3,223 matches
-
prozatorului, pentru care mediul afectează în chip decisiv atât personajele, cât și intriga țesută între acestea 78. Din nou, naratorul face apel la tehnica sugerării prin acumulare, înregistrând fluxul unei gândiri deja atinse de maladiv și surprinse la frontiera dintre veghe și vis, atunci când succesiunea de idei din ce în ce mai vagi pune stăpânire pe psihic: "o moliciune plăcută cuprinse nervii omului, și gândul începu să depene pe fusul conștiinței bolnave (subl. mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sale aparent imuabile, intră în disoluție: servitorii (sufragița, vizitiul etc.) își părăsesc, din superstiție, stăpânii și nu se mai întorc pe moșie. În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
își caută originea. Faptul că dispar acum granițele dintre artă și tehnică (în Jugendstil, de exemplu), dintre literatură și ziaristică sau dintre intimitatea „burgheză“ și caracterul public al gesturilor și cuvintelor se traduce ca întrepătrundere a visului cu starea de veghe caracteristică nou tății, stra nie și, totodată, familiară. Imaginea alegorică a lumii ca ruină este acum înlocuită cu imaginea unei lumi care își visează, în mod constant, diferența. La sfârșitul textului său despre Paris, capitală a secolului al XIX-lea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cap sângerând, în ghips, pe talerul Herodiadei. Lorrain își schimbase mina schimbându-și locuința. Repauzat și fraged, cu ochiul aproape liniștit nu mai sămăna cu cel de altă dată cu cel slab și palid, zdrobit, ca și când eșa dintr-o teribilă veghe [...]572. Scriitorul etalează credo-ul său, arta, care solicită o iubire informată cultural și o devoțiune transformată în misticism estetizant. Senzațiile, importante pentru orice senzualitate de expresie literară, sunt puse în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și familia de proveniență au jucat un rol esențial. Femeia - în dubla ei calitate de mamă și soție - era considerată drept „stâlpul casei”: aceasta avea grijă de locuință, se ocupa de menajul casnic, de aprovizionarea cu produse alimentare și veghea asupra creșterii și educației copiilor. Evident, în familiile înstărite grijile casei erau trecute în sarcina personalului special angajat. O condiție esențială pentru a fi angajată ca femeie în casă, menajeră, bucătăreasă, doică sau servitoare era să fii nemăritată și fără
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anii '60, Uniunea Scriitorilor din România, în condițiile de atunci, a pus problema traducerii marilor clasici în limbi de mare circulație. Ei bine, mulți s-au mirat de reacția foarte favorabilă a englezilor. Ca să nu mai vorbim despre americani... De veghe în lanul de secară fiind într-un fel pe linia lui Creangă și indicând o anume "slăbiciune" pentru genul acesta de memorizare. Sigur că da, foarte bună precizarea. Și de ce să nu-l pomenim chiar pe Faulkner, cu acea frecventă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Nu greșim să susținem că fericirea și creșterea neamului omenesc stă pe brațele mamelor, o mamă îngenunchează sau înalță o națiune: „Mâna care mișcă leagănul este mâna care conduce lumea” reliefa Wiiliam Ross Wallace. Mama este un înger permanent de veghe asupra ființei căreia i-a dat viață: „Tot ce sunt sau ce sper să devin îi datorez îngerului care a fost mama”, se confesa Abraham Lincoln. Mereu în rugăciune, mama pioasă este temelia care nu se va zdruncina pentru copil
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pozitivă a situației, sînt condiții cauzale care interacționează în multe contexte și generează pattern-ul stilului implicării limitate care, uneori, are consecințe pozitive surprinzătoare, așa cum este cîștigarea libertății de decizie de către adolescenți și, implicit, asumarea responsabilității. În asemenea cazuri, totuși, veghea părintească rămîne prezentă, așa cum putem remarca în intervențiile ce urmează: Ai mei au o viziune sănătoasă asupra educației: Pînă ce ai mers la școală (generală, subl. ns.), ne-am ocupat de tine, acum că ai pășit în altă lume (liceu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1990:227-236) demonstrează cu succes acest fapt: (17) VEGHE Dacă-n noapte luminile ar fi să fie semne sigure Frica s-ar preface-n surâs iar neliniștea-n iertare Dar în noapte luminile mereu vor să tulbure Marinarul deșteptat de veghe și de-nfrigurare. Schema argumentativă a acestui scurt text este, de fapt, destul de complexă. Putem afirma că versurile 3 și 4 resping, în baza premiselor pe care le enunță (P.arg.1), teza anterioară (P.arg. 0), expusă în primele două versuri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
primele două versuri: inferențele care pot fi reținute din propoziția care urmează după DAR (versurile 3 4) conduc către o concluzie implicită care infirmă cele două aserțiuni ipotetice din versul 2. Se dă schema generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
c-o am în față sfielnic îi șopteam; Chiar lacrima-i de mine stîrnită, o iubeam. Și prea tîrziu, firește, îi imploram iertarea. Cînd folosind suspinul și cînd amenințarea. 405 Și astfel, toată noaptea, de dragoste învins, Am stat de veghe pînă ce zorii s-au aprins. Dar frumusețea-i poate-i a minții plăsmuire Și toarsă-i din iluzii, cu ne-nțelese fire Ce zici tu, Narcis? Narcis: Ceruri! E oare de crezut 410 Că-atât de lungă vreme în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dă acestuia posibilitatea de a folosi trecutul pentru a anticipa viitorul, adaptându-se astfel situațiilor și înțelegând semnificațiile acestora. Mai mult decât atât, considerând conștiința drept abilitatea meta-cognitivă a unui sistem de a percepe propria lui existență sau starea de veghe în care individul își percepe instant propriile senzații 47, se poate afirma că omul face un salt fundamental de la lumea animală prin faptul că are acces la universul lui interior, fiind capabil nu doar să gândească lumea, ci să se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vrem-nu-vrem, la un moment dat) sunt alte subteme care domină subconștientul septuagenarului autor. Are dreptate Marcel Proust, afirmând că omul care cade-n acea stare de însomnire „ține în cerc... firul orelor, rânduiala anilor și a lumilor...” și... până la „otrava veghei...” (Emil Cioran) nu mai e decât un pas. însă n-avem voie să uităm că „există întotdeauna o umbră strivitoare” (Bernard-eenri Lévy) care veghează asupră-ne, Fă „încheierea timpului nu este moartea, ci timpul mesianic în care perpetuul se convertește
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
instituții de cultură, încât toate acțiunile pe care le organizează sunt de cea mai bună calitate. IV. Sinteze Ioan Petru Culianu Fascinația lecturii Ideal ar fi ca viața noastră să devină, mereu, o acumulare in crescendo de frumoase realizări, de veghe și de înnobilare în spațiul generos al logosului, prin exemplaritate și în perpetuu dialog cu propria noastră conștiință. Numai astfel, vom avea sentimentul că ființa noastră „reprezintă încoronarea creației” noastre. și-n acest context, permiteți-mi să ne-amintim de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
laur și luntre legământ lumină / lacrimă limpede în leat / lumină lină din lumină... ” (Lumina neapropiată) întru amintirea poetului IOAN ALEXANDRU. Ne-ndreptăm gândul înspre tăcutul colț de mini-paradis, de la Nicula (Cluj). Acolo, în „sânul părintesc” (Imnul Cerului), e somn și veghe, „cuibul de foc în care cântă / Pasărea” (Imnul Cerului), taină - „lină lumină din lumină lină”. și-n pacea limpede-a eternității, o candelă arzândă - „lacrimă de seară” devine „lină alinare” și-mpăcare, „candelă maică născătoare...”, pentru a ne aminti că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o proză poetică cu filon dramatic și coerență contextuală, naratorul omniscient implicat devenind instanță morală. Din bogata corolă creatoare, romanul rămâne pentru scriitorul Dan Plăeșu un punct forte, un spațiu generos de reflectare a subtilităților ființei umane. Publicat în 1985, Veghea este un roman social, deopotrivă, un roman de dragoste, o pledoarie pentru viața de familie, dar cu un final șocant, în sensul că prozatorul a dorit, și a reușit, să ucidă acea „genă malignă” din ființa umană, despre care scrie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de viață seamănă cu șuvoiul înspumat al torentului surprins de hăul prăSăstios - revărsare în abrupt... Sfâșietor de trist... în tot acest conglomerat al bulversantelor încununări ale verbalului, ceea ce extragem, spre exemplu, din romanescul lui Dan Plăeșu - cu referire, expres, la Veghea (1985) sau la Lucrare de control la istorie (1989) - reținem urmărirea, dezinformarea, spălarea creierelor „oamenilor muncii”, pentru a vedea doar partea bună a societății românești antedecembriste. Iar pentru ca această cizelare să nu dea greș, existau „secretari cu propaganda”, într-o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
secvențe cinematografice, „senzațional spectacol” vizual. La acestea putem adăuga elemente de topografie, de arhitectură urbană ș.a. Ceea ce frapează într-un mod aparte este eroticul care vibrează-n ritm alert, sensibilizând un ochi dornic de senzații fulminante. Lecturând cele trei romane Veghea (1985), Lucrare de control la istorie (1989) și Vinovatele meandre (2011), vom remarca plăcerea scriitorul de a oglindi viața în toată complexitatea ei, fără falsuri, necosmetizată, obiectivă, deși reflectă o epocă numită „socialistă”. Ceea ce brăzdează, diagonal, firul epic în cele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
are o rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor de relaxare în trei mari categorii: a. psihologice; b. psiho-fiziologice; c. preponderent fiziologice. Relaxarea, fiind o stare crepusculară a psihicului între starea de veghe și somn, stimulează accesul la nivelul inconștientului, administrând mai adecvat funcțiile emisferei cerebrale drepte. Metodele de relaxare sunt utile creativității pentru că: 1. ajută la igienizarea psihicului de trăirile indezirabile cauzate de impasuri existențiale diverse, dar, mai ales, ajută la mobilizarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sofrologia desemnează știința armonizării conștiinței. Sofrologia urmărește stabilirea unui nou echilibru între toate cele trei instanțe majore ale omului: trup, mental și spirit. Prin tehnici speciale, sofrologia are ca scop dobândirea unei stări deosebite de conștiință, aflată în spațiul dintre veghe și somn, conștiința sofroliminală (sofronică), instalată pe fondul undelor tetha, la aproximativ 6 cicli/secundă. Metodele sofrologiei pot fi grupate în două categorii: 1. verbale: training autogen Schultz; trainingul autogen modificat (TRAM); metoda celor trei grade de relaxare dinamică (R.D.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sau chimic implicat în (re)sistematizarea modelelor temporospațiale ale circuitelor neuronale necesare învățării individuale. În funcționalitatea calitativă a parametrilor ce definesc starea de învățare specifică fiecărui subiect uman de o importanță deosebită se dovedesc a fi (Neacșu, 2006): starea de veghe sau de conștiință clară, cu rol important în stabilirea obiectivelor, în recepția și permeabilizarea fluxurilor informaționale, în integrarea mesajelor provenite din interior; preconștientul și inconștientul sunt implicate în învățare (de exemplu, în învățarea hipnotică, în învățarea afectivă, în învățarea incidentală
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
muscular (sub forma tonusului de fond, de postură sau de expresie) are rol în menținerea unor activități complexe de mișcare, asigurând fixitatea articulațiilor și amortizarea elastică a mișcărilor. Tonusul muscular are rol și în termogeneză și în menținerea stării de veghe. Mușchiul în repaos prezintă o ușoară tensiune determinată de proprietatea de tonicitate, iar secționarea tendoanelor este urmată de o ușoară scurtare. Extensibilitatea este o caracteristică legată de lungimea mușchiului. Lungimea de echilibru este lungimea mușchiului relaxat suficient, având tensiunea de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași; membru al Uniunii Scriitorilor din România; redactor la revista "Convorbiri literare". A publicat studii, articole și eseuri în reviste prestigioase din țară și din străinătate. Este autorul următoarelor volume: Ion D. Sîrbu de veghe în noaptea totalitară (2003); Fragmentarium. Impresii despre oameni și cărți (2006); Ibrăileanu. Către o teorie a personalității (2007); Literatură și biografie. În căutarea omului din carte (2011). Ediții: "Convorbiri literare". Corpus de texte ilustrative, I (2009); G. Ibrăileanu. Scrieri alese
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încheind cu tăierea porcului și controlul poloboacelor? Tocmai despre o „trezire” cu un înțeles mai special se vestește, iar gazda așteaptă momentul cu nerăbdare și emoție. Petru Caraman a adunat mulțime de documente folclorice, în Descolindatul, pe tema stării de veghe în așteptarea solului divin. O colindă, tot din colecția lui Sabin Drăgoi, transpune, în termeni proprii speciei, varianta carpatică a legendei lui Telepinus. O redăm în întregime, în forme arhaice de grai, pentru marea ei raritate: Sub cel roșu răsărit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era rînduiala, ea să îndure „puterea omului ei”, el să se umilească de propria-i slăbiciune. Eros, cealaltă față a lui Thanatos, găsea calea de împăcare pentru amîndoi. Aceeași scenă se repeta pe parcurs, în stări de vis ori de veghe. Vitoria trăia mai mult în sine, cu amintirile, decît la suprafața vieții concrete: „Se împlinesc nouă ani la Sfîntul Gheorghe de cînd a sărit ca o caie asupra lui, să-i vîre căngile în ochi și sub bărbie. El o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]