1,950 matches
-
înclinați spre autoperfecționare și împletesc cel mai bine elementele ce țin de propria persoană cu cele externe, doresc, prin actele de cumpărare, să se exprime cât mai variat, au venituri foarte mari, educație superioară, sunt amatori de unicitate. Folosind modelul VALS, foarte multe companii obțin, și în prezent, informații importante care le permit realizarea unor contacte eficiente cu diferite grupuri de stiluri de viață. Metodele de segmentate a stilurilor de viață sunt destul de variate, nefiind deci, universal valabile. De exemplu, Joel
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
chiar de director, care avea un tic verbal bine folosit în descriere. O știre despre desființarea Cenaclului Flacăra (a făcut vîlvă, la vremea respectivă!). O dispută familială, despre o poză a actorului din revista Săptămîna (descrisă cu umor gen Titanic Vals!), e urmată de situația neplăcută creată de Vadim în jurul Rabinului (și atunci a fost un mare scandal în presa noastră). Ori vestea incredibilă a fugii actorului Lucian Iancu, director de teatru, deputat în MAN, cu un vapor deturnat, spre Turcia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
descifrat dintre toate, este totodată și singura care ne-a dictat această realitate, singura a cărei „impresie” a fost formulată În noi tocmai de realitate.” ( În căutarea timpului pierdut, Gallimard, Pléiade, vol.IV, CR și CE + +, 1989, p.458). CR +. Vals rapid, de la Începutul secolului XX, popular la petrecerile câmpenești din preajma Parisului (n.tr.). CN -. Groundhog Day, În regia lui Harold Ramis (USA, 1993), cu Bill Murray și Annie MacDowell. CU + + CR + CR + Ce mică-i lumea, ed. II, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
muzică și pune ceva mai ca lumea. Sau mai bine să cîntăm noi. Ce zici, Mihai? Mihai: Ce să spun... uneori te supui majorității... Maria: Numai că tinerii ăștia habar n-au să cînte pentru o împrejurare ca asta. Un vals, un tango, o romanță, două, trei, nouă... Ai ceva? Ești obosit? Mihai: (reîntors din alt timp și alte gînduri) Ce? A, da... Poate... Maria: Și dacă ai fi, nu-i normal?... (se privesc și zîmbesc fiecare în felul său complici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de bal”, în „Convorbiri literare”, 45, nr.9, sep. 1911, p. 1005. 10. Șt. O. Iosif, „în bal”, Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, Editura pentru Literatură, 1962, p. 56. 11. „Bucăți de noapte”, în Opere, p. 320. Valsul (mai exact unul dintre ele) face parte din „slăbiciunile lui Pantazi”, personajul lui Mateiu I. Caragiale. Starea pe care Bacovia o evocă într o singură propoziție e descrisă de autorul Crailor de Curtea-Veche pe mai bine de o jumătate de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
I. Caragiale. Starea pe care Bacovia o evocă într o singură propoziție e descrisă de autorul Crailor de Curtea-Veche pe mai bine de o jumătate de pagină: „Aș fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o singură propoziție e descrisă de autorul Crailor de Curtea-Veche pe mai bine de o jumătate de pagină: „Aș fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri, rătăciri și chinuri, remușcări și căințe, cîntarea, înecată de dor, se îndepărta, se stingea, suspinînd pînă la capăt, pierdută, o prea tîrzie și zadarnică chemare.” (Op. cit., p. 52) „Primul dans modern” (Remi Hess), valsul a fost introdus în saloanele romînești „cam pe la 1820”(Teodor T. Burada, „Dicționar muzical”, în Opere, 2, Ediție critică de Viorel Cosma, Ed. Muzicală, 1975, p. 172). Prima atestare e, cred, cea din „Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)” de M. Kogălniceanu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cam pe la 1820”(Teodor T. Burada, „Dicționar muzical”, în Opere, 2, Ediție critică de Viorel Cosma, Ed. Muzicală, 1975, p. 172). Prima atestare e, cred, cea din „Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)” de M. Kogălniceanu: „Cavalerul are voie să ieie între vals și contradansă, din vreme în vreme, cîte un posmag...” (Opere, 1, Text stabilit de Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1974, p. 36) Următoarea e într-un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Kogălniceanu: „Cavalerul are voie să ieie între vals și contradansă, din vreme în vreme, cîte un posmag...” (Opere, 1, Text stabilit de Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1974, p. 36) Următoarea e într-un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii, Ed. Facla, 1991, p. 191), adică din 1851. Valsul devine popular spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu democratizarea distracțiilor, prin înființarea sălilor de bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care-l
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
posmag...” (Opere, 1, Text stabilit de Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1974, p. 36) Următoarea e într-un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii, Ed. Facla, 1991, p. 191), adică din 1851. Valsul devine popular spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu democratizarea distracțiilor, prin înființarea sălilor de bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care-l „simte”, e unul din admiratorii lui. Lucru intreresant de constatat, la noi, spre deosebire de Franța, și de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și să se înfioare, alteori e înlăuntrul său, ca o oboseală, ca o „amețire” ori ca o „amorțire”. Moartea îl cheamă, îl soarbe, îi înmoaie cerbicea: fără violență, cu blîndețe. Vine, nu o dată, pe fluviile muzicii, îl prinde într-un vals monoton, continuu, înșelător: „Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă”) Bacovia o ispitește, o invocă retoric, pentru impresionarea celorlalți, o tranformă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înlăuntrul său, ca o oboseală, ca o „amețire” ori ca o „amorțire”. Moartea îl cheamă, îl soarbe, îi înmoaie cerbicea: fără violență, cu blîndețe. Vine, nu o dată, pe fluviile muzicii, îl prinde într-un vals monoton, continuu, înșelător: „Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă”) Bacovia o ispitește, o invocă retoric, pentru impresionarea celorlalți, o tranformă în mijloc de șantaj sentimental. în timp ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
violență, cu blîndețe. Vine, nu o dată, pe fluviile muzicii, îl prinde într-un vals monoton, continuu, înșelător: „Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă”) Bacovia o ispitește, o invocă retoric, pentru impresionarea celorlalți, o tranformă în mijloc de șantaj sentimental. în timp ce el s-a deprins cu moartea-n gînd, „iubita” și alții sînt înfricoșați de ea. Autorul Plumbului reprezintă un exemplu interesant
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nimic despre ei. în schimb a făcut-o (singurul dintre simboliștii romîni) Bacovia. Un poem de-al său se intitulează chiar așa: „Pantofii”: „Pantofi de aur, expuși în vitrină,/ Veți sta sub dantele, în nopți de baluri,/ Și-n ale valsului leneșe valuri/ Veți rîde prin săli, - potop de lumină.// Pe trist catafalc, cu tristă regină,/ Veți sta în piciorul de gheață, și sfînt,/ Și-n trecerea vremii veți arde-n mormînt,/ Pantofi de aur, expuși în vitrină...” Tema versurilor e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București, să vreau să merg așa (adică încet), mi-ar fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
merg așa (adică încet), mi-ar fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]