9,837 matches
-
hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să cunoască atitudinea curativo-profilactică în cazul hepatitelor acute virale Să precizeze metodele de diagnostic etiologic pentru principalele virusuri hepatitice. 10.1 Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii hepatice acute sau cronice, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. 10.2 Date generale asupra hepatitelor acute virale Definiție Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo-patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic. Tablou clinic Indiferent de etiologie, HVA
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. 10.2 Date generale asupra hepatitelor acute virale Definiție Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo-patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic. Tablou clinic Indiferent de etiologie, HVA prezintă o evoluție ciclică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
semn preexitus). Hepatita fulminantă se manifestă ca insuficiență hepatică cu evoluție rapidă: confuzie, flapping tremor, agitație, foetor hepatic, comă. Prognosticul este sever cu 75-85% decese prin edem cerebral, hemoragii, insuficiență respiratorie sau renală. Tablou biologic Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic. Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau renală. Tablou biologic Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic. Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de: Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie Icterul prehepatic (hemolitic) Icterul hepatocelular Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul CrieglerNajar Icterul obstructiv: tumoral, litiazic Colestaza de sarcină. Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). Tratament
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul CrieglerNajar Icterul obstructiv: tumoral, litiazic Colestaza de sarcină. Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale. Orice caz de HVA trebuie considerat potențial sever și necesită supraveghere atentă. Măsurile terapeutice generale sunt repausul la pat în perioada de stare, dieta echilibrată în formele ușoare și medii sau suplimentată cu glucoză 10% perfuzabilă în formele cu intoleranță
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
respiratorii cu oxigen administrat pe mască, prin intubație sau ventilație Combaterea insuficienței renale cu albumină hiposodată, hemodializă. Alte măsuri “eroice” care se pot aplica în HVA fulminantă sunt exsanguinotransfuzia, plasmafereza sau transplantul hepatic. 10.3 Particularități etiologice ale hepatitelor acute virale Hepatita acută cu virus hepatitic A Epidemiologie Hepatita A evoluează endemic sau epidemic, mai frecvent la copii și tineri. Rezervorul este strict uman. Transmiterea se face predominant digestiv, prin consum de alimente și apă contaminate sau prin intermediul mâinilor murdare. Mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S, preS1, preS2), în care se poate iniția transducția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pot produce 3 variante de proteine HBs: majoră (S), medie (pre-S1) sau mare (pre-S2). AgHBs este caracterizat de determinanți comuni de grup (a) și specifici de subtip (d/y, w/r). AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Gena C codează miezul nucleocapsidic, cu dimensiuni de 27nm. Gena C conține două domenii (pre-C, C), în funcție de care sunt generate cele două proteine ale nucleocapsidei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este solubil și se eliberează în sânge, semnificând stadiul replicativ al VHB și potențialul crescut de infecțiozitate. AgHBc sau miezul antigenic complet (C) rămâne strict intracelular hepatic. Gena P codează AND-polimeraza. Gena X codează AgHBx cu rol în transactivarea genelor virale și celulare. Semnificația acestei proteine nu este clar cunoscută, dar pare să contribuie la carcinogeneză prin legarea de proteina p53, transactivarea genelor If γ și a genelor complexului major de histocompatibilitate din clasa I. Multiplicarea VHB are loc în nucleul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cazuri și se caracterizează prin dispariția AgHBs și apariția AcHBs protectori. 10-15% dintre infecțiile acute persistă sub forma de portaj cronic sau hepatită cronică. Starea de purtător cronic de VHB este definită de prezența AgHBs, în absența AgHBe, ADN-ului viral în sânge (viremiei) și a modificărilor biochimice (ALAT normale). Seroconversia spontană a purtătorilor de VHB este posibilă, cu o rată de 3-5%/an. Starea de purtător nu este definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatita cronică este caracterizată prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și a modificărilor biochimice (ALAT normale). Seroconversia spontană a purtătorilor de VHB este posibilă, cu o rată de 3-5%/an. Starea de purtător nu este definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatita cronică este caracterizată prin prezența AgHBs, replicarea virală evidențiată prin prezența ADN seric și persistența citolizei (creșterea ALAT) mai mult de 6 luni. Diagnostic Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și confirmat prin teste virusologice. Investigațiile serologice necesare sunt: AgHBs, marker pentru infecția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral codează o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România, este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular, la care contribuie și reacțiile încrucișate dintre unele antigene virale și autoantigenele gazdei. În cursul infecției cu VHC se produc anticorpi neutralizanți cu durată scurtă de viață, incapabili pentru asigurarea imunității. Replicarea înaltă, însoțită de o rată crescută a mutațiilor, constituie un mecanism de adaptare a virusului care eludează apărarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evoluează subclinic, cu prognostic de vindecare 10-15%, portaj cronic 20% sau cronicizare 60-70%. Formele cronice progresează 20% către ciroză și 3-5% către hepato-carcinom. Diagnostic Diagnosticul etiologic direct al hepatitei acute cu VHC se face prin evidențierea în sânge a ARN viral, prin tehnica polymerase chain reaction (PCR). Evidențierea anticorpilor anti-VHC este puțin utilă în infecția acută, numai atunci când poate fi surprins momentul seroconversiei. Acești anticorpi apar tardiv, după 15-30 zile de la creșterea transaminazelor. Nu sunt disponibile teste care să diferențieze anticorpii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vindecare, exceptând gravidele și vârstnicii, la care pot apare forme severe (mortalitate 20%). Diagnosticul etiologic se poate face direct, identificând VHE în scaun prin microscopie electronică, sau indirect, prin evidențierea AcVHEIgM. Profilaxia se face respectând măsurile de igienă. Alte hepatite virale hepatotrope Hepatita acută virală cu virus hepatitic G, este recent descoperită și este cauzată de un virus ARN din familia Flaviviridae. Transmiterea se face parenteral, mai ales prin transfuzii. Riscul de cronicizare este de 15 30%. Virusul TT (Transfusion Transmitted
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vârstnicii, la care pot apare forme severe (mortalitate 20%). Diagnosticul etiologic se poate face direct, identificând VHE în scaun prin microscopie electronică, sau indirect, prin evidențierea AcVHEIgM. Profilaxia se face respectând măsurile de igienă. Alte hepatite virale hepatotrope Hepatita acută virală cu virus hepatitic G, este recent descoperită și este cauzată de un virus ARN din familia Flaviviridae. Transmiterea se face parenteral, mai ales prin transfuzii. Riscul de cronicizare este de 15 30%. Virusul TT (Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Virusul TT (Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea mai nouă prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]