1,981 matches
-
o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își aveau rosturile prin părțile noastre și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prima judecată despre care luăm informații dintr-o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru păcatul jurământului strâmb, pentru preîntâmpinarea căruia se emiteau înfricoșătoarele cărți de blestem ale ierarhilor înalți ai Bisericii. Mai trebuie ținut seama și de situația că, în disputa cu spătarul Dia, se găsea o colectivitate de oameni, în frunte cu vornicul satului, astfel că e greu de conceput și de acceptat că toți acești oameni și-ar fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine de la strămoșii lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părților cuvenite în raport cu mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea obștii și în funcție de rolul și importanța social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați”; Gavril Borș - „au fost la Tecuci la vremea zurbalei”; Constantin Pătrașc se spune clar că „n-au fost”, însă despre alți doi săteni de pe listă, Dumitru Borș și Manolache Ciobotariu, nu se arată nici că au fost, nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
patru slujitori domnești satul și moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii din 7110 (1602), din care rezultă că descendenții beneficiarilor din 1495, printre ei Maxim Hrăbor, nepotul lui Giurgea, „au vândut lui Christea vornicul cel mare satul lor Țigănia din județul Tecuci, ce să chiamă La Dimaci”. b - Actul acesta de vânzare a fost publicat de Gh. Ghibănescu, în revista „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și Jurje de la Ștefan-vodă, giupânului Criste, vornicului celui mare, drept o sută de galbeni de aur”. Deși câteva nume sunt puțin diferit redate, Jurca în loc de Giurca, Jurje în loc de Giurge, nu încape nici o îndoială că documentul publicat cu an greșit este cel din 1602 martie 25, localizarea satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul 1854, alcătuit de inginerul hotarnic Fotache Ghețu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actul de vânzare din 1602, în capul listei vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu este corectă. Cartea de hotărnicie din 1892 mai menționează pe „Ursu vel pitariu și Gheorghe vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din cei patru, dacă ținem seamă că dețin mici dregătorii. Marele vornic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu este corectă. Cartea de hotărnicie din 1892 mai menționează pe „Ursu vel pitariu și Gheorghe vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din cei patru, dacă ținem seamă că dețin mici dregătorii. Marele vornic al Țării de Sus, Cristea Ghenovici, a stăpânit Țigăneii în întregime, el stăpânind și alte locuri din împrejurimi, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din cei patru, dacă ținem seamă că dețin mici dregătorii. Marele vornic al Țării de Sus, Cristea Ghenovici, a stăpânit Țigăneii în întregime, el stăpânind și alte locuri din împrejurimi, cum au fost Dimăcenii, dovedindu-se că a fost un mare agonisitor de moșii în Moldova. Toate acestea se vor împărți, după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anului 1616, între cele trei fiice ale sale și anume: Măricuța, căsătorită cu Gavril Cernat logofăt, descendent al Cernăteștilor, ce beneficiaseră de numeroase sate și moșii prin actul din 15 iulie 1448, Anghelina, căsătorită, cu Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu alte stăpâniri în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Dar nu s-au găsit până acum acte prin care să se permită stabilirea sigură a relației cu privire la originea stăpânirii lui Isac Balica în respectivul sat. Ceea ce știm precis este faptul că, după moartea tragică a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tragică a hatmanului, cu ocazia împărțirii imensei averi rămasă de la el, împărțire ce se face între rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în întregime drept moștenire doamnei Tudosca, prima soție a domnului Vasile Lupu, fiică a marelui vornic al Țării de Jos, Coste Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, ruda lui Isac Balica. Din documentele de mai târziu prin care se atestă cum au fost împărțite satele avute de Miron Costin, aflăm cum o jumătate de sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocina Corpăceștilor. Ce se înțelege din acest document ? Că satul Boziești a cunoscut și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i revine în contul unei sume de bani, datorie neachitată de către vornicul de poartă Ionașco Corpaci și care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele mai mari. Se constată fenomenul și în cazul Bozieștilor în care, în afara stăpânirilor evidențiate prin actele citate, întâlnim stăpâniri ale altora și de alt tip în același timp. Situații asemănătoare avem în satul vecin, Durăștii, considerat vândut în întregime vornicului Ionașco Balș către sfârșitul secolului al XVII-lea, deși 60 stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]