138,850 matches
-
stîngiștii de dreapta devin complicii bourbonilor. Haosul e deplin. Îți vine să crezi că însăși emblema Parisului - fluctuat nec mergitur - e un anacronism și că de fapt naufragiul e mai aproape decît credem. Fragmentul de mai jos face parte din volumul Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea, în curs de apariție la Editura Curtea Veche (Colecția „Byblos”). Reactivarea unei monarhii nu e atît de simplă pe cît ar putea să pară. Se pune problema tipului de monarhie ce urmează
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Cornelia Ștefănescu Cronica de față este determinată de apariția romanului Frământări, al 18-lea volum din ansamblul ineditelor Agârbiceanu, care debutează cu volumul 13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Cornelia Ștefănescu Cronica de față este determinată de apariția romanului Frământări, al 18-lea volum din ansamblul ineditelor Agârbiceanu, care debutează cu volumul 13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion Agârbiceanu solicită Editurii pentru Literatură restituirea manuscriselor, gest
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Din punctul de vedere al editorilor, Mariana Iova și Victor Iova, ediția ineditelor egalează cu materializarea devotamentului literar de a se dedica editării manuscriselor inedite, continuând astfel o lucrare de mult începută. Ediția ineditelor continuă, după cum am mai arătat, de la volumul 13, vasta lucrare a cuprinderii în ansamblul de Opere, a scrisului „foarte fecundului preot ardelean”, cum îl caracterizează G. Călinescu pe Ion Agârbiceanu în Instoria literaturii române, de la origini până în prezent. Editarea debutează în 1962, ca gest de reverență față de
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
lui Mihai Șora, redactor-șef, benefic aflat în conducerea Editurii pentru Literatură din acea vreme, tenace susținut de experimentatul editor, G. Pienescu, redactor de carte. El își consemnează complexul travaliu pe partea interioară a paginii de gardă: „Textul din acest volum a fost pregătit pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
El își consemnează complexul travaliu pe partea interioară a paginii de gardă: „Textul din acest volum a fost pregătit pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13, Vremuri și oameni, apare în 1988, însoțit de o prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13, Vremuri și oameni, apare în 1988, însoțit de o prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta este singurul lipsit de „nota
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13, Vremuri și oameni, apare în 1988, însoțit de o prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta este singurul lipsit de „nota asupra ediției”, fiind parte din trilogia Vremuri și oameni. Dacă volumul 13 este însoțit de „nota editorului”, Victor Iova, celelalte, în continuare, 15, Prăbușirea (1997) și 16
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta este singurul lipsit de „nota asupra ediției”, fiind parte din trilogia Vremuri și oameni. Dacă volumul 13 este însoțit de „nota editorului”, Victor Iova, celelalte, în continuare, 15, Prăbușirea (1997) și 16, Pustnicul Pafnuție și ucenicul său Ilarion (Povestire) și romanul Sfântul (1998), poartă pe coperta interioară numele editorilor Mariana Iova și Victor Iova. Odată cu Opere
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
de Mariana Iova. La rândul ei, studiul rezultat din analiza limbajului și nuanțarea semnificației lui în text, prin analizele fenomenului fonetic, morfologic, sintactic, lexical, conduce la recunoașterea valorii cercetătoarei, specializate în domeniul lingvisticii. Nu voi insista aici cu descrierea operei volum de volum, cu ce le este particular și cu ce se leagă între ele. Ar fi o încercare grea, acum când am în vedere constituirea întregii ediții de inedite. Oricare din volume își descoperă puncte grave, judecăți polemice, accente de
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Iova. La rândul ei, studiul rezultat din analiza limbajului și nuanțarea semnificației lui în text, prin analizele fenomenului fonetic, morfologic, sintactic, lexical, conduce la recunoașterea valorii cercetătoarei, specializate în domeniul lingvisticii. Nu voi insista aici cu descrierea operei volum de volum, cu ce le este particular și cu ce se leagă între ele. Ar fi o încercare grea, acum când am în vedere constituirea întregii ediții de inedite. Oricare din volume își descoperă puncte grave, judecăți polemice, accente de orgoliu personal
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
lingvisticii. Nu voi insista aici cu descrierea operei volum de volum, cu ce le este particular și cu ce se leagă între ele. Ar fi o încercare grea, acum când am în vedere constituirea întregii ediții de inedite. Oricare din volume își descoperă puncte grave, judecăți polemice, accente de orgoliu personal și preferințe, experiențe mai mult sau mai puțin decisive, trecute prin judecăți de conștiință, ezitări, avânturi, confruntări de idei și atitudini, în fond, trăsături general umane. Important este accentul cu
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
ediția din 1938. Fiecare „notă” privește strict textul avut în vedere. Există însă o schemă generală, și ea este respectată: istoricul scrierii și istoricul publicării. Istoricul scrierii privește anii prolifici ai celui de-al doilea refugiu la Sibiu, sfârșitul fiecărui volum aducând precizarea datării: Sibiu, 1942 (Vremuri și oameni), Sibiu, 10.XII.1943 (Prăbușirea), Sibiu, 1942, (Sfântul), Sibiu, 1943 (Frământări) și o decalare de ani în curgerea acestei înregistrări, 1940, decembrie (Prăpastia). Istoricul publicării aduce în atenție, prin acțiunea lui Victor
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
scoată din starea de apatie. Vechii săi prieteni, cu care a împărtășit idealurile și cauza Revoluției de la 1848, Bariț în primul rând, se gândesc, ca Maiorescu mai târziu în cazul lui Eminescu, să-i facă bucuria înmănuncherii poeziilor într-un volum. Cartea apare la începutul anului 1862, în tipografia din Brașov a lui Iohann Gott cu titlul Din poesiele lui Andrei Mureșanu. Deși presa transilvăneană se străduiește să facă o insistentă reclamă favorabilă volumului 3, ca și în cazul traducerii Icoana
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
-i facă bucuria înmănuncherii poeziilor într-un volum. Cartea apare la începutul anului 1862, în tipografia din Brașov a lui Iohann Gott cu titlul Din poesiele lui Andrei Mureșanu. Deși presa transilvăneană se străduiește să facă o insistentă reclamă favorabilă volumului 3, ca și în cazul traducerii Icoana creșterii rele, vânzarea se face greu ceea ce adâncește amărăciunea sufletească a poetului. La sugestia lui Bariț, volumul de poezii al lui Andrei Mureșanu este prezentat spre lectură unui comitet format din Timotei Cipariu
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Din poesiele lui Andrei Mureșanu. Deși presa transilvăneană se străduiește să facă o insistentă reclamă favorabilă volumului 3, ca și în cazul traducerii Icoana creșterii rele, vânzarea se face greu ceea ce adâncește amărăciunea sufletească a poetului. La sugestia lui Bariț, volumul de poezii al lui Andrei Mureșanu este prezentat spre lectură unui comitet format din Timotei Cipariu, Pavel Vasici și Sava Popovici: „În urmă, îmi iau voie a înștiința pe onorabilul comitet cum că din tipografia lui Ioan Gott ieșiră la
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
1995, Îi va apărea prima carte, intitulată, cum altfel? Un român În Canada. Întreg textul poate fi Încadrat În linia mărturisirilor demne de o biografie asumată, biografia unui căutător de lumină, regăsită Într-o țară a libertății necesare. Iau urmat volumele Țara Hyperboreenilor, În ediție bilingvă - română/franceză (2003, 2005) și excelentul excurs prozaistic, Străin În America (2007, Editura Junimea, Iași, cu prefațe de Cezar Ivănescu și Doru Moțoc). În 2009, Alex Cetățeanu a debutat cu o ingenioasă carte gen mozaic
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă chipul mamei. Ea reverberează adesea În poezii, ea deschide volumul actual și tot ea Îl și Încheie. Din depărtarea timpului trecut, ea se manifestă simbolic prin termenii „fereastră” și casă” ori prin „bujorii” - „cum se Întorc mereu și-mi ies În cale/ În curtea mamei, ca-n copilăria / Care s-
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului „dracii”, deși stilistic cade nefericit În
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
cu siguranță, benefică, dacă poetul, de acum stăpân sigur pe formele de exprimare modernă, vrea să cultive versul liber. Mărturisitoare sunt poemele: Liber, liber, liber, Pe drumul de marți (În a doua parte, cu vădită nominalizare argheziană), Sărac. Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grijă nețărmurită pentru fluctuațiile cuvintelor, dispuse În registre variate, pentru ca pilda comunicării să fie substanțială. Nu de puține ori, filosofia unei existențe atinge miezul ideilor firești. Între dorul țării originare și existența
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
trimite spre o filosofie a experimentului individual. Adică, de la o „biografie În sine” (Roland Barthes Îi spunea „structura unei existențe”), la o definire a comunității umane. Tot jocul limbajului se reazemă pe polimorfismul femininului lume. X X X Spre finalul volumului, scriitorul Alex Cetățeanu a adăugat câteva proze poematice de o frumusețe aparte. Sunt schițe de decor, impresii despre o realitate fluvială, despre păsări și plante - toate anunțând, de ce nu?, un viitor volum, de data aceasta, de proze. Găsim, de pe acum
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
polimorfismul femininului lume. X X X Spre finalul volumului, scriitorul Alex Cetățeanu a adăugat câteva proze poematice de o frumusețe aparte. Sunt schițe de decor, impresii despre o realitate fluvială, despre păsări și plante - toate anunțând, de ce nu?, un viitor volum, de data aceasta, de proze. Găsim, de pe acum, afișată o sensibilitate pentru lumea celor care nu cuvântă, ca și pentru grandoarea peisajului canadian. Algonquin, Il, USA, 5-9 ianuarie 2010
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
de care Eliade a fost mai mult decît fascinat. Documentarea în Biblioteca Academiei v-a stimulat entuziasmul, iar rezultatul s-a concretizat în 1988, prin publicarea în S.U.a. a monumentalei The Romanian Roots of Mircea Eliade, 1907-1945 (două volume - 1453 de pagini!) 2) Mulți exegeți (români și nu numai) ai operei lui Eliade o cunosc, vorbesc despre ea, o citează, dar nu au avut privilegiul de a o vedea și în varianta în limba română. De ce? M. L. R.
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
am învățat româna. Profesorul Eliade m-a întrebat dacă-l pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa, editorul și doamna Eliade m-au ales să traduc prima și ultima parte din fragmentele de Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte fragmente le-am publicat în alte împrejurări, cînd mi s-a oferit ocazia. N-am publicat ceva ce deja apăruse în engleză. Uneori volumul materialului a constituit un impediment, editorii avînd puțin „spațiu” de oferit. - V-a ajutat Eliade în alegerea textelor sale, vi le-a propus spre traducere, sau Dvs. ați fost cel care, simțind, poate, mai bine pulsul publicului cititor american, nivelul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]