3,681 matches
-
cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii oameni nu mănîncă gălbănuș, că li-i frică să nu se îmbolnăvească de gălbănare. Geană Cînd ți se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lapte de mamă. (Gh.F.C.) Sămînța tare (secară, porumb, grîu) se samănă de lună nouă, ca să crească bine. Sămînța moale (in, cînepă, ovăz) se samănă cînd luna scade. (Gh.F.C.) Cînd luna are cearcăn, vine ploaia. (Gh.F.C.) Luna albă ca argintul vestește vreme bună. Luna ca arama aduce furtună. Luna ca plumbul e semn de ploaie. (Gh.F.C.) Luni Poporul zică că lunea este a sfinților îngeri sau voievozi, și e bine să se postească, fiindcă, cînd moare omul, atuncea vin Sf. Mihail
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aducă apă pentru prima dată după facere, atunci să toarne apă pe piciorul drept de la gleznă în sus, ca să nu-i pieie laptele din țîță. Femeia care moare din facere o iartă Dumnezeu de toate păcatele. Nașterea de monștri vestește nenorocire. (Gh.F.C.) Nașul nu trebuie să taie moțul la doi băieți deodată. (Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a împlinit un an, să se uite în oglindă, căci cînd va fi mare va ieși un curvar. Dacă visează cineva că așază oglinda, apoi se zice că acela în curînd va plînge. Oglinda care crapă în două fără pricină vestește moarte. (Gh.F.C.) Cînd trosnesc mobilele în casă sau cade oglinda din cui, moare cineva. (Gh.F.C.) Dacă copilul se uită noaptea în oglindă, va fi gîngav. (Gh.F.C.) Să nu mănînci privind în oglindă, că îți mănînci norocul. (Gh.F.C.) 263 Om De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doi prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nașterea sa o stea, și cît timp steaua căpătată lucește pe bolta cerului, pînă atunci trăiește și individul, iar cînd îi cade steaua i se curmă și zilele. Să nu te miri că-s multe stele pe cer sau să vestești pe cineva cînd pică o stea: și steaua ta multe vede și tace. Stea cu coadă roșie de se va vedea, război mare va fi. Stele mari cu coadă vestesc războaie, boli cumplite etc. O samă de stele poartă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te miri că-s multe stele pe cer sau să vestești pe cineva cînd pică o stea: și steaua ta multe vede și tace. Stea cu coadă roșie de se va vedea, război mare va fi. Stele mari cu coadă vestesc războaie, boli cumplite etc. O samă de stele poartă în popor numele de comoară, altele, sfredelul; cînd sfredelul va cădea drept în comoară, atunci aurul și 323 argintul se vor vărsa pe toată fața pămîntului și va fi Vremea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe-un cal alb, sare cu el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice că ar arde înspre sara acelor zile. Cînd iei burca* de pe foc, să nu leși urma să steie multă vreme, că stai mult și bine cu vita în iarmaroc pînă să vie unu’ să te întrebe. Ca să ți se vestească o vită furată, să tragi noaptea clopotul bisericii. Cînd mugesc prin bătătură, vitele au „bun“, adică „bun de leac“, dar nu se știe unde-l țin. Se crede că vita nou fătată va fi harnică sau leneșă după cum este omul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cîntă cocoșul înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În schimb, cu vizibilă satisfacție și cu un fel de patriotism transilvan extins și asupra concetățenilor săi români, că o parte dintre profesorii școlii din București au fost chemați din Ardeal, de la Blaj, fiind „foarte populari În rândurile elevilor și vestiți pentru cunoștințele lor de limbă latină și de filosofie”. Ürmösy intră În contact cu unul dintre acești profesori români ardeleni, pe care nu Îl numește, dar care ar putea fi August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , pe vremea aceea proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ce locuiau atunci în cele două Dacii (Traiană și Aureliană), provincii neîncetat comunicante prin romanitate și creștinism până târziu, la venirea slavilor. De la Niceta de Remesiana, episcop sud-dunărean cu o activitate de propagator al unui creștinism de factură latină, „minte vestită în lumea creștină a secolelor V și VI” (Ioan G. Coman), au rămas mai multe scrieri cu conținut catehetic (Libelli instructionis, în șase cărți) sau dezbătând felurite aspecte privitoare la oficiere (De vigiliis servorum), la practici creștine (De psalmodiae bono
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
p. 20-21. footnote>, căci ei au trăit credința în cult și rugăciune. „Povețele Părinților sunt mai valabile decât cele vehiculate în vremea noastră de pretinși cunoscători ai omului”<footnote Ibidem, p. 20-21. footnote>. Hristos, Cel care dă cuvânt celor ce vestesc cu putere multă (Ps. 67, 9), l-a dăruit și lor din belșug și astfel se naște în cititori credința întemeiată pe Cuvântul și pe puterea lui Dumnezeu. Restabilirea contactului viu cu scrierile Părinților Bisericii ne ajută să dobândim logica
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de recomandare, când se mută dintr-o comunitate în alta, sunt luați în evidență. În cadrul întrunirilor își mărturisesc periodic activitatea și evoluția spirituală.” Există astăzi mai multe versiuni ale cultului metodist. Metodiștii conservatori și tradiționaliști „interzic și astăzi bijuteriile, ornamentele vesti mentare, tutunul, alcoolul, instrumentele muzicale, spectacolele și distracțiile”. O altă ramură este formată de metodiștii liberali. Aceștia nu mai sunt vegetarieni și „acceptă valorile culturale, spiritul modern”. caracteristicile specifice cultului metodist sunt: * respinge Sfânta Tradiție a creștinismului clasic. Trimiterea este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
întemeietor de religie o mitologie construită și cultivată social. Conform acesteia, pe când era copil, „ar fi fost mutat de zeul indra în matricea prin țesei Triśala, așa încât pruncul să se nască într-o familie regală”. Mai multe „vise premonitorii o vestesc pe mamă despre nașterea miraculoasă ce va avea loc”. Va fi crescut asemenea unui Părśva, fiind considerat al 24-lea făcător de vaduri pentru ca alții să poată trece apa (Părśva a trăit cu 250 de ani înaintea lui Jina). (în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Macedonski și G. Coșbuc. Nu lipsesc nici accentele anticipative. Volumul Imnuri păgâne anunță, nu doar prin titlu, ci parțial și prin figurație, Visări păgâne de Ion Pillat, Noapte bună pare scrisă de St. O. Iosif, o strofă din Primăvara îl vestește pe Ion Minulescu, apar chiar stihuri de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
sunt ordonate în jurul caselor, iar în camere țin o curățenie sclipitoare. Portul lor popular (care nu este unul înzorzonat, ci, mai degrabă, de o simplitate cazonă) este purtat de toți. (...) Arhitectura lor (stilul secuiesc) e străveche; arta cioplirii lemnului e vestită în lume (porți, pridvoare). Prelucrarea lânii e cunoscută peste tot, cergile și alte țesături fac fala oricărui interior. Meșteșugul ceramicii produce cele mai frumoase exemplare de ceramică populară ungară". Comparațiile bizare - de pildă imaginea păstorului cântând din fluier cu înscripția
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Minune a Lumii, simbolul care n-o să piară niciodată La ora 16,30 P.M. nemaiavând răbdare, oamenii au ieșit în stradă, ovaționând frenetic, așa cum se cuvine din moși strămoși. Erau atât de entuziasmați încât atunci când s-a anunțat în difuzoare vestea mult așteptată, uralele au acoperit vocea crainicului și a rămas discutabil dacă s-a anunțat reunificarea sau, dimpotrivă, s-a comunicat că nici o forță reacționară n-a reușit să realizeze un stat hibrid împotriva voinței unanime a poporului. Unii chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec aproape fără să lase urme. A. e, fără nici o adumbrire, o natură jubilantă, expansivă, gata să vestească tuturor bucuria dragostei împărtășite. O dragoste tihnită, ocolită de neliniști și suferințe, la care natura întreagă este chemată să ia parte. Veneția însăși, cu toată înfățișarea ei cernită, protejează fericirea tânărului cuplu. Când iubita, „dulce înger”, nu mai este, jalea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
otoman, în ciuda unor determinante diferențe religioase și de civilizație, încă din secolul al XVI-lea. Relațiile dintre cele două state au fost treptat consolidate prin legături economice. Mărfurile franceze, deosebit de fine, și-au găsit un excelent debușeu într-o țară vestită prin luxul clasei sale conducătoare, cu atât mai mult cu cât pentru desfacerea lor au fost obținute importante privilegii. Miza relațiilor comerciale și interesele politice convergente l-au transformat pe ambasadorul Franței la Constantinopol întrun adevărat consilier de politică externă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
noastră în El” (4, 8). EPB reprezintă prima încercare semnificativă de recuperare a Vechiului Testament de către creștini. După ce propune o interpretare alegorică a postului și a jertfelor, autorul abordează tema „vremurilor de acum”. Judecata, spune el, nu este departe. „Vremea vestită de Scripturi, când sminteala va trece orice măsură (ϑΞ8γ4≅< Φ6ς<∗∀8≅<), este aproape, spune Enoh (cf. 1Enoh 89,61‑64); căci pentru aceasta Stăpânul a scurtat timpul și zilele, pentru ca Cel Iubit al Său să ia în stăpânire mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]