5,182 matches
-
de viață ale populației în ansamblul ei. 3. Rolul comerțului exterior în dezvoltarea economică a României privire retrospectivă 3.1. Importanța comerțului exterior ca ramură a economiei naționale Istoria postbelică a comerțului internațional a demonstrat faptul că nici o strategie națională viabilă de dezvoltare economică nu poate fi concepută făcând abstracție de participarea la circuitul economic mondial. Nivelul ridicat de complexitate a economiilor contemporane, caracterizate printr-un înalt grad de diversificare și specializare a activităților precum și prin ritmuri accelerate de promovare a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
evident și În acord cu anumite restricții temporare (dintre care se detașează În primul rând termenul de finalizare), restricții financiare (cheltuieli care trebuie stabilite foarte clar și Înțelese totodată de către participanții la proiect pentru a se asigura că proiectul rămâne viabil În orice moment) și restricții referitoare la performanța care trebuie obținută; este complex, deoarece implică activitatea unor persoane din diferite locuri; oferă oportunitate unică pentru dobândirea de noi abilități de către participanți; forțează pe fiecare participant să lucreze În diferite moduri
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
care includem și pe viitorii învățători, trebuie pregătit pentru viața de familie așa cum este pregătit pentru profesie, pentru muncă. Aceasta trebuie să fie o preocupare educativă prioritară a diriginților, părinților, a societății în ansamblul ei. * Absolvenții noștri își întemeiază familii viabile, trainice, își cresc copiii cu dragoste și doresc ca aceștia să învețe în școala care i-a format pe ei. Deși nu dispunem de date statistice complete, informațiile pe care le avem despre absolvenți ne-au condus la concluzia că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
răspunde cu iubire, la iubire se răspunde cu smerenie. Mai bine îl ajuți pe cel violent, convingîndu-l cu răbdare că se află într-o eroare ce poate dăuna tuturor. E foarte greu să întorci și obrazul celălalt, dat altă cale viabilă nu există. E foarte greu să ierți, dar abia cine reușește este puternic. E foarte greu să-ți iubești dușmanul, dar abia aceea este adevărata iubire, aproape înfricoșătoare. Gandhi se străduia sistematic să considere că erorile celorlalți sunt ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
țin încă să-și reformeze iudaismul pentru a-l face acceptabil de către societatea ne-evreiască și a obține în sfârșit mult dorita cetățenie. În Franța, ei sunt deja acceptați, cel puțin juridic, iar iudaismul lor și republica formează un ansamblu viabil. Optimism de circumstanță? Sau strategie de supraviețuire a diasporei? Memoria unei istorii frământate de suferință continuă, desigur, să-i preocupe. Traducător al Văii plângerii de Iosif Ha-Cohen în 1881, Julien Sée scrie în introducere: "Aș înscrie din toată inima pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ortodoxe și mai ales ultraortodoxe, care nu aveau nevoie de noua religie pentru a continua să fie sau să redevină iudaice. Ne putem întreba, de altfel, în ce măsură această religie civilă poate să constituie pe termen lung baza unei identități evreiești viabile, de vreme ce ea se întemiază în primul rând pe durere și victimitate și face din adepții ei evrei mereu vigilenți și în stare de nesiguranță. În timp ce Deutcher și Wiesel recomandă tăcerea, care se potrivește cu sacrul, Claude Lanzmann turnează Shoah, un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în jur de 50%, ceea ce descurajează inițiativa economică și asumarea riscurilor. Suntem într-un cerc vicios care trebuie rupt, în primul rînd prin restaurarea disciplinei și responsabilității, căci și evaziunea e foarte mare. Or, nimeni nu propune o politică fiscală viabilă în acest sens. Dezbaterea în jurul acestei chestiuni cruciale e slabă și se focalizează pe detalii mai mult sau mai puțin importante, tehnice, lipsind principiile și o viziune de ansamblu. Guvernele care s-au succedat nu au făcut decît un soi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
celebra bulă financiară îmbogățindu-se și sărăcind lumea. În sufletele oamenilor continuă să mocnească resentimentele, scepticismul și sentimentul viu de neputință. Noi turbulențe sociale sunt, în consecință, de așteptat. Avem cel puțin două probleme: cum să creăm un sector financiar viabil și ce loc și ce rol să-i găsim într-o societate deschisă? Practicile financiare actuale susțin sau subminează o democrație de piață într-o societate sănătoasă? Sunt teme pentru o dezbatere foarte serioasă, la care ne invită și Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mondială de petrol, iar creșterea prevăzută e la nivelul a 5 milioane în 2030. La această dată, OPEC anticipează că producția mondială va ajunge la 118 milioane de barili pe zi. Concomitent, deși eforturile se intensifică, încă nu apar alternative viabile la combustibilul pe bază de hidrocarburi. Pe piață însă au intrat drept consumatori importanți noile țări dezvoltate, în special China, al cărui consum în perioada 2000-2006 a crescut cu 56% la petrol și cu 75% la total energie. Desigur, și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rezolva sin-gură problema șomajului de masă. Apoi, el arată cum poate fi rezolvată Marea Depresiune, ceea ce la început a sunat ca un act de bravură, dar analiza din capitolele următoare, extrem de tehnică, oferă într-adevăr soluții care s-au dovedit viabile, coerente, bine gîndite. În primele capitole, Keynes își explică te-meinic epistemologia. Dedică două capitole definirii semnificației categoriilor economice de venit, economii și investiții. Apoi, lupta sa cu economia clasică se dovedește foarte dificilă, dar următoarele capitole ne oferă practic o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Cum să îmbini în practică două sisteme economico-sociale teoretic opuse? Principiul "o țară, două sisteme" nu aplică, de fapt, complementaritatea acestora? Cum se împacă cele-brele "zone economice speciale" curat capitaliste cu o administrație centralizată și o politi-că de fier? Sunt viabile aceste transformări? Ce formulă de stat postmodernă vom întîlni la capătul (căpătîiul?) lor? Oricum, construcția este una originală. "Să folosim inteligența străină, invitîndu-i pe străini să participe la obiectivele majore ale construcției noastre economice. Zonele economice speci-ale reprezintă o fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rău trece peste noi. Piramida socială a fost întoarsă cu vîrful în jos, peste tot sunt cultivate adevărate nonvalori, cei mai buni pleacă etc. După aproape douăzeci de ani brucanieni, putem înregistra un eșec în producerea sau asimilarea unui proiect viabil de societate. Singuri nu suntem în stare să ne acoperim subzistențele, modelul european a fost ciopîrțit și răstălmăcit, tradiția cea bună a fost înșelată, sechelele comunisto-securiste bîn-tuie peste tot și stăpînesc "principalele mijloace de producție", nici o ideologie coerentă nu prin-de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
practică un fel de agricultură de subzistență. Există însă o activitate economică, ceva mai puțin firavă, desfășurată în România de alte state sau companii străine, în domeniul bancar, puțină industrie și servicii. Asta pentru că noi am măritat totul: bănci, industrii viabile, resurse ale solului și subsolului, astfel încît substanța economică autohtonă, profiturile inclusiv, se scurg în afară. Ca atare, dependența noastră de exterior, este aproape totală, constrîngerea externă nepermițîndu-ne să mai fundamentăm și să implementăm politici economice proprii decît într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
materiilor prime și până la livrarea produselor către beneficiari. Sisteme cum sunt SCM (Supply Chain Management) și CRM (Customer Relationship Management) sunt indispensabile în aceste procese de management al lanțurilor ofertei diferitelor produse realizate de corporațiile globale. 1.6. Modelul Sistemului Viabil și aplicațiile sale la nivel de întreprindere În continuare vom aborda conceptul de întreprindere ca o organizație alcătuită dintr-un sistem închis de relații din perspectiva construirii unui model care explică în mod detaliat modalitățile prin care întreprinderea este structurată
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un sistem închis de relații din perspectiva construirii unui model care explică în mod detaliat modalitățile prin care întreprinderea este structurată, funcționează și se raportează la alte instituții și organizații din mediul său înconjurător. Acest model, denumit Modelul de Sistem Viabil (VSM), este foarte utilizat în analiza și sinteza cibernetică a întreprinderilor datorită faptului că permite o evaluare calitativă a strategiilor utilizate pentru a opera cu complexitatea inerentă sistemelor cibernetice, astfel încât să fie realizate instrumente utile în diagnoza organizațională, dar și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
coeziune globală și autonomie locală. Primul aspect este atins prin efectul de sinergie care se manifestă între diferitele subsisteme din cadrul întreprinderii, în timp ce al doilea este o cerință pentru a asigura flexibilitatea și o creativitate distribuită la nivelul întregii întreprinderi. Sistemele viabile sunt capabile să aibă o existență separată, autonomă, față de alte componente din întreprindere. Astfel de sisteme dispun de propria lor cunoaștere și de capacitatea de a rezolva probleme. Pentru a supraviețui, ele trebuie să fie capabile nu numai să răspundă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
incerte, determinate de fenomene emergente care se manifestă fie în interiorul acestora, fie în sistemele complexe din mediul înconjurător. Această capacitate de a răspunde adecvat unor evenimente neașteptate și a se adapta la mediul înconjurător schimbător este principala caracteristică a sistemelor viabile, făcându-le să funcționeze departe de echilibru, sau la limita haosului, dar oferindu-le capacitatea de a se adapta permanent prin procese complexe de organizare și autoorganizare. 1.6.1. Originile VSM În cursul anilor ’50 din secolul trecut, Stafford
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
frumusețe a formei umane, perfecțiunea mecanismelor de funcționare a sistemelor componente ale acestuia și să elaboreze un model al organizării și funcționării sistemelor economice, pornind chiar de la modul în care funcționează creierul uman. Astfel, a ajuns la conceptul de „sistem viabil” și a construit modelul acestuia, care ulterior a fost dezvoltat și rafinat pentru a răspunde din ce în ce mai adecvat la cerințele și restricțiile impuse de sistemele economice reale. Studiile lui Beer l-au condus către o viziune asupra corpului uman format din
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
identității. Mai întâi, Beer a considerat organismul uman ca fiind format din trei părți interdependente: organe și mușchi, sisteme nervoase și mediul extern. Sau, mai pe scurt: corp, creier și mediu. Acestea pot fi generalizate pentru orice tip de sistem viabil în felul următor: mai întâi, funcționarea. Organe și mușchi. Părțile care fac toată munca de bază. Activitățile primare; în al doilea rând, metasistemul. Creierul și sistemul nervos. Părțile care asigură că diferitele unități Funcționale lucrează împreună într-un mod armonios
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
esențială studierea organizației în cadrul mediului său înconjurător. Deși există anumite limite legate de scopurile sale particulare, VSM trebuie privit ca un model al unei organizații interacționând cu mediul său. Echilibrul dintre sistem și mediu se asigură prin proiectarea modelului sistemului viabil. De exemplu, proiectarea metasistemului depinde de condițiile particulare din cadrul funcționării. Ele trebuie să fie la echilibru. Atunci când mediul se schimbă, organizația trebuie să reacționeze. Acest lucru necesită o schimbare în funcționare pentru a echilibra schimbările mediului și deci va fi
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sinergia; sistemul 2: rezolvarea conflictelor, stabilitatea; sistemul 1: Activitățile primare: producție, aprovizionare, desfacere etc. \n Aceste cinci sisteme formează structura de bază a VSM. Funcțiile lor sunt formulate suficient de general pentru a face modelul aplicabil oricăror sisteme care sunt viabile, deci își pot menține o existență separată. În continuare, vom aborda interacțiunile dintre aceste părți ale VSM. Prin aceste interacțiuni se asigură formarea unui sistem total integrat. Mai întâi, sistemul 1 (S1) include tot ceea ce este destinat asigurării funcționării întregului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistemul 5 (S5). El asigură regulile de bază și mijloacele pentru menținerea integrității întregului sistem. S5 este decidentul final în privința strategiilor destinate a asigura integritatea sistemului în ansamblul său. Aceste cinci sisteme constituie cadrul de bază al dezvoltării modelului sistemului viabil în orice tip de organizație, inclusiv în cazul întreprinderilor. Să explicităm aceste interacțiuni cu ajutorul unor diagrame. Cele cinci sisteme își au originea din funcționarea sistemului nervos central uman și atât aranjarea lor spațială, cât și interacțiunile dintre ele sunt bazate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
au un metasistem, o funcționare și săgeți care indică faptul că sunt conectate cu mediul înconjurător. Acest principiu se numește de recursivitate și a fost formulat pentru prima oară de Beer. El se aplică la toate nivelurile, deci tuturor sistemelor viabile, mergând de la cele mai mici unități funcționale și terminând cu economia globală. Așadar, VSM este un model recursiv, diferitele sale niveluri fiind de fapt denumite niveluri de recursivitate. În concluzie, VSM consideră o organizație ca fiind formată dintr-un număr
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
planificarea în avans. \n Sistemul 5 - Autoritatea supremă, politica, regulile de bază, identitatea sistemului ca un întreg. Modelul este recursiv, deci aceleași principii de organizare recurente există la toate nivelurile organizației, indiferent de scală. Acest lucru înseamnă că orice Sistem Viabil este compus din Sisteme Viabile mai mici și este încorporat într-un Sistem Viabil mai mare. 1.7. Procese evolutive și autoorganizatoare în întreprinderi. Principalele tipuri de întreprinderi Transformările înregistrate de întreprindere în ultimele două decenii ale secolului XX și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
5 - Autoritatea supremă, politica, regulile de bază, identitatea sistemului ca un întreg. Modelul este recursiv, deci aceleași principii de organizare recurente există la toate nivelurile organizației, indiferent de scală. Acest lucru înseamnă că orice Sistem Viabil este compus din Sisteme Viabile mai mici și este încorporat într-un Sistem Viabil mai mare. 1.7. Procese evolutive și autoorganizatoare în întreprinderi. Principalele tipuri de întreprinderi Transformările înregistrate de întreprindere în ultimele două decenii ale secolului XX și în primul deceniu al secolului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]