50,154 matches
-
moștenirea culturală a omenirii“. ( S. P.) l Anul 2005 va marca revenirea pe scena muzicii rock românești a grupului timișorean Pro Musica, în componența: Horia Crișovan, Bujor Hariga și Ilie Stepan - chitară, Dixie Krauser - bas, Lică Dolga - baterie, Mario Florescu - voce. ( I. B.) l Miercuri, 2 februarie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, membrii Universității Populare vor putea audia conferința în limba română „O călătorie prin orașe: Regensburg, Mainz și Trier“, susținută de dl. Johann Bignion. ( S. P.) l
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
al Domului din Oradea, înainte de a pleca la Salzburg. Însă deja în anul 1754 numele său este legat de Timișoara prin „Missa Trinitatis“. Denumirea completă a lucrării, așa cum apare în autograf, este: Missa in honorem SS: mae Trinitatis à 5 Voci. 2 Sop: Alto, Ten; è Basso Conc: 2 Violini, Viola, 2 Clarini, Tympano, con Organo. Acest autograf se află în colecția de muzică a Bibliotecii Naționale a Austriei de la Viena. Semnătura compozitorului se găsește la sfârșitul lucrării: O: (mnia) A
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
Petrensis / 1822 / Tomus I. redactat de P. Martin Bischofreiter O.S.B. , v. 27. 8.1845) găsim, la numărul 187 al acestui catalog Missa în re major de Michael Haydn, însemnarea „Temeswar 1754“, precum și primele măsuri ale lucrării. Sunt notate următoarele voci: Organo, Battutta, Violone, Soprano 1mo et 2do, Alto, Tenore, Basso, 2 Violini, Viola, 2 Clarini, Tympano. Într-un alt document ce conține enumerarea tuturor compozițiilor lui Haydn, aflăm datele referitoare la „Missa Trinitatis“, cu primele ei măsuri și cu însemnarea
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
nu plângă. „Mă scuzați, au trecut deja cinci ani și ceva, dar nu mă pot vindeca de trecut... Și cred că nici nu mă voi vindeca vreodată“, ne spune Minodora după mica pauză de tăcere. Zi cu ghinion Continuă cu vocea ceva mai stinsă: „Am avut mare ghinion în duminica aceea, ultima din luna aprilie 1999. În ziua respectivă a fost o vreme splendidă, mirosea a iarbă crudă, soarele mângâia natura, mă săturasem de stat în casă și i-am propus
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
la un umăr, motiv pentru care a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău pentru ultraj. Având în vedere calitatea de senator a reclamatului, instituția și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anumite voci susțin că parlamentarul ar fi devenit nervos, după ce , același agent, i-ar fi suspendat permisul de conducere uneia dintre fiicele sale, în urmă cu câteva luni.
Senatorul Constantin Popa ar fi lovit un polițist în sediul Poliției by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28284_a_29609]
-
Janos Starker“ de B. Heiden și „Modern Dances“ de F. Zehn. Biletele, puse în vânzare la Casieria Filarmonicii (Bd. Loga nr. 2, etaj II), costă 70 000 de lei, iar elevii, studenții și pensionarii plătesc doar 35 000 de lei. Voci memorabile ale teatrului românesc l Colecție de CD-uri cu spectacole antologice Pentru orice român iubitor de teatru, o colecție de CD-uri cu cei mai mari actori în spectacole antologice e o șansă de a tezauriza, pentru memoria afectivă
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
în spectacole antologice e o șansă de a tezauriza, pentru memoria afectivă, ca și pentru cea culturală, cele mai mai fericite amintiri... de spectator. Un vis realizabil în curs de realizare de către UNITER și Societatea Română de Radiodifuziune, sub genericul „Voci memorabile ale teatrului românesc“. Colecția ar urma să cuprindă, în final, 27 de titluri. Primele trei CD-uri au fost deja înregistrate, cu o calitate grafică și audio ireproșabilă. Doar jumătate din tiraj va fi scos pe piață (la un
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
firesc, de cald ca-ntotdeauna, a izbucnit în râs auzind, în treacăt, un anume cuvânt: „Bizar cuvânt playback, a șoptit cu umor. Eu, unul, nu-l înțeleg. Nimic în viața mea n-am făcut cu playback: am cântat cu toată vocea și cu tot sufletul meu, am fost cândva chefliu profesionist, acum mă bucur că sunt live... adică viu“. Pentru noi, maestre Dan Spătaru, și pentru milioane de români veți fi mereu... live!
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
fotoliu pentru fleacuri“, la cinematograful timișorean Timiș este așteptat filmul „Garfield“, o comedie plină de aventuri și imaginație. Cea mai cunoscută pisică a benzilor desenate își face apariția în carne și oase. Viața pe care o duce Garfield (motanul cu vocea lui Bill Murray) este extraordinară! Mănâncă, doarme... și cam asta e tot ce face de-a lungul unei zile o pisică leneșă. Dar stăpânul lui Garfield, Mister Jon Arbuckle, tocmai și-a cumpărat un câine adorabil pe nume Odie. Și
Agenda2004-36-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282851_a_284180]
-
prozatoarea Elvira Bogdan. Autoare de literatură pentru copii și tineret, ea a îmbinat istoria și legeda, fantezia și informația. A publicat numeroase cărți, reușite ale genului, cum ar fi: „Vieți fericite“ (1934), „Castelele Loarei“ (1947), „Domnița Ruxandra“ (1969), „Mirela cu voce de aur“ (1982). Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi. MARȚI, 14 SEPTEMBRIE CHARLES CRICHTON Au trecut 5 ani de la decesul regizorului de film Charles Crichton. Și-a început cariera în showbiz montând filme, pentru ca apoi să se
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
prezidențiale în 1992, candidând din partea conservatorilor și succedându-i în funcție lui Kurt Waldheim. A fost reales în această funcție mai mult ceremonială în 1998. Ca președinte, și-a valorificat din plin calitățile diplomatice, reușind să facă auzită în Europa vocea Austriei. Din inițiativa sa a luat naștere așa-numitul For al șefilor de state din Europa Centrală și de Est, a cărui ultimă reuniune a avut loc la Mamaia, în luna iunie a acestui an. În plan intern, mandatele sale
Agenda2004-28-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282635_a_283964]
-
Șepețian, numit preot în sat, anul înființării Corului este 1840. În 1851, Corul este menționat documentar (documentul „Pro memoria“, descoperit de preotul Ioan Covaci în 1975, cu prilejul reparațiilor la turnul bisericii), ca primul cor românesc țărănesc organizat pe patru voci. Data oficială de referință a înființării coralei chizătăiene de către preotul Trifu Șepețian este 1857. Timp de doi ani, în 1864 și 1865, la Budapesta activează Orchestra Tinerimii Universitare Române, din care face parte și violonistul Ioniță Șepețian. În repertoriu figurau
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
pregătiți cum se cuvine, cu nu mai puțin de patru suite de dansuri bănățene cu discipolii coregrafei Doina Susan, acompaniamentul va fi asigurat de orchestra «Horei Timișului», condusă de Todor Adalbert, iar solista Mona Lisa Radu, o fată talentată, cu voce bună și deja obișnuită cu scena, va evolua într-un microrecital. Dacă timpul ne va permite, vom prezenta și un moment solistic instrumental cu Gabriel Iorga, unul din cei mai buni elevi ai noștri și, în plus, polivalent, căci cântă
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
perioada aceea eram destul de cunoscut nu doar la Timișoara, ci în toată România. Formam alături de Helga un duet deja cunoscut, imprimaserăm la Electrecord trei discuri mici și unul mare de muzică populară germană. Eu acompaniam la acordeon, amândoi cântam din voce și ne știa lumea de Werner și Helga Salm, erau vremuri frumoase. Cum însă terminam facultatea, trebuia să mă-ngrijesc de repartiție, era perioada repartițiilor guvernamentale, când statul obliga proaspeții absolvenți să ocupe câte-un post pe te miri unde
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
suflet și în minte. Au investit votul democratic cu puteri aproape magice. Dreptul de a alege, de a opta pentru o ideologie sau alta, pentru candidați independenți sau pe liste politice, de a decide cine primește prerogativa de reprezentare a vocii națiunii este una dintre cele mai importante câștiguri din Revoluție. Și este un drept pe care putem să-l ținem în vitrină, să adune praf, să se decoloreze, să uităm ce semnificație are, sau putem să-l punem în valoare
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
vrut să fac din toți cei pe care i-am instruit violoniști perfecți... Mulți au trecut prin mâna mea. Am predat și la Școala Populară de Artă. Ca în orice domeniu artistic, și aici e nevoie, în primul rând, de voce, de talent și multă muncă. Prețuirea valorii, a folclorului autentic, au fost întotdeauna importante pentru mine și asta am încercat să transmit și celor din generațiile mai tinere. Ceea ce se ascută acum... manele... nu e muzică! Sunt mulți soliști vocali
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
care s-a pus accent pe aspecte de dicție, respirație și vorbire scenică. Ulrike Möller și Anja Haverland, care s-au aflat la Timișoara și cu prilejul semicentenarului T.G.S.T. în mai 2003, urmăresc sincronizarea, la nivelul creației actoricești, a respirației, vocii și trupului. Acest curs este menit să ofere actorilor și studenților un impuls pozitiv în propria lor devenire“, precizează Secretariatul literar al T.G.S.T. din presa vremii acum... 100 ani „A apărut «Limba maghiară», manual pentru elevii școalelor poporale române, de
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Dorin Tudoran, proeminentă personalitate a culturii românești. Născut în 1945 la Timișoara, creatorul de poezie, eseistică, publicistică și comentarii politice a fost nevoit să părăsească țara, în 1985, stabilindu-se în S.U.A. A lucrat ca redactor la postul de radio „Vocea Americii“, redactor-șef al revistei „Agora“, publicație culturală a exilului românesc. Titlul onorific a fost conferit de C.L.T. pentru întreaga activitate profesională și artistică prin care a dus la promovarea internațională a imaginii Timișoarei. LILIANA SCRIPCĂ De vorbă cu Poliția
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
trăiesc cu speranța de a da în curând lovitura cu ritmul hip hop, versurile fiind considerate niște arme, cuvintele lor trebuind să rănească. Victoria le aparține celor spontani. Jimmy are tot ce-i trebuie unui învingător. Trebuie să-și găsească vocea potrivită și să-și concentreze toată furia în muzica sa. presa la zi INTER. NET-MAGAZIN. Revista ilustrată cu apariție lunară se adresează cititorilor pasionați de Internet și apare la București, fiind editată de Amco Press S.R.L. Publicația de 68 pagini
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
în care și-au adus „contribuția la reușita serii“, Artanu și Cristian extrăgând al cincilea și al șaselea plic câștigător. Sentiment cu Ducu Bertzi Un prieten drag „Agendei“ - Ducu Bertzi a fost alături de timișoreni și cu această ocazie. Cu o voce caldă a cântat „Suflet fără chei“ și a trecut repede la un altfel de ritm, mai vioi, cu melodia „Mândra me“, cu influențe din zona natală a artistului, Maramureș. La întrebarea „indiscretă“ a amfitrioanei, despre identitatea personajului feminin din „M-
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
de patria părinților ieșeni, de Iasul și Bucureștiul copilăriei și tinereții sale glorioase, poezia Biancăi Marcovici convinge, este atașantă; detasându-se totodată în concertul poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară. Semnale ale integrării în patria adoptiva se dau atât prin poemul ce deschide antologia, "Bunicul frunzelor", un omagiu adus lui Ithak Rabin, asasinatului simbol al păcii, cât și prin textul de încheiere, "Recunoaștere". Formal vorbind, avem de-a face
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
român, Balamuc sau Pionierii spațiului), poemele sînt în general foarte lungi și arborescente. Ele conțin planuri alternative compuse fie dintr-o stare "normală" inițială a psihicului și a spațiului și "alunecări", pierderi productive ale cunoștinței (Spălîndu-mi ciorapii) fie din diverse voci (doar urma lor caldă, întipărită-n plămîni). Aici, în acest ultim poem citat, apar anticipări ale experimentului formal care va face substanță volumului din 1998: "Daaa... Hîii... cu askii n kisioarii / și ku gloanța n kiept / k n at fo
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
cu askii n kisioarii / și ku gloanța n kiept / k n at fo și ceret di / MANKARIIII...!". Nu numai că experimentul este aici încă timid, dar are o oarecare conotație depreciativa: poetul monologhează întotdeauna după reguli gramaticale stricte, lăsînd altor voci (o babă, un reporter) inovațiile nu prea bine exersate pe atunci. O dată cu volumul din 1998, Deadevă, poetul și-a găsit, daca nu un idiolect, cel puțin un mod specific de a scrie. Tot în spiritul programului din 1987 apare aici
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
supranatural, nu te poate face decît să te îndepărtezi de evenimentul cu pricina. În această privință TVR s-a străduit intens, invers proporțional cu numărul de momente promoționale despre Pavarotti. Sînt un admirator al acestui tenor chiar și azi cînd vocea a început să-l lase și cînd el e mai curînd un personaj al fostei sale voci decît un stăpîn al acesteia. După ce am fost bombardat cu vocea și fetele lui Pavarotti , la TVR, ca și cum el, posesorul vocii și al
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
s-a străduit intens, invers proporțional cu numărul de momente promoționale despre Pavarotti. Sînt un admirator al acestui tenor chiar și azi cînd vocea a început să-l lase și cînd el e mai curînd un personaj al fostei sale voci decît un stăpîn al acesteia. După ce am fost bombardat cu vocea și fetele lui Pavarotti , la TVR, ca și cum el, posesorul vocii și al acestor fete, n-ar avea rival, mi-am retras treptat interesul față de apariția propriu-zisă a marelui tenor
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]