3,145 matches
-
de fier, o cortină de fier. Și eu îmi imaginam plăci de oțel care fuseseră fixate în pământ de la Marea Baltică și până la Mediterana, un perete tot mai gros și mai înalt, ale cărui părți trebuiau să fie bine nituite și vopsite în gri, așa cum văzusem la tancurile din Alsacia, în jurul cărora era o zonă pustie și de neatins. Și aceste plăci de oțel formau acum un baraj de nepătruns, care urca și urca tot mai sus spre cer și numai avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
construcțiile turnurilor cu grilaje filigranate ajungeau până la cerul albastru. Drugii lor metalici ca niște lănci perfect drepte pluteau deasupra cuburilor de beton în formare, se învârteau, circulau pe șine, și cabinele, vagoanele, carcasa motorului, sistemul de pârghii al turnurilor erau vopsite într-un verde crud ce părea atât de proaspăt de parcă încă mai puteai inhala mirosul de tei al vopselelor și uleiurilor volatile. În aceste poze nu se vedea pic de murdărie, pic de pământ nămolos, nicăieri o pată de beton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nou, planificat, sever în formă, conform obiectivului fixat în ce privea funcția, confecționat din materiale simple, solide. Pozele promiteau materiale mai ușoare care te făceau să te gândești la ferestre mari și încăperi luminoase formate din beton, sticlă și lemn, vopsite cu vopsele ce se impregnau ușor și anunțau un viitor care pentru W. s-ar fi potrivit cel mai bine cu numele „Skandinavia“, ca și pădurile care aparțineau domeniului. Tata nu se sinchisea de faptul că acest „Skandinavia“ se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Vinerea Mare nu mai era decât o zi în care fratele meu și cu mine nu aveam voie să părăsim casa, nu era planificată nici o călătorie cu mașina și nu aveam voie să jucăm nici un joc. De Paște mai existau ouăle vopsite în coji de ceapă, berea Bock, mielul de duminică și varza călită de luni, Rusaliile se mai serbau încă printr-o drumeție în munții Jura, printre cireșii înfloriți. Dar pe urmă venea miracolul economic: un ospăț sardanapalic de alimente și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
caute o poziție mai rurală pentru casa lui. XXIVtc "XXIV" Onoruritc "Onoruri" Nu departe de coasta plantată cu vii, tata, încăpățânat în decizia lui, și totuși ros de ezitări, și-a cumpărat un teren de construcție, iar un alt monstru vopsit în galben a smuls iarba, rădăcinile și pietrele din flancul acelei coline care se întindea atât de blând, străjuită de un pâlc de plopi. Cupa cu dinți de fier a excavatorului săpa pentru noua conductă de apă un perete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
impuse de bunicul, la fel cum pluteam pe atunci purtați de dragostea de viață, așa simțeam și acum o luminozitate și un aer ușor care ne înconjurau și își găseau expresia în casa cea nouă - care prin fațada de lemn vopsită în roșu avea un aer „scandinav“. Și iarăși și iarăși reveneam la fereastră, ne uitam în jos la câmpia care zăcea iarna neatinsă sub pătura ei de zăpadă. În vreme ce în S. mama își impusese o reținere atât de mare, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Fișic avea un tron de lemn, grosolan și spălăcit, de culoare nedefinită, cu un fund de pai împletit. În fața tronului atârna, bătută în piroane, o oglindă ieftină, cu rama neagră de lemn. În fundul ochiului de prăvălie, un dulap de bucătărie, vopsit cu un roșu aprins de însuși frizerul. Pe dulap, o farfurie ovală de tinichea, pentru clăbuci. Cu stânga Marcu Fișic ținea ligheanul acesta sub bărbia mușteriului, iar cu dreapta îi întindea frișca pe obraji. După ce isprăvea cu rasul sorbea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și așezarea: holul frumos, pătrat; salonul intim din stânga, cu deschidere spre grădină, salonașul drăguț din dreapta, pe care Îl alocă imediat ca Încăpere de corespondență pentru oaspeți, scara În arc de cerc, care ducea către Salonul Verde (botezat astfel după lambriurile vopsite), luminoasă și aerisită, din care, pe o fereastră, se vedea grădina și, pe cealaltă, o minunată priveliște a orașului Winchelsea; și dormitorul mare, denumit Dormitorul Regal pentru că George I dormise acolo timp de patru nopți, după ce nava sa fusese Împinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am dus la metro și de la metro la casa lu Cárdenas, fără baremi să-mi fac programare la Popolare, ca să-mi pun burdihanu la cale c-un griș, chiar cu riscu ca personalu să mă pedepsească fincă stricasem parpalacu negru vopsindu-mi moaca și ălelante hanțe. Am dat cu toți cracii și pumnii propii În ușa dă la stradă, Întărindu-mă pentru tot șozu cu d-acu clasicu și violentu hau-hau. A dășchis chiar Cárdenas. — Inima bună ie mereu În perdere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
asta. Se presupune că datorită aliajului metal-material plastic, dar cred că nimeni nu e sigur. Submarinul coti din nou și aripa alunecă spre stânga. Drept Înainte apărură alte lumini aranjate În șiruri verticale. Norman văzu un singur cilindru de oțel vopsit În galben, cu hublouri luminoase. Alături de el se afla o cupolă metalică joasă. — La babord se află DH-7, habitatul scafandrilor. Este mai degrabă funcțional. Dumneavoastră veți sta În DH-8, care e mult mai confortabil, credeți-mă. Cotiră spre tribord și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
găsit cablurile, Beth? — Da, le-am găsit. Intră Într-un fel de grilaj de sticlă. — Hai s-aruncăm o privire, spuse Norman, Îndreptându-se către ușă. Mai văzuse Înregistratoare de zbor Înainte: erau niște cutii paralelipipedice, semănând cu niște seifuri, vopsite În roșu sau portocaliu aprins. Dacă asta era... Se opri. Avea În față un cub de sticlă transparentă, cu latura de treizeci de centimetri, În interiorul cubului se vedea o rețea complicată de linii fine de un albastru strălucitor. Printre liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mare Încât pare să aibă propriul ei climat. Poate că și plouă câteodată pe aici. Camera era plină cu mașini construite la o scară imensă. La prima vedere, avea aspectul unei instalații supradimensionate de excavare a pământului, numai că era vopsită În culori primare strălucitoare și unsă cu ulei. Erau acolo mâini-clește gigantice, brațe puternice uriașe, roți dințate În mișcare și un șir de cupe și de recipienți. Realiză subit că avea În față ceva foarte asemănător cu brațele și cleștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
privire. Poate găsea ceva, vreo armă de care să se folosească. — Mai Întâi submarinul, spuse Beth. Mai ai zece minute ca să apeși pe buton. — Bine. Norman se Îndreptă spre submarin. Din spatele elicei duble Îi văzu numele: Deepstar III. Aparatul era vopsit În galben, ca și cel care-i adusese jos, dar avea o altă alură. Găsi mânerele laterale și se ajută de ele ca să ajungă la punga de aer prinsă În interiorul cupolei ca Într-o capcană. În partea de sus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
că porceala nu moare decît odată cu noi. Un pocnet îndepărtat de ușă închisă mă reîntoarce la momentul în care am fost atacat. Cine mă sfîșie, cine mă strivește umplîndu-mă de durere? Mă văd deodată spart și împrăștiat pe obiecte. Sîngele vopsește suprafețele. Nu se putea da un răspuns mai stupid la o viață stricată cu o întrebare stupidă. Unde am greșit? Iată-l pe tînărul V. după cutremurul pămîntului de sub picioare însemnat de firul roșu al dragostei. Peste zîmbetul lui drogat
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
un băiat înalt, slab, care era tot anul îmbrăcat numai în negru. Chiar și în miezul verii, Jim purta un pardesiu lung și negru, cu mult prea mare pentru el, și niște bocanci enormi și negri. Părul bogat și-l vopsea în negru și niciodată nu te privea în ochi. Nu era prea vorbăreț și chiar și atunci când vorbea, de cele mai multe ori discuta despre diverse metode de sinucidere. Sau despre cântăreți din tot felul de trupe obscure care se sinuciseseră. Odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
vă asigurați că n-a depășit termenul de valabilitate. Adăugați vina, speranța, nesiguranța, nerăbdarea, disperarea și panica. Amestecați bine. Lăsați totul se fiarbă înăbușit timp de două zile. Într-o cadă de dimensiuni medii, pregătiți femeia răzând-o pe picioare, vopsindu-i părul și pictându-i cu ojă unghiile de la picioare. Cam cu o oră înainte de a începe operațiunea, turnați pe femeie, cu generozitate, loțiune de corp scumpă. Întoarceți pe toate părțile în mod repetat. Adăugați ciorapii, perechea de chiloți interesanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Am avut noroc să pot procura prezervative - mulțumită Laurei - ce femeie! Mă simțeam destul de bine. Nici nu m-am supărat când am descoperit că datorită vopselei de păr (draga mea, se numește nuanțator de culoare, nu avem nevoie să ne vopsim părul, nu facem decât să nuanțăm culorile și șuvițele naturale), OK, datorită nuanțatorului urechile și părul meu aveau acum culori coordonate. Dar presupun că, dacă ar fi trebuit să-mi vopsesc urechile, aș fi obținut o chestie mult mai nasoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
numește nuanțator de culoare, nu avem nevoie să ne vopsim părul, nu facem decât să nuanțăm culorile și șuvițele naturale), OK, datorită nuanțatorului urechile și părul meu aveau acum culori coordonate. Dar presupun că, dacă ar fi trebuit să-mi vopsesc urechile, aș fi obținut o chestie mult mai nasoală decât castaniul strălucitor și bogat pe care îl obținusem acum. Nu accept pentru urechile mele nici nuanța abanos sau prună uscată. În nici un caz! Duminică seara, pe la șapte și jumătate, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
orbeai, În Întunericul ei. Ce bine c-am ieșit la lumină ca să-l vedem pe-o altă pagină pe prof. univ. GH. N. Stroia cum se joacă și el cu limba de lemn, În cele mai neînchipuite moduri, o-nvîrte, o vopsește, o Îmbăloșează, o pune la lucru intensiv: „oameni angrenați În cinstita muncă productivă”, „bună Înțelegere, Într-ajutorare, prietenie și respect reciproc”, „poporul român dorește să trăiască În bună Înțelegere și colaborare” cu Dumitru Bălăeț, cred, care semnează cinematograficul articol „Cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici negroteii nu-s de vină. Așa că tu și Carlisle mișcați-vă curul și faceți ce trebuie să facă niște polițiști. Breuning Își netezi cămașa, intimidat. Bud intră În boxă. TÎrfele arătau rău: o blondă făcută cu peroxid, o roșcată vopsită cu hena și prea mult fond de ten pe niște fețe prea obosite. Bud spuse: Deci ați citit ziarele de dimineață. Royko Fulgușor Îi răspunse: — Da. Bietul Dukey! Nu s-ar zice că-l plîngi prea tare. — Dukey era Dukey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
au asigurat că va fi văzută lîngă Nite Owl. Nu voiau să fure o mașină - polițiștii n-ar fi riscat să fie arestați În plină noapte. Nu au cumpărat o mașină mov - au cumpărat una de altă culoare și au vopsit-o. Bud Își continuă căutările. Nici o logică În balamucul acela de dosare: Mercuri, Chevroleturi, Cadillacuri, L.A., Sacramento, Frisco... Cel care a Înmatriculat mașina nu și-a dat numele adevărat. Bafta lui: rasa persoanei, data nașterii și datele fizice corporale erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zărit-o nici pe ea, s-a învârtit un timp ascultând ceasurile ticăind în contratimp. Apoi s-a așezat pe taburetul din fața oglinzii ușor tulbure a noptierei, privindu-se îndelung. S-a trezit cu un ruj în mână, și-a vopsit buzele, le-a șters, și le-a vopsit din nou, străduindu-se să le dea o formă oarecare. Cum va fi arătat în tinerețe cu asemenea buze roșii? Aproape că nu mai ține minte. Și cu pălăriile acelea bogate. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un timp ascultând ceasurile ticăind în contratimp. Apoi s-a așezat pe taburetul din fața oglinzii ușor tulbure a noptierei, privindu-se îndelung. S-a trezit cu un ruj în mână, și-a vopsit buzele, le-a șters, și le-a vopsit din nou, străduindu-se să le dea o formă oarecare. Cum va fi arătat în tinerețe cu asemenea buze roșii? Aproape că nu mai ține minte. Și cu pălăriile acelea bogate. Și cu părul strălucitor, de culoarea oțelului, tuns scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe scaun, fără nici un efort, numai puțin aplecat înainte peste tăblia lustruită, pe care și-a pus telefonul, fără să sune pe nimeni. Clădirea de peste drum, cu mortarul ros de vreme și găurit ca de alice și ferestrele cu giurgiuvele vopsite în verde negricios, îi sare în ochi, dar se preface că n-o vede și numai rareori își lasă privirile să zăbovească pe culoarea cămășilor și bretelelor înguste ale funcționarilor. Se uită numai în jos, printre ramurile încâlcite ale arțarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
păsa. Andrei Vlădescu și-a zis că n-ar străluci într-atâta chipul ei dacă n-ar fi fericită. L-a luat cu ea să-i șteargă părul ud și să-l încălzească cu o cafea. Dincolo de ușa de lemn vopsită în verde era o cameră mică, în care abia te puteai mișca, o somieră lată, o masă, un șifonier, un aragaz și o chiuvetă într-o nișă acoperită cu o perdea, un spațiu cât să încapă un duș în spatele altei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]