Se realizează cu echipament adecvat, cum ar fi căști de protecție, veste
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din poartă-n poartă Să-și facă și el o soartă. De aceea, Doamne Mare Te chemăm! În zi cu soare Să-i aduci și pe străbuni, Să ne cureți de nebuni! Să vină și Decebal, Să zdrobim tot răul val! ștefan, Cuza, Alexandru, Țepeș, Mihai și Nicandru, Ion Vodă cel cumplit și-ncă nu m-am potolit: Toate oștile Măriei, Haideți toți! Hotarul gliei Să ni-l curățim de răi, De spurcați și de nevoi! Țara nu-i numai a
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
în cale un om care era gata să-și dezvăluie o parte din sine, în fața mea. Mă copleșea acest fapt și o emoție imensă îmi cuprinse, deodată, toată ființa. 30 august M-am trezit. De fapt, m-a trezit zgomotul valurilor. Vara dorm, întotdeauna, cu fereastra deschisă, mai ales aici, la mare. E întuneric. Câte ore au trecut de când ne-am despărțit? Nici nu mai știu. Și chiar nu contează, pentru că multe sau puține, sentimentul e același: dor. Dor infinit. Dacă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
dulci și amare care se găseau peste tot, cu vacanța și mai ales cu ...marea. Marea pe care ea o iubea mult, despre care scrisese cu patimă. Marea, de care o legau atâtea amintiri. - Hei, fii atentă, domnișoară! Luată de valul gândurilor mele, nu mi-am dat seama că am traversat pe roșu. Noroc că șoferul care tocmai mă mustrase, nu conducea cu viteză. Îi zâmbesc vinovat, cerându-i din ochi înțelegere și îmi continui drumul, intrând în parc. Casa Vânătorului
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de îngăduință din partea lui, revenea, cu speranța unui alt început. Ce departe erau vremurile în care o singură privire, o simplă atingere delicată a mâinilor făceau cât o sută de cuvinte. Totul se prăbușise ca un castel de nisip, în fața valurilor. Când? Unde se pierduse ceea ce până mai ieri părea indestructibil? Cine greșise în toată această poveste, conturată atât de frumos, până la un punct?... Să constate că totul se spulberase pe parcurs, era dureros. Cumplit. Insuportabil. Dar mai dureroasă era senzația
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Căldură mare, insuportabilă, termometrul depășește cu mult cele 33 de grade la umbră, înregistrate cândva pe strada Pacienței din București. Astăzi, orașul întreg pare că se coace într-un imens cuptor. Clădiri, străzi, oameni, chiar și cerul se scurge, uriaș val de lavă incandescentă. Nimic de făcut. Oricât ne-am dori sau chiar am lupta, natura se dovedește, aproape întotdeauna, mai puternică decât omul și gata să ne dea lecții, de fiecare dată. E duminică dimineața și, cel puțin teoretic, ar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
trebuie să se întoarcă înapoi" (Fung Yu-Lan). Prin regresiune a apărut cunoașterea și marele artificiu a apărut."66 Prin regresiune, Emil Botta ajunge la o cunoaștere de sine, concomitent cu artificializarea, contrafacerea ireversibilă a acestuia. Și, încet, forma culcată în valuri începu să suspine, să-și amintească. Așa cum, din baia de cloroform, cineva bolnav ieșise, înotând greu, la suprafață. Așa cum, în scoicile ce-s numai uscăciune, marea se întoarce uneori. (Hop-la!) Această "întoarcere" este o mișcare echivocă, sensul ei nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
chipul de babă, depănând firele vișinii și negre, gata să le curme când va sosi sorocul. Proporțiile formelor și raporturile dintre ele, consistența mai compactă sau aproape diafană a culorii, contribuie la crearea unei atmosfere pline de o misterioasă poezie. Valul magic, așezat cu grijă asupra lumii, imprimă picturii o transparență destul de rar întâlnită în arta naivă. Apropo! De ce este Gheorghe Boancă un artist naiv? În primul rând, pentru că și-a păstrat copilăria, pentru că nu a uitat să râdă și să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și metal, așezată pe un suport masiv din metal cu două osii și patru roți pe care se deplasa când era mutată de la o arie la alta. Batoza avea multe roți purtate de diferite curele ce puneau în mișcare niște valuri valțuri, niște cai care băteau spicele de grâu. Batoza era prevăzută cu niște suflante ce vântura grâul, totodată mai avea și niște site. Cu alte cuvinte, era de o complexitate colosală pentru acele vremuri. La șasiu avea atașat un proțap
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe cea din spate unde o invitase pe fată și se așezase și el imediat. O muzică de jazz În surdină, porni tatăl după ce se așezaseră cu toții. Întunericul părea că Începe să cedeze și treptat cerul devenea cenușiu, iar mișcarea valurilor se asemăna cu un uriaș plin de solzi sclipitori. Așteptau emoționați și tăcuți, să se Întâmple un miracol. Rar se mai Încumeta câte unul să tulbure liniștea și așteptarea celorlalți. Oprise și muzica. Ceva mai tăcută Andreea Își strângea cât
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Un spectacol de culoare ce se petrecea odată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, Învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea În dansul ei matinal. O imensă Întindere de apă violet roșiatică se Înfățișa privirilor lor, cu creste de valuri Înspumate, sclipitoare și veșnic În mișcare. Liniștea ce stăpânea Împrejurimile a fost străpunsă de țipătul strident al unui pescăruș, ce se avântase primul În căutarea hranei, peștele. Se ridicase spre cer ca o săgeată, apoi plutise deasupra apei, iscodind după
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și pururea mut, având doar menirea sacră de a ține trează și în revarsare de parfumuri imensa grădină de trandafiri a ființei unei femei, atentă la ea însăși. Basme, legende auzite ori născocite, ritmuri, presupuneri, înnodări și împletiri de senzații, valuri de analize zbuciumate deasupra cărora se ridică, străluminând, câte un surâs firesc și cuceritor, podoabe și găteli alese nu numai din pietrele prețioase și veșmintele subtile ale viermilor de fluture, ci și din luminile becurilor electrice, din tăceri și nopți
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o mică corabie de fericire, simplă, umilă și pacinică”. Logodnicul și întâlnirea cu el sunt scopul ei existențial, el este câteodată ca o idee, imaterial. Scenariul întâlnirii dezvoltă orgolii, mândrie, prejudecăți, situații de gândire provincială. Tensiunea este eliberată gradat în valuri sinusoidale, exaltarea crește și descrește odată cu ideile care sunt pe de o parte favorabile împlinirii erosului, pe de altă parte potrivnice sentimentelor:”căutau unul într altul un ideal și nu se căutau îndestul unul pe altul!” sau “Mirele ei avea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
spre a-și reliefa suavitatea trăirii fără păcat, iubirea absolută, neîntinată, dar oare și fără de păcatul plăcerii ?!? Chiar și așa se simte o victimă a iubirii, pentru că ”iubirea sapă în ea...”. ”Cruzimea cumplită a acelui blând o revolta dintr-un val imperios de voință și de imposibil. Cum trebuie să-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cumplită a acelui blând o revolta dintr-un val imperios de voință și de imposibil. Cum trebuie să-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit, își scurse plânsul ca al unei sălcii de aur ”. Citind acest fragment este cutremurătoare viziunea blasfemică, eretică, de neînțelegere a fenomenului religios, de care dă dovadă scriitoarea. Se vorbește
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
până în câmpie, constituind totodată și o mărturie sigură a direcției de dezvoltare a văii în zona subcarpatică. Terasele nu au o desfășurare uniformă. La Comarnic treptele sunt mai greu de recunoscut, totuși, ele se pot identifica în linia versantului, între valuri largi de alunecare. Drumul din Comarnic spre Colțul Pietricelei sau cel care traversează valea Comarnicului îndreptându-se spre Podu Vârtos ajunge treptat la altitudinea de100m. De aici se desfășoară în lungul Prahovei sub forma unor fâșii, o terasă care, încadrată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
2006 Încep să citesc caietul semnat P.H.Lippa. Doamna Elise Bacinski știe de nedorita întârziere: i-am telefonat azi-dimineață. M-a asigurat încă o dată de libertatea pe care o am în ce privește „perioada de împrumut” a „documentului”. Titlul de pe prima pagină - Valul negru - indică genul: o nuvelă, poate un roman. Este posibil ca enigmatica sintagmă să aibă legătură cu pagina dintr-o revistă ilustrată, decupată și uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
măr copt pe creanga stufoasă a pomului vieții; un tril de privighetoare în concertul amestecat al nopții de vară.” (Poetul P.H.L. nu se dezminte!) «Dar cine să fie persoana „normală” în stare să-i recunoască unicitatea, să o abstragă din valul banalității zilnice și să o urce pe piedestalul recunoștinței și al iubirii?Ă Cam așa meditează eroul lui P.H.L., pus în situația de a o descoperi câte puțin, la fiecare întâlnire, cu uimire și încântare, pe Teodora. „Meditații de bătrân
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de moment!” - comentează autorul „atotștiutor”, anticipând desfășurarea evenimentelor. Profesorul nu și dă seama cum se prinde treptat într-un păienjeniș imaginar, țesut de luminițele jucăușe din ochii ei umbriți de sprâncenele bine desenate, ce devin și mai expresivi pe fundalul valului de păr negru și des, căzut pe umeri. Aș putea spune că aici P.H.L. se lasă în voia unui stereotip romantic „prizat” din proza secolului al XIX-lea, pe care a avut-o la dispoziție în bibliotecile româno-rusești din Chișinăul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să ignore pentru moment posibila atingere la exigențele situației sociale sau ale prestanței profesionale. Tot efortul de analiză la rece, cu raționamentul ce îl obligă la un comportament decent și onest, este „subminat” de secunda în care „se aruncă în val”. Acum devin eu oarecum curios: cum va „rezolva” H.P.L. momentul „delicat” al revederii celor doi, de data aceasta singuri, fără a mai fi urmăriți de privirile cercetătoare ale copiilor. Este o încercare deloc simplă pentru un scriitor cu „sensibilitățile” lui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]