2,517 matches
-
mic și mare. Noi românii putem fi mândri de contribuția poporului nostru la tezaurul culturii și științei mondiale, prin personalități renumite și recunoscute în întreaga lume. Reamintesc doar o mică parte a acestora: Victor Babeș, Nicolae Teclu, Emil Racoviță, Traian Vuia, Nicolaie Vasilescu-Karpen, Aurel Vlaicu, Gh. Marinescu, Henri Coandă, Ioan Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Ana Aslan, Grigore Antipa, Anghel Saligny, etc., etc. Poporul român a dispus și dispune de cercetare, se afirmă prin invenții și descoperiri, prin transmiterea acestora prin comunicare și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
-o, de la tatăl ei, pentru a o lua de nevastă. Povestea de care se înfioară și acum brăilenii mai în vârstă, spune că negustorul, bolnav de gelozie și-a ucis soția care se pare că-l înșelase. Vreme îndelungată a vuit orașul la dispariția fetei, iar boierul și-a vândut casa și a plecat în Grecia. Zeci de ani casa a dus cu ea blestemul unei căsnicii nefericite, iar cei care cumpărau renunțau îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
după mulți ani, acel episod din "Memorialul durerii" închinat lui Tudor Greceanu, unul dintre cei mai buni piloți de vânătoare români și singurul supraviețuitor al singurei evadări de la Aiud. La ora când scriu textul acesta, suntem în preajma alegerilor și mass-media vuiește de aceleași refrene ale pustiului, ale neputinței sforăitoare, ale relei-credințe și minciunii crase. Cuvintele lui Greceanu îmi sună straniu. Evadarea de la Aiud... un eșec, dar un gest simbolic. Dintre cei trei participanți, Greceanu este prins imediat și călcat în picioare
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
în reviste din țară și străinătate și în volumele unor conferințe internaționale. A fost membru în Asociația Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Măsurări, Societatea Română de Electrostatică, Electrostatics Society of America. I s-a acordat Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române, în anul 2001 pentru lucrarea "Măsurări electronice" (3 volume). A primit Medalie de Aur la Salonul Internațional al Invențiilor de la Bruxelles 1995 și Medalie de Argint la Salonul Internațional al Invențiilor de la Bruxelles 1995. Din anul 1993 s-
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
25 contracte de cercetare științifică. Publicații: 9 manuale universitare și monografii, 35 articole în reviste din țară și străinătate, 65 articole în volumele unor conferințe internaționale. Alte activități: membru IEEE (IM, EMC, EMB), SRM, SPRNI, SETIS. Alte mențiuni: Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române, în anul 2001 pentru tratatul "Măsurări electronice" (co-autor). Titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Crăcăoani, Neamț. DONCIU Codrin Data și locul nașterii: 17 octombrie 1970, Iași. Studii universitare: Universitatea Tehnică din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea Electroenergetică
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
netulburată, o tăcere cu urechea ciulită. Propozițiile vorbesc și ascultă atent totodată, iar când le citesc mă transportă în proximitatea aproape insuportabilă a faptelor. Hanna Krall ne refuză orice comentariu, comprimarea și montajul faptelor creează o imediatețe neînduplecată care-ți vuiește în cap. Realitățile pe care le documentează par a se povesti de la sine. Dar ține de înzestrarea strălucită a Hannei Krall să se abțină de la orice comentariu și totuși să intervină invizibil, rămânând prezentă îndărătul fiecărei propoziții. O literaturizare imperioasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Voi milui pe cine vreau să miluiesc și mă voi îndura de cine vreau să mă îndur." (Romani, 9:15 Odată, mai demult mi s-a-ntâmplat Pe când eram la școală într-un sat, Pe-o iarnă aspră, când crivățul vuia Să atentez la bunul altuia. Iar preparatul trăsnet care m-a scos din minți A fost mălaiul copt scoțând aburi fierbinți. Eram singur în bancă și n-am mai rezistat Am pus cu grijă mâna și... l-am înfulecat. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
întâmplat ceva cu Niagara! Mi s-a mai luat o certitudine. De mic copil ziceam și eu - chiar dacă nu era riguros exact - că în privința Niagarei totul e clar: e cea mai mare cascadă din lume, cea mai puternică, aia de vuiește zi și noapte fără să-i pese de Dumnezeu, nimeni nu poate să-i facă vreun rău, nimeni n-o poate arunca în aer, nega, exclude, excomunica sau asasina, cum se întâmplă cu alte energii din cartea de istorie. Niagara
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se bea, se râdea, într-un singur și îndelung freamăt: cu gura uscată, incapabil să răzbat până la o limonadă printre cei care se buluceau la mesele întinse pe zeci de metri, am contemplat de la balustrada balconului omenetul foind la parter, vuind și hohotind sub aceeași și aceeași Tomnaia noci rătăcită în mișcarea browniană a foaierului; își puteau trimite tancurile până la Praga și simultan își treceau din mână în mână sticlele de bere, îl arestau pe Dubček și totodată puteau fi obsedați
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ăla jucăuș. „Piff !“ Așa !... Mamă, ce presiune ! Pe de o parte berea, pe de alta barosanul. „Piff ! Piff ! Piff !“ - chelnerița se oprise în fața lui și își făcea meseria. El se lăsase pe spate, pe tejghea, și capul începuse să-i vuiască, de parcă s-ar fi culcat pe ape. Așa, nu te opri ! „Piff ! Piff ! Piff !“ în curînd, zăgazurile aveau să fie spulberate și șuvoaiele vor mătura totul în cale. Curînd, foarte curînd. Simți o arsură puternică, de parcă barosul se trans for
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
viteza medie de 55Km/h, parcurgând o distanță de 180m la înălțimea de aproape 4 m [1], [7], [8]. În ziua de 18 martie 1906 lângă Paris, pentru prima dată în lume o mașină de zburat condusă de românul Traian Vuia, propulsata de un motor cu elice a reușit să se desprindă de sol prin mijloace proprii, zburând pe o distanță de 12 m la o înălțime de aproximativ 1 m, cu o viteză de 40Km/h [1], [2], [3], [9
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu teza: Tovărășii de feciori și fete în viața poporului român, conducător științific fiind cel dintâi profesor de etnografie și folclor din învățământul superior românesc, Romulus Vuia. După răpirea Ardealului de Nord, se refugiază la București, unde, începând cu anul 1940, lucrează timp de un an în calitate de cercetător la Institutul de Cercetări Sociale al României, sub direcția lui Dimitrie Gusti. După desființarea acestei unități a funcționat ca
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de Științe a Universității din Iași, Conferința de etnografie, pe lângă catedra de Geografie generală, eveniment de seamă la o facultate de științe din România. Comisia creată pentru a alege persoana potrivită, aflată sub președinția lui Gh. Năstase, alături de prof. Romulus Vuia, Tiberiu Morariu și I.G. Botez decide chemarea lui Ion Chelcea ca titular la această conferință. Între anii 1943-1951 a fost conferențiar de etnografie la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, unde a ținut cursurile: Etnografie - obiect, concepție, metodă și Evoluția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Mecanică Competițională (IACM); Societatea Internațională pentru metoda elementelor de frontieră(IABEM); Academia Oamenilor de Știință din România; Societatea de Inginerie asistată de calculator din România. Pentru cercetări fundamentale și aplicative în domeniul aeronauticii a fost distins cu Premiul Academiei Române Traian Vuia în 1993. Ca om de știință a fost nominalizat în Who's Who in the World, 1997; Who's Who in Science and Engineering, 1997; Dictionary of International of Biography, Cambridge, England, 1998; Who's Who în știința și tehnica
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se dilate sau să se oprească în loc? Oare câți oameni primesc ceea ce primim noi câteodată, ca acum, când ochii străpung perdeaua foșnitoare a copacilor ce ne umbresc (făcând să fim feriți de căldura care ne moleșește), spre marea albastră, văluroasă, vuind calm, constant și liniștitor? În ultima vreme românii, în mod special cei din lumea artistică, mai precis pictorii, criticii de artă și iubitorii de frumos, au fost cuprinși de febra „revenirii” pe meleagurile care au aparținut cândva României, pe aceste
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe chiuvetă, cu o seringă În braț, abia respirând. Neștiind dacă savura beneficiile morfinei sau era victima supradozajului, am alarmat recepția, după care m-am baricadat În cameră și, privind pe geam ziarele și gunoaiele care zburau În vântul tomnatec vuind În noapte peste strada 23, m-am Întrebat ce caut eu acolo. Spre deosebire de Paris, care la fiecare colț Îți solicita atenția cu un detaliu cald și primitor, New York-ul Îmi dădea sentimentul opus: „Pleacă“, părea să spună, „nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia e un păcat ce bântuie în multe capete încoronate și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
buzele formele pietroase, abia îndrăznind să le deslușesc. Acasă, bunica sforăia ușor: și-a făcut cruce și a poruncit să ne încălzim, să ne stoarcem hainele, să le uscăm la bucătărie. Ne-am trezit târziu. Ploaia spălase munții și apele vuiau vesele, sprintene, ca niște fragmente de oglinzi. Severina era gata de plecare. Eram fericiți că se va repeta excursia, pe jos, până la școală, când tatăl dânsei îi spuse că a primit ordin de transfer foarte urgent; era transferat urgență de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca o forță oarbă ci ca o acțiune eternă a eonilor. Căderea Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
astfel, de ce în România dinainte de 1944, deși nu exista o industrie foarte dezvoltată (din contra, eram mult rămași în urmă), pe lângă personalități marcante și impuse pe plan european în toate domeniile, am avut și remarcabili inventatori ca Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă, pentru a ne rezuma numai la aviație. în timpul socialismului dușman al personalității, deși în România s-a pus mare accent pe dezvoltarea industrială și a tehnicii avansate, nu cunoaștem pe nimeni care, ca personalitate, să poată fi considerat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situația celui care străbate prima oară un drum, adunând impresii de moment pe canavaua informației generale de care dispunem deja. Desigur, este tot o demonstrație pentru că, pe de o parte, pornim din teoriile noi ale doctorilor Ion Nica și Ovidiu Vuia care neagă sifilisul ca boală a lui Eminescu și pe de altă parte revenim asupra acestor scrisori, pe care oricine este interesat de boala poetului le-a parcurs cel puțin o dată cu ochii deschiși și mintea la pândă. Este, însă, o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mult, la Viena, în clinica doctorului Leidesdorfer, poetul s-a însănătoșit în câteva luni de zile numai cu tratament de odihnă, adică prin stoparea mercurului pe care și doctorul Șuțu i-l administrase în 1883 la București. Studiile lui Ovidiu Vuia pe această temă sunt edificatoare. Ele se bazează, între altele, și pe un document foarte important: descrierea lui S. Freud, viitorul mare psihanalist, privind tratamentul aplicat bolnavilor, prin 1884 1885, de către doctorii de la sanatoriul unde a stat și Eminescu: odihnă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de către doctorii de la sanatoriul unde a stat și Eminescu: odihnă, hrană îndestulătoare, supraveghere continuă, socializare fără prea multe medicamente, iar acestea constând mai ales în purgative, ceaiuri ușoare, etc. Scrisoarea lui S. Freud a fost semnalată și comentată de Ovidiu Vuia, iar apoi reluată în întregime cu un larg comentariu de Ion Filipciuc. Consultul de la Iași 28 iunie/10 iulie: Doctorul nu s-a întors încă din Cernăuți. Din cauza lui nu pot azi pleca, nu am curaj până nu mi-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
autoptic și o discută ca atare, este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, ea se regăsește, ca interpretare, în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite și nuanțate, la rândul lor, de cele recente ale lui Ovidiu Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]