3,591 matches
-
ardoare cultura, istoria și civilizația strămoșilor, patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea dacică ancestrală. Sperăm că exemplul va continua să trăiască prin generațiile de politehniști care l-au admirat și prețuit chiar și când longevivul suferea anumite înstrăinări, retras oarecum din istorie. Opera sa se constituie drept
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
spre alta, lumină din izvoare pământul. Culori de curcubeu vor înfășura după umeri, cerul, nu se va simți mirosul de crud mugurii înfrunziți vor spune totul, pădurea se va întoarce cu fața. Noi vom întinde cuvinte pe corzi cu litere vibrate pe arcuș până sunetele vor cânta. Va tremura scrisul scos din călimara inimii. Florile se vor strânge la sfat împărțind mirosuri prin aerul umed. Vom ciopli piatra coloane se vor înălța în respirul luminii. Se vor polei acoperișurile cu aur
CÂNDVA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376408_a_377737]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LIBER SCHIMB Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdăm și nu închiși în carapace, trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele
LIBER SCHIMB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376409_a_377738]
-
înghit, scap teafărși nu-mi vine să cred.... IV. LIBER SCHIMB, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdăm și nu închiși în carapace, trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
nimeni în fața porții de brumă niciun semn de mâhnire cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Citește mai mult Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdămși nu închiși în carapace,trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcușclapele unei orgi într-o catedralăașază-n inimi extaz.Nu ne istovește nimeni tăind oasele visuluileagănul între stâlpii cerului,mișcare răcoroasă ca vântul.Liberi zburdăm cu ceasuri sub pielePeste coamele timpului îmbătrânit.Nu ne așteaptă
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
spre alta, lumină din izvoare pământul. Culori de curcubeu vor înfășura după umeri, cerul, nu se va simți mirosul de crud mugurii înfrunziți vor spune totul, pădurea se va întoarce cu fața. Noi vom întinde cuvinte pe corzi cu litere vibrate pe arcuș până sunetele vor cânta. Va tremura scrisul scos din călimara inimii. Florile se vor strânge la sfat împărțind mirosuri prin aerul umed. Vom ciopli piatra coloane se vor înălța în respirul luminii. Se vor polei acoperișurile cu aur
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
noastre le-ai zugravit deplin. Apostol al iubirii, istoriei, profetul Izvor curat de aur, divin, nemărginit, Cum ai putut, române, să-ți umilești poetul Închis în sanatorii, bătut și chinuit? Cum l-ai lăsat, Junime, abandonat, pe geniul Ce a vibrat cu tine acolo, la Pogor Și-a strălucit în versuri care străbat mileniul? Ce făcea Maiorescu, Rosetti Theodor? Unde erați cu toții când suferind cantase ”Deșteaptă-te române”, în ultimă lui zi, Cine i-a fost alături când viața-i se
EL, UN PAHAR CU LAPTE CERU ȘI-APOI MURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375853_a_377182]
-
cal sălbăticit, regăsea mirosul acela inconfundabil, umed și sărat ca de vietate marină și totuși... privirile-i continuau să caute ceva și senzația de gol ca interiorul unui clopot imens care i se căsca în suflet și a cărui limbă vibra într-o adâncă tristețe, părea că se făcea simțită mai acut ca oricând. Începea să înțeleagă că prezența acestei senzații, oriunde s-ar fi aflat ea, ca persoană, fie în înspumatele valuri, fie pe plaja fierbinte, fie privind îngândurată, neînsemnatele
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Un brotac, Toată ziua stă pe lac, Și vorbește c-un ortac, Am văzut, O broscuța Și-a făcut Dintr-un nufăr, O bărcuța! Peștișorul În acvariu, Petrișor, Are-acum un peștișor, Și-l privește cum innoata Unduind din aripioare Și vibrînd ușor prin apă Parc-a fi un pește mare! Apare și-apoi dispare, Se ascunde printre alge, Precum pescăruși în zare, Se ascund printre catarge! Lunecînd mai peste tot, Nu stă locului un pic, Mare meșter de innot, Peștișorul lui
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
Cel Mare. Mulți consideră sfintele icoane mai mult ca valori artistice și istorice decât ca obiecte putătoare de har și sfințenie. Ei admiră îndeosebi vechimea, culorile, măiestria și arta cu care sunt lucrate. Dar nu surprind, nu simt duhul care vibrează și se transmite prin aceste sfinte obiecte!... Prin intermediul sfintelor icoane, noi suntem permanent în comuniune cu Iisus Hristos, cu Fecioara Maria - Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, prin sfânta rugăciune. Prin icoane întreținem un continuu dialog cu Creatorul cerului
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
a născut din dorința de a aduce clipe de bucurie în sufletele românilor de peste hotare. Aceasta poveste s-a născut singură, fiind proiectul nostru, al vostru și al românilor de pretutindeni. Radio ProDiaspora® își propune să facă sufletul românului să vibreze, adresându-se lui. Suntem datori să ducem mai departe tradițiile și obiceiurile care definesc sufletul poporului român, să le păstrăm vii, ca pe o flacără a iubirii eterne. Rațiunea de a exista și motivația de a lucra se află la
RADIO TV PRODIASPORA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376003_a_377332]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MEDITAȚIE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Oamenii se înțeleg din dăruiri ne-amânate, cuvintele sunt începuturi de progres; vibrând vertical peste zi și peste noapte, descopăr paradise de-adâncuri și-nțeles. Nu planuri înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul
MEDITAŢIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376008_a_377337]
-
zis să vă feriți! se scuză Mărțișor. - Aha, râzi de mine, dai în mine, ai? Și se repezi turbat către Mărțișor, cu capul înainte. Acesta se feri cu iuțeală, astfel că năprasnica lovitură a căpitanului lovi din plin peretele care vibră sub colosala forță. Căpitanul căzu lat, leșinat și năucit de lovitură. Mărțișor se fâstâci. Nu știu ce să facă. Începu să-l bată pe spate, ușor. - Domn’ căpitan! Treziți-vă dom’ căpitan! N-am vrut! Căpcăunul nu mai râse; rămase mut ca
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MISTERUL UNEI LACRIMI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tablou, de nimeni pictat, cântec, de nimeni cântat, vers, pe hârtie, nescris, suflet, vibrând ca o strună, deși, de multă vreme, n-a fost de nimic atins. Imaginea unei lacrimi de plantă, lacrimă, plânsă la lumina Lunii, îi oferă atâta fericire, încât, sufletul amorțit de tristețe și singurătate, n-a rezistat, trezindu-se la
MISTERUL UNEI LACRIMI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376121_a_377450]
-
mătăsoasă. Rămâne mult timp după aceea neuitat oceanul albastru al ochilor ei, atât de albastru că heruvimii iau din el cerneală să scrie ariile și poemele iubirii. Anii timpului ei pare că nu vor cunoaște niciodată istovirea, aripile spiritului ei vibrează neîncetat și energic. Frumusețea ei fizică pe care nu-i nimeni să nu o detecteze ca pe aur între pietre, așterne în juru-i o întinsă melancolie, pentru că această frumusețe nu e ca aceea ce exaltă ci ca aceea ce captează
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor. Ilustrativă este în acest sens poezia ”Corzi de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor.Ilustrativă este în acest sens poezia ”Corzi de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
în salon. Linia era acolo. La fel ... țiuitoare, albastră, dreaptă. Nu mai vorbea nimeni. Directoarea a făcut ochii mari la mine și am putut să îi simt emoția. Sufletele noastre, ale celor dinăuntru, doctori și asistente erau singurele care mai vibrau și se agățau de speranță, de Dumnezeu, de soluția aceea care acum părea mai mult decât miraculoasă. Am tras în seringă puțin din lichidul acela ... Fă-i direct, nedizolvată, mi-a șoptit medicul. Ce mai conta? Arsă cu defibrilatorul era
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ești umbră și iubire a nopții rară floare ce-ncepe să-și desfire petalele, parfumul, chemarea ei divină când bolta se îmbracă de-a stelelor lumină. Tot suflul, toată raza, ce-i bine, ce-i fatal vibrează-n al tău suflet cu sunet de cristal. Referință Bibliografică: LUI, POETULUI... / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUI, POETULUI... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376645_a_377974]
-
aude melopeea pe-un țărm necunoscut În reverențe stele îmbrățișează cerbii. Sub arc de cer senin sfidez minute stinse, Pe file-ngălbenite se-amestecă cerneluri, Din vechi fotografii surâd de iarnă ninse Figuri cu chipuri șterse, proscrise-n gări de cețuri. Vibrează cânt de nai în țurțurii verzui, Un gând se despletește din caier de ninsoare, Cu geana unui fulg aș scrie, dar n-am cui, Iubirea-i ațipită-n miresme de scrisoare. Referință Bibliografica: DIN CAIER DE NINSOARE / Ines Vândă Popa
DIN CAIER DE NINSOARE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376640_a_377969]
-
invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de bună credință. Stilul de o naturalețe empatică inserează și inovații lexicale: „tăcere nădăjduitoare“, „puteri fantaste“, „gândul zburătăcind“, „ceruri azure“, unele născute din necesități de rimă ca acest „chem“: „Iar lira ce vibrase doar la al dragostei îndemn/ Acum se tânguie prin codrii seculari, cu groază/ Nu mai aude al păsărilor îmblânzite dulce chem“. De mână cu Orfeu, poeta străbate cu mult curaj, munți și văi, mări și oceane, trecutul și prezentul sufletului
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
putea să-și controleze atât de bine simțurile fără ca organismul să nu reacționeze imediat la această apropiere, în care două corpuri își transmiteau unul celuilalt involuntar senzații interesante. Încercă să se depărteze cât mai mult de corpul tânăr ce-i vibra în brațe ca o frunză în adierea brizei din zorii zilelor de vară târzie, sau ca o strună de violă în mâna unui violonist maestru cum era Ștefan în problema seducerii femeilor. Capul Daliei se odihnea pe umărul bărbatului, simțindu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
un lucru bun și de multe ori extrem de folositor. Așadar am îndeplinit toate cerințele pentru a participa și, deși nu cunosc limba ebraică, am rămas impresionat de puterea rostirilor rabinului, rostiri pe care, firesc, nu le înțelegeam, dar le simțeam vibrând undeva adânc în ființa mea, în ceea ce numim, de multe ori, suflet. Și pentru prima oară m-am gândit că iată, Dumnezeu, cel care cunoaște toate limbile universului, bine a făcut că a vorbit oamenilor în ebraică. Puteau Să-L
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
nemaiîntalnite, invitand la meditație în mod subtil, luîndu-te duios de mană și conducandu-te printr-un labirint al nostalgiei - comun cu al tău, de care nu erai conștient -și cu vorbe magice de natură și eficacitate soteriologică, face să-ți vibreze sufletul. Poeții adevărați - Nichita Stănescu fiind unul dintre ei - întocmai ca inovatorii, au în ei și un fel de anarhism ascuns care-i ajută să discearnă ceea ce alții nu văd. Descoperiri științifice de dată recentă în domeniul fizicii cuantice, demonstrează
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
-ntreb adesea de-ai iubit vreodată Să știi să smulgi din trupul orei clipa Să-ți speli privirea-n lacrima brodată Pe alb de înger, să-i cuprinzi aripa Cu sufletul. Să-ți simți vioară gândul Iar trupul să-ți vibreze ca o liră Când freamătu-i se stinge în alintul Mătăsii care-n lied-uri se deșiră. Mă-ntreb dac-ai privit vreodat-un nufăr Împovărat de dor, de puritate Cum se deschide ca un tainic cufăr Nebun de alb pentru eternitate
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]