9,893 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > ALEXANDRA MIHALACHE - POEZII DE ACASĂ Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului SONET PATRIEI Din ochii însetați de biruință Căzură două lacrimi peste vreme, Aici e vatra dragostei supreme, Aici pământul a rodit credință. Privește către munți și nu te teme, Căci patria înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
Da, pe tine voi pune al meu deget Palmă o voi așeza pe pieptul tău Piept voi prinde între ale mele mâini Te voi prinde și te voi întoarce În fel și chip până îmi vei stă Așa cum trebuie în vatra mea În care te voi fierbe și te voi coace Încetișor la foc ușor ... Citește mai mult Te voi atinge întâi cu privirea meaDa, pe tine voi pune a mea privireSă simți cât de mult te vreauSă simt că vrei
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
îl voi pune pe tineDa, pe tine voi pune al meu degetPalma o voi așeza pe pieptul tăuPiept voi prinde între ale mele mâiniTe voi prinde și te voi întoarceîn fel și chip până îmi vei staAșa cum trebuie în vatra meaîn care te voi fierbe și te voi coaceîncetișor la foc ușor... XXII. DACĂ AI ȘTII, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013. Dacă ai știi Ai pleca de lângă mine Dacă ai știi Nu ți-
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Această, să-i zicem, documentare are loc în modul cel mai firesc, pentru că, indiferent de rangul sortit de Dumnezeu și de Biserică, Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Prahoveanul se așază în tiparul său monahicesc așa cum s-a alcătuit acesta în vatra monahală a Neamțului, chinovia de metanie. Gesturile și felul său de a fi au tot timpul mireasma smereniei. Iubește oamenii, împlinind ascultător porunca dumnezeiască. Îi place nespus de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș spovedaniei acestora, să
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
această distincție. Medalia Virtutea Literară a fost acordată în cadru festiv, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înființarea Ligi Scriitorilor, următorilor membri fondatori: Ioan Benche, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Iulian Patca și Al.Florin Țene. În colaborare cu Uniunea Vatra Românească - filiala Cluj, s-au organizat conferințe pe teme diferite, menționând ultima, de pe data de 18 ianuarie 2010, cu tema Spiritul național în publicistica și proza Eminesciană. Se remarcă în mod deosebit concursul de creație literară organizat de către filiala București
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
har, în fiecare actor e un înger frate sufletului pustiu! O actriță atrăgătoare prin puritatea interpretării de roluri în care se străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii albi fără-a fi văruiți de cineva, sărutați florile câmpului crescute mirabil nesemănate, sorbiți rouă curată și sacră de la
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
înger frate sufletului pustiu! O actriță atrăgătoare prin puritatea interpretării de roluri în care se străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii albi fără-a fi văruiți de cineva, sărutați florile câmpului crescute mirabil nesemănate, sorbiți rouă curată și sacră de la natură, urcați lumina ochilor la cer
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
îngropat în flori. fă-mă rece, fă-mă cal, ca să simt biciul durerii, timpul cânte din caval, printre stele-n buza serii. taie-n cruce cărăruia pe unde treceam odată, fă din mine chip cioplit, și din ea ulcior de vatră. nu știu ce să fac, s-adorm, cu privirea către cer sau cu ochiul meu enorm o dorință să-ți mai cer. am urcat atâtea scări, de mătase si de spini, prin atâtea întâmplări am trecut ca doi străini. tu acolo sus
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
un pas în plus în unirea simțirii românești de pretutindeni și o înaltă delegație patriarhală în frunte cu întâistătătorul s-a îndreptat spre locul cel mai vulnerabil pentru noi din America de Nord, cel pe unde se află și acum tabăra misionară „Vatra românească” slujită cu credință de sacrificatul Valerian Trifa, a cărui anihilare a avut în epocă și sprijinul inconștient al autorităților române. Este acolo, ca o rană care nu se mai închide spre a ne putea simți frați cu adevărat, pentru că
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
său, Patriarhul Teoctist și-a găsit să facă, de la primele întruniri, elogiul înaintașului său bine știut în slujba bolșevismului. Harisma a dispărut, atracția sentimentelor naționale s-a pierdut, delegația nici n-a mai călcat pe teritoriul Statelor Unite unde se află „Vatra românească”, ci s-a întors mai înainte de termen. Iar unirea bisericilor ortodoxe române din America încă rămâne o problemă de viitor, unii practicanți chiar preferându-i pe preoții ortodocși ai altor neamuri, cu toate că parohii noștri nu au nici o vină. O
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându-și să migreze după temperaturi, majoritatea europenilor rămâne la vatră, bucurându-se de constanța traiului călduț, chiar dacă protestează împotriva dușmanului comun - frigul - numai bun pentru întărit coeziunea neamului și... sistemul imunitar. Lumea de pe lume se înghesuie pe arterele supraaglomerate, hipnotizată de vitrinele cu marfă sclipicioasă. Cu toate acestea, în serile
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
închisese bucuros gura Mariei, sperând într-o recompensă. Doar că Șerban găsea ba un motiv, ba altul să nu semneze cererea de primire în partid lăsată intenționat pe colțul mesei. În anul acela campionatul național de șah se ținea la Vatra Dornei, echipa fabricii se calificase și Șerban se pregătea de plecare. Maria în loc să fie mândră de omul ei, bătu din gură o zi întreagă. O lăsa singură atât de multe zile, tocmai când trebuiaurcată ceapa în podși pentru ce? Uite
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
cap. Luptase ani de-a rândul să-i alunge temerile,dar într-un târziu obosise și renunțase. Șahul era singura lui ieșire și fiind doar bărbați în echipă, nevasta îi era ceva mai liniștită. Cu toate astea, la plecarea spre Vatra Dornei, înainte să închidă ușa în urma lui, ultimele cuvinte ale Mariei fuseseră un mesaj de avertizare, prevestind astfel întâmplările zilelor ce urmară. - Să ai grijă! Moldovencelor li s-a dus vestea că sunt frumoase și iubărețe. - Tu, Mărie, eu merg
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
doar un ceai să bei Sunt singură ,cui să le povestesc ? A fost odată cred,ca niciodată Demult ,într-un ținut înzăpezit , O fată tot ca tine înghețată... Dar ce faci Iarnă ,iar ai ațipit ? S-a stins focul ,în vatră e cenușă Hai du-te ieși pe unde ai intrat , Strecoară-te ușor pe lăngă ușă Povestea încă nu s-a terminat ! Mă ghemuiesc tăcută-n balansoar Privind prin sticlă stelele pe cer , Poate-l zăresc numai o clipă doar
POVESTE DE IARNA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370119_a_371448]
-
manifestări. Sărbătoarea Dragobetelui este pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia ca materializare a unei stări de fapt foarte vechi), materializată prin trainica conservare a dorinței de iubire. Biserica, vatra satului, poiana înverzită, veselia tinerilor doritori de apropiere unul de celălalt, după o iarnă geroasă care i-a îndepărtat, însă nu le-a amorțit dorința iubirii, sunt elementele străvechi, specifice unui neam comun civilizațiilor lumii. Sărbători ale iubirii au existat
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită, Și cu dinții lor de fiară Vor să rupă iar din hartă! Ridicați pe culmi drapelul Fiți mai buni și mai uniți, Invocați
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
femeile, bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii, Plâng cei duși, rătăcitori... Plâng mioarele, ciobanii, Plâng și câinii pe la stâne, Plâng vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge doina eminească Pe la ale jalei porți... Plâng fecioare și plâng mame, Pruncii plâng în pântece, Plâng icoanele în rame, Plângi cristoșii-n scâncete... Plâng românii, țara plânge, Plânge sufletu-n străfund, Plânge
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Ți-e țara vândută și ruptă, Ori lupți s-o unești, ori te stingi! Române, gândește-te bine Ce-n urmă copiilor lași: Regrete, durere, rușine Și fără de țară urmași?! Române, române, ajunge, Destul ai fost frânt și bătut, În vatra de veacuri te strânge, Sorbi grabnic vremelnicul Prut! Rob cu rob să ne unim Rob român, cruntă-i robia, Cruntă zbaterea-n noroi Până când nu vom zdrobi a Umilinței fiară-n noi. Rob român, robia-i cruntă, Crunt e lanțu-n
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
primăvara. Cu harul scrisului am urcat pe crestele Carpatine ca să-mi văd gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și-a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetrele serafice ale Carpaților. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au cuibărit sceptruri și
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marți, 3 noiembrie 2015, Uniunea „Vatra Româneascăˮ, Filiala Cluj, s-a reunit pentru o ședință specială, închinată culturii și literaturii naționale
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marți, 3 noiembrie 2015, Uniunea „Vatra Româneascăˮ, Filiala Cluj, s-a reunit pentru o ședință specială, închinată culturii și literaturii naționale. La invitația ing. Traian Balotă, conducătorul clujean al organizației patriotice, prof. Sinefta Vasile și-a lansat cea mai recentă carte, „O istorie didactică a literaturii
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
inducă teorii care combat în mod eronat romanitatea poporului român și latinitatea limbii noastre. Traian Balotă a concluzionat că „O istorie didactică a literaturii româneˮ semnată de Sinefta Vasile este o lucrare valoroasă, indispensabilă. Referință Bibliografică: Literatura română, elogiată la „Vatra Româneascăˮ din Cluj-Napoca / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Voichița Pălăcean Vereș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]