1,913 matches
-
a Japoniei în parteneriat cu guvernul prefectural din Kochi au format o echipă de cercetare și au început căutările. În martie 1992 grupul de cercetare a găsit păr și excremente în Prefectura Kochi și se credea ca provin de la o vidră. S-au găsit de asemenea trei urme și încă zece probe de excremente. După analiza unei secțiuni din păr, cercetătorii au determiant că provine de la o vidră. Un oficial al secției de protecție a animalelor sălbatice a agenției a declarat
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
păr și excremente în Prefectura Kochi și se credea ca provin de la o vidră. S-au găsit de asemenea trei urme și încă zece probe de excremente. După analiza unei secțiuni din păr, cercetătorii au determiant că provine de la o vidră. Un oficial al secției de protecție a animalelor sălbatice a agenției a declarat că părul "este o dovadă științifică solidă ce confirmă existența vidrei japoneze". În 1994 experți zoologi au vizitat zona în care au fost găsite excrementele. Au găsit
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
probe de excremente. După analiza unei secțiuni din păr, cercetătorii au determiant că provine de la o vidră. Un oficial al secției de protecție a animalelor sălbatice a agenției a declarat că părul "este o dovadă științifică solidă ce confirmă existența vidrei japoneze". În 1994 experți zoologi au vizitat zona în care au fost găsite excrementele. Au găsit rămășițe ale urinei animalului despre care se credea că animalul îl elimină în timpul curtării. Guvernul prefectural din Kochi a montat o cameră cu infraroșu
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
pe film dar tot ce au prins pe film au fost alte animale precum enoți. Între 4 și 9 martie 1996 un grup de oficiali ai grădinilor zoologice, oficiali guvernamentali municipali și iubitori de animale din toată țara au căutat vidra de râu în zonele în care aceasta a fost observată ultima dată. Zonele căutate au inclus zonele de coastă ale Susaki, zone de-a lungul râului Niyodo între Sakawacho și Inocho precum și în zonele de coastă ale râului Shimato. Nu
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
lungul râului Niyodo între Sakawacho și Inocho precum și în zonele de coastă ale râului Shimato. Nu s-a găsit nicio dovadă a existenței animalului. Yoshihiko Machida, profesor emerit al Universității din Kochi, a declarat că au fost găsite excremente de vidră în 1999 și că încă ar exista speranța că cel puțin o vidră încă există.
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
râului Shimato. Nu s-a găsit nicio dovadă a existenței animalului. Yoshihiko Machida, profesor emerit al Universității din Kochi, a declarat că au fost găsite excremente de vidră în 1999 și că încă ar exista speranța că cel puțin o vidră încă există.
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
lunetă. Culi stă toată noaptea în ascunzătoare și spre dimineață aude un mormăit. El țintește ursul și-l împușcă, iar în acel moment i se pare că o vede peste râpă pe Ana, care-l privește cu dragoste. Cu ajutorul câinelui Vidra, pădurarul găsește ursul mort la rădăcina unui copac. În primăvara următoare, pădurarul se duce să-și ia băiatul care crescuse și-l vede în pădure în brațele unei fetișcane blonde. Ajuns acasă, Culi îi spune mamei sale că a adus
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), castor, nevăstuică ("Mustela frenata"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), sau lilieci. În arealul parcului național este semnalată prezența unor exemplare de bizon european ("Bison bonasus") și a unei specii de cal sălbatic Polonez. • păsări (peste 200 de specii) cu exemplare de: cocor ("Grus grus
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
păstrându-i doar amintirea sub numele de "puică". În România au fost repopulate cu lostriță după anii 60 râurile Lotru (în 1971), Mureș (în 1972), Someșul Cald (în 1972 și 1975), Crișul Repede (în 1974), lacurile și lacurile de acumulare: Vidra (în 1973-1974), Izvorul Muntelui (Bicaz), Pecineagu, Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Margareta Baciu, Anny Braesky și alții. A avut o îndelungată carieră teatrală (de peste 50 de ani), jucând peste 200 de roluri principale, dintre care amintim pe cele din piesele: Luca Arbore din "Viforul" de Barbu Delavrancea, Răzvan din "Răzvan și Vidra" de B.P. Hasdeu, Ion din "Năpasta" de I.L. Caragiale, rolul titular din "Vlaicu Vodă" de Alexandru Davila, Vulpașin din "Domnișoara Nastasia" de G.M. Zamfirescu, rolul titular din "Othello" de William Shakespeare, Mefisto din "Faust" de Johann Wolfgang Goethe, Rodion Romanovici
Aurel Ghițescu () [Corola-website/Science/328873_a_330202]
-
speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidra de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidră de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări protejate, enumerate
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vidra de rău ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
călător. Alte păsări de interes sunt Vultur-bufnița eurasiatica, Prigoare și Vulturul pleșuv sur. Printre mamifere, există 18 specii de lilieci, care sunt, în general, pe cale de dispariție sau în apropiere de dispariție în restul Europei și altă specie amenințată este Vidra. Atunci când ești în Parcul National Krka , există mai multe locuri de interes turistic . Spre atracțiile și facilitățile disponibile sunt diferite poteci , excursii și prezentări , excursii cu barca , magazine de suveniruri , un muzeu , și restaurante . Există, de asemenea mai multe vestigii
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar de rău ("Eudontomyzon mariae"); precum și două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
română), Hărețiul (Radu Golescu, mare comis), la care se adaugă și "împărăția peștilor", adică Imperiul Otoman. Povestirea începe cu "adunarea celor două monarhii" , ținută la 1703 la Arnăut-chioi, un sat de lângă Adrianopol, pentru alegerea domnului Moldovei, în locul lui Constantin Duca (Vidra), mazilit. Este ales domn al Moldovei Mihai Racoviță (Struțocămila). Vidra (Constantin Duca) se apără, ținând un discurs după toate regulile retoricii (""Vestita" "axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea"..."). Bâtlanul denunță caracterul amfibiu
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
și "împărăția peștilor", adică Imperiul Otoman. Povestirea începe cu "adunarea celor două monarhii" , ținută la 1703 la Arnăut-chioi, un sat de lângă Adrianopol, pentru alegerea domnului Moldovei, în locul lui Constantin Duca (Vidra), mazilit. Este ales domn al Moldovei Mihai Racoviță (Struțocămila). Vidra (Constantin Duca) se apără, ținând un discurs după toate regulile retoricii (""Vestita" "axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea"..."). Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rându-i ironizează dubla înfățișare a
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
Este ales domn al Moldovei Mihai Racoviță (Struțocămila). Vidra (Constantin Duca) se apără, ținând un discurs după toate regulile retoricii (""Vestita" "axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea"..."). Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rându-i ironizează dubla înfățișare a Bâtlanului, "pasăre de apă sau pește de aer". Struțocămila (Mihai Racoviță, domnul ales) este prezentat într-o imagine caricaturală, care după ""socoteala loghicească"" ""dobitoc cu patru picioare nu este, pasăre" "zburătoare nu
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]