4,713 matches
-
din Târgu Mureș, apoi la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde familia se refugiază în 1940, după Dictatul de la Viena, luându-și bacalaureatul în 1943. Debutează în același an la „Revista Fundațiilor Regale”, cu un ciclu de poeme (Vitrina cu păpuși de porțelan ). Între 1943 și 1946 face Școala de Ofițeri, fiind lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent. Se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, dar o abandonează. Lucrează o vreme ca învățător. Între 1946
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
absolut totul! — Bambino! zice taximetristul, oprind lîngă bordură. Ridic privirea de la ecografii și văd cea mai fenomenală și nou-nouță fațadă de magazin. E zugrăvită În culoarea untului, copertina are dungi roșii, portarul e Îmbrăcat ca un soldat de jucărie, iar vitrina e ca un cufăr magic plin de comori pentru copii. Mini-manechinele poartă hăinuțe splendide pentru copii, un pătuț de copil are forma unui Cadillac din anii cincizeci, o roată Ferris În miniatură se Învîrtește Întruna... — Uau! zic, cu respirația tăiată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ruislip e genul de loc În care ai putea da peste detectivi particulari. Deși, la drept vorbind, cred că singura locație care-mi vine automat În minte e centrul orașului Chicago, În anii ’40.) Pornesc pe bulevard, privindu-mă În vitrina unui magazin pe lîngă care trec. Mi-a luat o tonă azi dimineață pînă m-am hotărît cu ce să mă Îmbrac, Însă, În cele din urmă, am optat pentru o rochie simplă neagră, cu imprimeuri, pantofi retro și ochelari
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fac poză. SÎnt grasă, am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată, cu capul căzut. Am un aer de om Înfrînt. Arăt groaznic. Din reflex, mă Îndrept automat. Ce tot zic aici? Ce, gata, mi s-a terminat viața? Doar fiindcă soțul meu are o aventură? În nici un caz. N-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand un cappuccino
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a publicației este prefațată de un articol-program semnat de D. Munteanu-Râmnic. Dacă în primii ani revista tipărea recenzii și note de lectură, republicând texte critice cu ecou deosebit și traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de documentare și orientare bibliografică”, „Cărți și reviste”, „Cronica științifică”, „Școală, educație, pedagogie”. Colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, N. Iorga, Ion Buzdugan, Horia
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
unghi, să spunem că nu mai există posibilitate de Întoarcere. Întoarcere nu Înseamnă neapărat comunism, ci o dictatură a subdezvoltării, În care individul este instrumentalizat, robotizat. O structură de comandă politică pentru care societatea civilă să nu Însemne decât o vitrină decorativă pentru comisarii europeni. Modul În care intelectualii din universități sunt văzuți ca un fel de funcționari s-a oglindit În sporirea excesivă a numărului de universități de stat ori particulare În aproape toate centrele de județ. Se poate face
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului al patrulea, afirmându-se în curând atât în viața culturală, cât și în cea politică. Are rubricile „Cronica literară” și „Cronica plastică” (susținute de Eugen Ionescu), „Teatru-cinema-muzică”, „Vitrina librăriei” (semnată de Arșavir Acterian), „Pagina teatrală”, „Revista revistelor”. Semnificative sunt colaborările lui Constantin Noica, Octav Șuluțiu și Arșavir Acterian, care peste câțiva ani se vor reîntâlni în paginile revistei „Criterion”. În articolul Despre orfani, C. Noica susține că în
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
Revista își propune să afirme valorile literaturii române în spiritul tradiției instituite de înaintașii săi. În ciuda compromisului la care este nevoită să recurgă prin materialele propagandistice abundente din deceniul ’70-’80, publicația respectă criterii riguroase ale selecției valorice. Are rubricile „Vitrina cu cărți”, „Cronica literară” (Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Marcel Corniș-Pop, Valentin Tașcu, Ion Buduca, Marcel Petrișor), „Eseuri” (Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba), „Morala și stilul” (Virgil Nemoianu), „Cronica ideilor”, „Cartea străină” (Traian Ștef
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX”, ST,1983, 6; Emil Manu, „Vitrină secol XX”, CNT, 1983, 8
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX”, ST,1983, 6; Emil Manu, „Vitrină secol XX”, CNT, 1983, 8; Simion, Scriitori, IV, 45-48; George, Sfârșitul, IV, 261-267; Papahagi, Interpretări, 66-69; Dicț. scriit. rom., II, 264-265; Rotaru, O ist., V, 111. I.D.
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX”, ST,1983, 6; Emil Manu, „Vitrină secol XX”, CNT, 1983, 8; Simion, Scriitori, IV, 45-48; George, Sfârșitul, IV, 261-267; Papahagi, Interpretări, 66-69; Dicț. scriit. rom., II, 264-265; Rotaru, O ist., V, 111. I.D.
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu judecățile de valoare emise de I.E. Torouțiu în „Convorbiri literare”, Leca Morariu își exprimă tranșant dezacordul față de opiniile privindu-l pe Eminescu, exprimate de Tudor Arghezi în „Adevărul literar
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
numai la descrierile picturale din romanele moarte ale fecundului d. Sadoveanu, la comerțul practicat în stil broșural de d. Petrescu, la cenușa ce-a rămas din Jar-ul d. Rebreanu și veți accepta din tot cugetul avalanșa cărților expuse în vitrini de tineri dezinteresați; veți surâde cu îngăduință eforturilor depuse de tânăra generație, care luptă [...] să distrugă rigidele regule ale tradiției și să fondeze alta, de factură modernistă.” M.Pp.
FLUX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]
-
alături de el, romanul Cocktail, ce ar fi apărut tot în 1933, într-un tiraj restrâns, se voiau începutul unei, dificile, călătorii spre sine. O plachetă, 7 țâțe pergamute, trasă în șapte exemplare și, tocmai pentru titlul ei scandalos, expusă în vitrina Editurii Cartea Românească, alte ,,știri”, volumul de versuri Am un pătrar de veac (1935), sunt urmate de romanul Cocktail, reimprimat cu un tiraj mai larg în 1943 (după ce o ediție din 1942 fusese confiscată de cenzură), de Astăzi V.V.M. la
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
București, 1946; Rânduri pentru tinerețea lui Theodor Hodoșan, București, 1946; Știri despre Victor Valeriu Martinescu, îngr. și pref. Ion Pop, Oradea, 1995. Repere bibliografice: „Cocktail”, ,,Dacia rediviva”, 1943, 1, 2; Neagu Rădulescu, Jurnalul unui caricaturist, SPM, 1970, 45; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 133; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 329-340; George Sbârcea, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Occident. Dar, deși importantă, căci fără ea, celelalte democrații nu sunt posibile, nu democrația politică este cea care asigură mecanismul de redistribuire. Această slăbiciune a fost utilizată cu succes de tranziții, inclusiv de tranziția postcomunistă, prin crearea acelei „democrații de vitrină” (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997), capabilă să asigure compatibilitatea politică dintre societățile occidentale și societatea românească în tranziție, dar incapabilă să asigure prioritatea prosperității populației drept condiție a reproducerii elitelor și a mecanismelor de redistribuție de tip occidental în societate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vizitează cenaclul Sburătorul, pentru ca apoi să se atașeze de gruparea condusă de Camil Petrescu, care îi publică, în 1927 și 1928, poezii, traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Universității din București (va obține în 1929 licența în farmacie, iar în 1931, cu mențiunea magna cum laude, licența în litere și filosofie), publică versuri, cronică literară și plastică în „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Cuvântul”, „Radical”, „Vitrina literară”, „Bilete de papagal”. A frecventat cenaclul de la „Literatorul” și a făcut parte din Gruparea Generației Tinere (1929). Îi apar volumele de versuri À la manière de... (1926) și Bolta bizantină (1929). În 1930 redactează „Gândul Vrancei” și scoate, împreună cu
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
București, 1989; Insula, București, 1995; Hai să învățăm, București, 1997; Morcoveață cu dulceață, București, 1999; Un cadou pentru tine, București, 1999. Repere bibliografice: Johana Botez, „Ploaie amară”, CL, 1978, 11; Mircea Doru Lesovici, „Ploaie amară”, CRC, 1979, 17; Ioan Holban, Vitrine, oglinzi, măști, CRC, 1982, 12; Radu G. Țeposu, Viața ca o așteptare, RL, 1982, 26; Iulian Constandache, „Peștele cel mic”, SLAST, 1983, 34; Elena Tacciu, „Eroul” și personajele secundare, RL, 1983, 36; Valentin F. Mihăescu, „Aventurile lui Pălăriuță”, CNT, 1984
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți colaboratori: Marin Sârbulescu, Eugen B. Marian, Gh. Niculiță. C.Tt.
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
articol doctrinar intitulat Programul național al „Românizării” se arată că prin „românizare” se înțelege „crearea unui suflet românesc unitar și indestructibil”. Această orientare se face simțită întrucâtva și în „Pagina culturală”, în rubricile ce o compun de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de lumină”, „Actualități literare”, „Cărți și reviste”, „Cronica dramatică”. Astfel, o anumită ideologizare, deschisă ori mascată, se observă în articole și comentarii: C. Nicolau-Stroești, Precursorul naționalismului. De la Eminescu citire..., C. Pârlea, Misiunea scriitorului român, intervențiile
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
de stat. Rubricile sunt extrem de numeroase și de variate. Dintre cele consacrate fenomenului cultural-artistic face parte „Cronica literară”, cu apariții sporadice anterior. Semnează Eugen Luca, Georgeta Horodincă, Zaharia Stancu, Silvian Iosifescu, Ion Vitner, Boris Buzilă, Tia Șerbănescu, I.D. Bălan ș.a. „Vitrina cărții” cuprinde recenzii aparținând lui Alex. Ștefănescu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Dumitru Micu, Dana Dumitriu, Ion Brad ș.a. Tot recenziilor și cronicilor literare, de data aceasta pe marginea traducerilor din literaturile străine, le este rezervată „Cartea străină”, susținută de Nicolae
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
brânzeturi și a fost invadat de iureșul miresmelor somptuoase emanând dintr-o sută de brânzeturi diferite, fiecare cu istoria ei unică și fiecare dintre ele mai bună decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de cumpărături din Londra, de pe străzile laterale care Înconjoară Domul din Milano și de-a-lungul bulevardului Champs Elysées În Paris. Fiecare vitrină este o operă de artă, sugerând americanilor care trec prin față lor că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de cumpărături din Londra, de pe străzile laterale care Înconjoară Domul din Milano și de-a-lungul bulevardului Champs Elysées În Paris. Fiecare vitrină este o operă de artă, sugerând americanilor care trec prin față lor că ceea ce este În magazin sunt cadouri de care să ne bucurăm, mai degrabă decât marfă. Pentru majoritatea americanilor, Europa este un loc de relaxare, unde putem să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]