2,538 matches
-
curînd neaprofundate, ea are și avantajul de a lansa idei care pot interesa un public foarte larg. O carte plină de idei, bazată pe un bogat material autentic, a publicat de curînd Margareta Manu Magda: Elemente de pragmalingvistică a românei vorbite regional (București, Dual Tech, 2003). Fixînd reperele teoretice ale abordării sale, autoarea își arată de la început preferința pentru o pragmatică tipologică și aplicată: direcții inovatoare, mult mai puțin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune așadar
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
limbile astăzi încă vii vor fi dispărut. Cauza principală a dispariției unor limbi este însă, după părerea mea, alta și anume faptul că nu sunt scrise. E doar un paradox aparent acela că o limbă dispare când nu mai e vorbită, dar își datorează supraviețuirea scrisului. Nicio limbă scrisă, adică literară, n-a dispărut vreodată. Cele de la sfârșitul Antichității s-au transformat în limbile actuale. Care, la rândul lor, s-au consolidat prin scris. Aici intervine responsabilitatea sau iresponsabilitatea statelor: viața
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
și moartea...". Este evident că Jünger nu urmărește doar să atribuie pur și simplu fiecărei vocale câte o culoare. Ceea ce caută el este să dezvăluie desăvârșirea lumii care poate fi percepută în sonoritatea limbii. Jünger subliniază dependența stilului limbii, atât vorbite cât și scrise, de vocalismul cuvintelor: "O propoziție corectă din punct de vedere logic nu are nici o importanță pentru mine dacă nu corespunde și din punct de vedere vocalic". Interesul autorului este stârnit și de puterea de evocare sinestezică - sau
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
tabără, lănciile sprijinite cruciș scăpărau în repaosul serii... Povestea monezii ne cucerise pe toți. Am tăcut, muți, de atît suspens epic, pînă la Focșani, cufundați cu toții în acest ghicit, în istoria palpitantă a monezii romane. Era ca un mic roman vorbit, și nimeni nu povestea, din cîți povestitori am auzit, ca autorul Marei Epici. El avea pentru proză și pentru prozatori o admirație sinceră, copilăroasă, - cum, dom'le, să stai pe scaun și să înșiri pagini după pagini, fără chestii, fără
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită (colocvială), de tipul: „mișună ministerele de directori și paradirectori”. Noi exemple erau aduse de același autor în Limba română actuală (ed. a II-a, 1948): „examene și paraexamene, legi și paralegi, ordine și paraordine, rapoarte și pararapoarte, regulamente și pararegulamente
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
83); „faci trebur’le p-acia ce trebuie, nu știu ce, și mergem” (București, 1956, vol. III, p. 51); Uite-am uita’ gițelu să-l închiz dă la vacă, nu știu ce, și suge pînă ne-om duce noi” (ib.). În recentele corpusuri de română vorbită se observă și mai bine rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații suspendate, considerate suficiente pentru
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații suspendate, considerate suficiente pentru descrierea situației: „îi botezau, îi cununau, nu știu ce, mergeau la...” (CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită, 2002, p. 104); „că freonu ăsta tot iese, iese, iese, din instalațiile frigorifice, din spray-uri, nu știu ce, îndepărtează stratul de ozon și pătrunde” (CORV 76-77); „o parte să fie de pragmatică a textului, dialogului, nu știu ce...” (Interacțiunea = Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
despre talk-show-uri, ci de o revistă literară vizuală, care să cuprindă întreg fenomenul literar contemporan. Oare nu este necesară, în vremurile noastre sărace, când instrucția școlară este atât de precară, când totul se manelizează și se mondenizează, iar limba română vorbită este stâlcită până la nerecunoaștere? Noi credem că da. Și fiindcă tot vin alegerile la USR: sugerăm noii conduceri a USR să negocieze cu conducerea televiziunii introducerea în program a unei reviste literare. Ar fi în folosul tuturor, nu doar al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
rezerva pe care Dragomir o avea față de virtuțile estetice ale scrisului nu veneau dintr-o judecată de gust, ci dintr-o deficiență interioară. Dragomir nu avea aptitudinea scrisului. Era un gînditor pentru care singura ipostază autentică a ideii era cuvîntul vorbit. Tocmai de aceea scria fără plăcerea de a scrie, chinuindu-se cît timp scria și simțindu-se ușurat de îndată ce termina de scris. Rămîne un mister cum de un om avînd o relație atît de proastă cu scrisul a putut să
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
material extrem de bogat - sute de exemple adunate din texte literare contemporane - dovedesc actualitatea și vitalitatea modelului; (subiectul a fost reluat și de Maria Iliescu, în volumul Il tempo, i tempi: omaggio a Lorenzo Renzi, Padova, Esedra, 1999). Fiind caracteristic limbii vorbite, oralității populare și familiare, prezumtivul e desigur bine reprezentat și în publicistica actuală. Cum se știe, forme ale viitorului popular (simplu și anterior) s-au specializat în exprimarea valorilor de prezumtiv: prezent - "Astăzi, o fi mai cald, dar se zbîrlește
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
culturi majoritare, cu o identitate conturată și relativ sedimentată, cei de limbă maghiară au încă un sentiment al cetății asediate, zbătîndu-se între pericolul asimilării românești (într-o altă carte editată de Polirom, Travers, se pune, de exemplu, problema transformării maghiarei vorbite în Transilvania într-un dialect de circulație restrînsă, rupt dramatic de limba literară) și dorința unei integrări de factură proprie în cultura ungară de peste graniță. O parte foarte interesantă a volumului publicat de a A Treia Europă o reprezintă "dosarele
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
ne puse drept candele de aur În tempul său cel mare, A fi imagini însuși nespusei lui splendoare: Reprezentați pe Domnul, narați a lui putere Și gloria-i divină prin legea ce vă puse. Lumină vă e vocea, prin ea vorbiți vederii. “ (Anatolida, II, 4) Rima a dispărut, strofa clasică de asemenea, Heliade urcă spre originile poeziei. Lumea concretă rămîne și ea în urmă; dacă va fi existat vreodată, îi supraviețuiesc doar vagi imagini și amintiri. Vocea poetului-profet Heliade se stinge
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
avea, aparent sau la o privire superficială, nimic comun cu România. Numai că el este un imn bizantin la modul cel mai subtil al cuvântului, iar „slava veche” a textului său este și slavona celor mai pregnante culturi (scrise și vorbite) de până spre finele secolului 19 de pe teritoriul României actuale. Iată și de ce am oferit compozitorului traducerea românească a textului și ligaturile necesare interpretării piesei și în românește. Editura Fennica a tipărit și distribuie acum acest imn cu text
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
experienței sensibile se transpune în impactul dintre două scriituri: "Rece este grilajul din piața istoriei/ Cuțite de argint/ Lucesc în memoria pietrei./ Astăzi putem adopta copiii elefanților/ Instituția scrisului/ Nu este votată/ De guvernul furnicilor.// Noi toți vorbim/ Voi toți vorbiți/ Tot vorbim/ Pînă ruginește memoria lumii.// Apoi ne întoarcem spre noi/ Ca într-un muzeu al vîntului/ Unde oprim/ Literele să nu se facă cuvînt" (Muzeul vîntului). Natural, transpare și în aceste texte obsesia obîrșiilor. Dar solemnitatea genezei e amortizată
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
Barbu Cioculescu În anii mei școlari numele anotimpurilor se scria cu majuscule - obicei boieresc, dacă nu ploconire la cea mai vorbită limbă a vremii, cea franceză. Dintre toate, cel mai sărbătorit anotimp era primăvara, al renașterii naturii, al unor noi, plăpânde, dar cât de verzi frunze, făgăduind soare și luni întregi de binefăcătoare căldură. în timpuri imemoriale, a ieși din iarnă
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
a fost luciditatea, dublată de expresia rapidă, directă, tăioasă ca o lamă de Toledo. Criticul nu ocolea dificultățile". Și tot Șerban Cioculescu făcea următoarele aprecieri legate de stilul criticii sale: "Scrisul lui Mihail Sebastian nu evită stilul zis gazetăresc, stil vorbit, cu fața la public, într-o vreme când critica literară se cam îmbâcsea într-un stil pe care Tudor Vianu l-a numit scriptic. Este însă totodată un stil dens, ferm, cu acel curaj al afirmației care-l relevă pe criticul de
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
Tot peste noapte, editura Supposé a fost luată cu asalt de public, albumul s-a epuizat fulgerător, la fel ca și romanul Atemschaukel. Am avut privilegiul de a primi totuși, din partea editorului, un exemplar din această emoționantă mostră de literatură vorbită, sub titlul Noaptea este făcută din cerneală. I-am promis în schimb directorului editurii că-i voi trimite volumul de poeme colaj al Hertei Müller, Este sau nu este Ion însoțit de un disc compact cuprinzînd textele în lectura autoarei
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Müller la televiziune, în programul canalului germanofon de cultură al postului 3 Sat. Intr-un interviu, ea a explicat cîteva din reperele creației sale, pornind de la experiența de viață, de la congruența experienței trăite cu cuvîntul rostit și scris. Această autobiografie vorbită a Hertei Müller, din albumul Noaptea este făcută din cerneală, nu are la bază un text scris dar pînă și în oralitatea ei se dezvăluie emoționant, tulburător - cît de profundă este inimitabila simbioză poetică, wittgen-steiniană aproape, între existență și cuvînt
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care știe că realitatea culturii
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
italiană macaronica, făcută pentru a fi înțeleasă fără efort de cititorul român: "Caro fratelo! (...) Îl nostro santissimo padro Pio IX sentendo la gîlceava che avete co i greci, a fato molti litanii, otsfeștanii, paraclisi, acatisti..." (nr. 48, 1862). O română vorbită prost, împînzita de termeni grecești - de exemplu: "Cu nispusa bucuria te vestesco che lăcustele a trecuto prin Focșani la Vucurestion (...) Alto nu mai amo te se ți le spuio, mă te rogo arhonda se ne scrie negresito" (nr. 4, 1859
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
pildă), nu se poate ca organismul îmbolnăvit al învățământului românesc să nu se reabiliteze. Pentru toate aceste deziderate, n-ar fi deloc lipsită de sens o dezbatere campanie de presă: fiecare publicație (ziar, revistă: săptămânală, lunară, semestrială, anuală), scrisă sau vorbită, să afecteze o pagină (emisiune) în care tot omul, dar în primul rând oamenii de înaltă condiție morală și cu tot atât de înaltă știință de carte, să-și spună părerea legată de problemele școlii, de profilul moral și mai ales de
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]
-
contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită și se impune rapid: "fumează pe hol" mi se pare azi uzul normal, față de care "fumează în hol" e o variantă posibilă, dar improbabilă; cam la fel e și raportul dintre "motor pe benzină" față de "motor cu benzină" (p. 64
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
mă refer era, de altfel, un sanitar sau ceva asemănător, care a cărat pe scenă pe un poet paralitic. Acesta nu a citit poezii. Se pare că, încă de prin anii ’60, el a renegat literatura convențională, cea scrisă sau vorbită, producînd o poezie formată cu ajutorul unui magnetofon, pe baza unor sunete ale corpului uman, înregistrate și modificate electric. Nu e glumă! Rezultatul compoziției originale realizată pentru această seară aproape mi-a spart timpanele. Mă mir că nu a produs o
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
către neobositul campion al acestei lupte, Cicerone Ionițoiu, și către conducerea AFDPR, care au adăugat autoritatea vocii lor la zbuciumul nostru de agonie. Și nu am vrea să omitem, din lista celor cărora Memoria le rămîne îndatorată, presa scrisă și vorbită (România liberă, Observatorul cultural, România literară, Radio România Cultural, Curierul de Vâl-cea, Spații culturale - Râmnicu Sărat, Căminul Românesc - Elveția, și cu siguranță și alte titluri de care nu am luat cunoștință) care și-au avertizat prompt cititorii și ascultătorii asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]