2,308 matches
-
poți îndoi de excelența lor, de anvergura lor pro vidențială. Oricum, ei știu mai bine decât oricine ce au de făcut. Curățată de toxina vanității, intervenția lor în viața publică ar putea fi, într-adevăr, esențială, salvatoare. Dar sabotată de vanitate, ea nu face decât să încurce lucrurile, să înșele toate așteptările, să sporească haosul din jur. Derapajul și falimentul multor vieți se explică prin nebunia latentă a vanității. Există femei fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
viața publică ar putea fi, într-adevăr, esențială, salvatoare. Dar sabotată de vanitate, ea nu face decât să încurce lucrurile, să înșele toate așteptările, să sporească haosul din jur. Derapajul și falimentul multor vieți se explică prin nebunia latentă a vanității. Există femei fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
esențială, salvatoare. Dar sabotată de vanitate, ea nu face decât să încurce lucrurile, să înșele toate așteptările, să sporească haosul din jur. Derapajul și falimentul multor vieți se explică prin nebunia latentă a vanității. Există femei fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
multor vieți se explică prin nebunia latentă a vanității. Există femei fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin primejdioasă la nivel colectiv. Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin primejdioasă la nivel colectiv. Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii. Vanitatea națională, la rândul ei, hrănită de un provincial excepționalism etnic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin primejdioasă la nivel colectiv. Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii. Vanitatea națională, la rândul ei, hrănită de un provincial excepționalism etnic, poate, de asemenea, produce monștri. Succesul stimulează, inevitabil, vanitatea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin primejdioasă la nivel colectiv. Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii. Vanitatea națională, la rândul ei, hrănită de un provincial excepționalism etnic, poate, de asemenea, produce monștri. Succesul stimulează, inevitabil, vanitatea, anesteziind simțul deșertăciunii. Dar și insuccesul e, pe această linie, catastrofal: e urmat, mai întotdeauna, de irezistibile valuri de frustrare, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii. Vanitatea națională, la rândul ei, hrănită de un provincial excepționalism etnic, poate, de asemenea, produce monștri. Succesul stimulează, inevitabil, vanitatea, anesteziind simțul deșertăciunii. Dar și insuccesul e, pe această linie, catastrofal: e urmat, mai întotdeauna, de irezistibile valuri de frustrare, în care mania persecuției, invidia, ura de toți și de toate ajung să frizeze patologia. O formă perfidă a vanității
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vanitatea, anesteziind simțul deșertăciunii. Dar și insuccesul e, pe această linie, catastrofal: e urmat, mai întotdeauna, de irezistibile valuri de frustrare, în care mania persecuției, invidia, ura de toți și de toate ajung să frizeze patologia. O formă perfidă a vanității se exprimă în convingerea că ea este, preponderent, viciul altora. Dar repet: în fapt, nu scapă nimeni de ea. Sau aproape nimeni. O vom simți, pe pielea noastră, pe 9 decembrie. Și după. Despre vorbitul în public Una din cele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
această acțiune singur cu rezultate proaste, la fel și statul, care are o prea mare idee despre dușmanii săi. Rareori sau niciodată ținerea cumpătului nu este suficientă spre a face rost de forțele și resursele disponibile, necesare îmbunătățirii. Însă relele vanității de o natură chiar atât de devastatore sunt ca și fără vindecare. Încă o trăsătură de caracter, ea ar trebui să fie ultima, deoarece nu lasă nimic altceva de observat. Rusul moare după glorie și onoare și nu ia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de-a dreptul hazlie, când în una și aceeași scrisoare se spune că primăria nu a avut nici o corespondență cu nici o autoritate și se încheie cu restituim întreaga corespondență. Înseamnă că obiectivul principal era exproprierea și, fiind o chestiune de vanitate, aceasta trebuia realizată în concordanță cu dorințele vanitosului. În procesele-verbale ale Comisiei Monumentelor Istorice din 1924 și 1925 nu se inserează nici o scrisoare și nici o mențiune asupra dărâmării casei de la Ipotești, ceea ce vine să întărească părerea că exproprierea nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
întoarcă acasă, când nu le era foame o zi întreagă și când numai apusul soarelui îi aducea hămesiți înapoi spre a primi dojana mamei, bucuroasă și ea că au ajuns totuși înaintea tatălui lor. Căci acesta judeca "vinovățiile" copiilor după vanitățile lumești, punându-le în aceeași cumpănă și sancționându-le cu aceeași asprime. Căminarul, om crescut în spiritul Bibliei și al tradiției, ocupat ziua întreagă cu moșia sau cu treburi în împrejurimi, îi trata pe copii cum își trata și slugile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
eminesciană), s-a apelat atât la facilitățile create de transpunerea pe suport electronic a operei lui Eminescu, cât și la rezultatele foarte promițătoare pe care o nouă disciplină le propune oamenilor de știință: psiho-istoria. Fără să se cadă în capcana vanității unei discipline care vrea să ofere argumente pentru orice manifestare aparentă, credem că metodele psihanalizei, aplicate riguros și cu precauție unui personaj istoric, pot deschide noi orizonturi în deslușirea unei personalități complexe. Revenind la bogăția materialului constituit într-un corpus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
extindem analiza de la poezia tinereții până la perioada târzie a vieții și a creației poetului. Nu de puține ori s-a apelat la o formă subiacentă de detectivistică literară, întrucât, în dorul său de a se ridica deasupra tuturor zădărniciilor și vanităților omenești, Eminescu a schimbat nume dragi de persoane sau de locuri și a lăsat visul să preia locul realității. Cel mai adesea, primul imbold de numire a celor din realitatea imediată era cenzurat, iar la transcrierea textului, acesta dispărea (aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
petrecut în ultimii o sută de ani și mai mult au dus la o remarcabilă represiune a narcisismului printre bărbați o represiune care nu a avut corespondent și în cazul femeilor; hainele moderne, de exemplu, permit doar câteva manifestări ale vanității printre bărbați; a fi îmbrăcat "corect" sau cu "bun gust" este efortul suprem la care un bărbat modern poate spera; toată originalitatea și frumusețea în îmbrăcăminte (sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Irlanda: "Onoarea țării noastre a fost grav compromisă. Nu numai că există un regim de teroare în Irlanda care ar face să roșească orice cetățean britanic, dar o mică națiune este ținută în lanțuri de un imperiu care, cu multă vanitate și mîndrie, susținea că este prietenul micilor națiuni." Presiuni privind găsirea unui compromis se făceau chiar de către membrii Partidului Liberal. Asquith a inițiat o moțiune simplă privind politica guvernului de autorizare a represaliilor, dezbătută la 24 noiembrie 1920.88 Asquith
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dea dovadă de slăbiciune. Copilul trebuie să simtă că părinții se ocupă de el, că iau parte la micile lui necazuri și la problemele care îl interesează. „Un copil este cât se poate de curat de orice invidie, de orice vanitate, de orice aspirație la întâietate și posedă două virtuți extrem de prețioase: umilința și simplitatea. Chiar în chestiunile cele mai serioase, interesele sunt compromise, când aceste două virtuți sunt absente.” Copilul vine curat pe lume, fără nici o patimă, dar climatul familial
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
care viețuiește; mai toate femeile din universul artistic caragialean practică amorul nelegitim, Își asumă simultan un dublu rol, cel de soție / concubină și de amantă. Veta Își află adevărata iubire În casa soțului: e angajatul acestuia, tejghetarul care-și satisface vanitatea coabitând cu nevasta jupânului. Veta e supusă, pasivă, tolerantă. Îl iubește pe Chiriac din toată inima, el e centrul lumii ei: se teme pentru integritatea lui fizică, Îi mărturisește că el Îi umple viața. Chiriac, dimpotrivă, nu e nicidecum un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ci mai degrabă de antropologia-metodă de cunoaștere, care mi-a impus o atitudine de smerenie și de respect față de oameni pe care înainte nu-i înțelegeam, ba chiar mă temeam de ei. Pelerinajul m-a vindecat de bibliotecă și de vanitatea indusă de ea. Am câștigat la final o stare de compasiune și înțelegere pentru durerile, necazurile, bucuriile poporului. Am înțeles și cât de grele sunt poziția și misiunea oamenilor Bisericii și ale ierarhiei sale de a se poziționa, cu sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o adiere de primăvară înaintea înghețului", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: Țările Europei de Est între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 511-517. Cioroianu, Adrian (2002), Focul ascuns în piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Iași, Polirom. Cioroianu, Adrian (2005a), Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, București, Editura Curtea Veche. Cioroianu, Adrian (2005b), Ce Ceaușescu qui hante les Roumains. Le mythe, les représentations et le culte du Dirigeant dans la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și jos, sufletul universal regăsindu-se în fărâma reprezentată în noi. Parabola peșterii 401 Inițierea se sprijină pe ritualuri și pe puterea spirituală transmisă de ele... Fără o unealtă de preț, mereu îmbunătățită,Cădem în credință oarbă, în conveniențe și vanitate 402. Părea că pentru o clipă am cunoscut toate secretele timpului, tot înțelesul universului, stelele, luna-totul", scria Raymond A. Moody jr. în senzaționala sa carte Reflecții asupra vieții după viață. Multe întrebări au frământat cititorii acestei lucrări și mai ales
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
descoperit de om și șorțul din piele reprezintă mai mult decât orice virtute dând satisfacție vieții, iar lumea e templul gândit și construit de Dumnezeu împreună cu oamenii. După cum am mai insistat în prelegerile mele, această filosofie a făcut posibilă înfrângerea vanităților de către ordinele preistorice de-a lungul mileniilor. De aceea acestea atrag în continuare ca un magnet mai ales mințile luminate, care au înțeles legătura dintre om și divinitate. Nou și proaspăt, cel care muncește se desăvârșește în primele trei grade
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Aurobindo, Rudolph Steiner, Helene Blavatsky și mulți alții. Exemplele cu privire la această eficacitate în viață a unor adevărați mistici sunt numeroase, viața cotidiană fiind câmpul lor de experiență și laboratorul lor. Pe de altă parte, la misticii autentici nu există orgoliu, vanitate, hipertrofia Eului sau inflație psihică. Orgoliul este fără îndoială capcana cea mai subtilă pentru ființa umană, fiind expresia narcisistică a iluziei. Aici putem găsi orgoliul de a fi trăit o experiență mistică, de a poseda anumite aptitudini sau de a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu reprezintă o recidivă a înțelepților, un ferment al spiritului, ci simbolizează perplexitățile care confruntă binele și inspirația divină într-o luptă ancestrală cu nebunia și ignoranța umană. Templele și palatele, realizările orașelor atlante au căzut sub pedeapsa cerurilor pentru vanitatea și comportamentul locuitorilor lor. Dar filosofia cosmică a generațiilor străvechi a supraviețuit distrugerilor materiale și cea mai cruntă furtună care i-ar putea distruge forma ce-i adăpostește conținutul nu reușește să-i oprească răspândirea pe întreg mapamondul. Și atunci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a disciplinei, plus loialitatea și supunerea. Mulți își băteau joc de "Apostolomania" lui Iorga atunci cînd cerea acceptarea șefiei lui și considera drept trădare orice nesupunere. Nu era modest și nu considera că ar avea motive să fie. Celebru pentru vanitatea sa, lingușitorii lui erau la mare cinste, din păcate, Iorga îi aprecia pe lingușitori mai mult decît pe prietenii săi sinceri care aveau curajul să-l contrazică: de aici conflictele lui cu V. Pârvan, I. Chendi, Mircea Eliade și cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]