4,017 matches
-
apare și la animale? Imităm conștient mereu? Animalele o fac și ele conștient? Cu ce scop imită animalele? Secvența 1: 15 min. * Se formează grupe de lucru care primesc fiecare câteva poze cu înfățișări variate de animale: cameleon, urs polar, vulpe polară, șopârlă, călugărița, pești cu bioluminiscență, crocodil, broaște viu colorate etc. * Se solicită elevilor să definească noțiunile de mimetism, homocromie, camuflaj. * Se cere elevilor să identifice animalele din poze și să le asocieze cu una din următoarele situații: mimetism, camuflaj
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintro operă epică, aparținând lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semn rău. Copiii trebuie să dea mîncare la cîni, că ei s-au rugat lui Dumnezeu ca să îi dea părinților. Nu e bine să amuți cînele din casă. Noaptea să n-amuți cînele, că ai să mori. Se zice că vulpile s-ar apropia numai de stîrvurile acelor cîni care au fost răi. Dacă însă cînele a fost netrebnic, vulpile nici n-au de gînd să se apropie de stîrvul lor. Cînele care-i cu cerul gurii negru e rău (bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părinților. Nu e bine să amuți cînele din casă. Noaptea să n-amuți cînele, că ai să mori. Se zice că vulpile s-ar apropia numai de stîrvurile acelor cîni care au fost răi. Dacă însă cînele a fost netrebnic, vulpile nici n-au de gînd să se apropie de stîrvul lor. Cînele care-i cu cerul gurii negru e rău (bun la casă). Dacă vrei să ai cîne rău, să-i tai coada și urechile de mic și să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți coada!“ - și ai să-l găsești. Pierzanie Cînd o femeie însărcinată e în primejdie de-a pierde sau se sperie de ceva, se afumă cu nări de vulpe. Cînd e o femeie în primejdie de pierzanie, se spală icoana Maicii Domnului și i se dă apă de aceea de băut. Se ia o coasă, se deschide o fereastră, prinde coasa de măsea, o pleacă puțin cu vîrful în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la care urma să fie-n scenă, bieții parteneri nu știau cum să o scoată la capăt. S-au propus replici adiacente, gen "locotenent-colonel Verșinin este în stradă, reținut de un superior". Apoi, a fost scos din scenă de Cornel Vulpe, sub pretextul că are să-i comunice ceva important. Cînd trebuia să-i fie prezentat lui Andrei, actorul lipsea, deci s-a modificat replica: "Îți prezentăm pe comandantul bateriei, care e-n grădină!". Kulîghin a toastat și el, consecutiv: În sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lui Andrei, actorul lipsea, deci s-a modificat replica: "Îți prezentăm pe comandantul bateriei, care e-n grădină!". Kulîghin a toastat și el, consecutiv: În sănătatea domnului colonel, care... e-n grădină!". Cînd interpretul obosit a revenit în scenă, Cornel Vulpe a vrut s-o dreagă și a zis: "Nu-l lăsați să vorbească, fiindcă e peltic!". În fine, după ce Stela Popescu s-a chinuit să condenseze multele ei scene cu interpretul beat al lui Verșinin, în final actorul, îndopat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
paralel cu mine și viitoarea mea montare... Cum lucram eu acolo, în acel teatru pentru copii, văd o scenografă brunetă (acum e-n Austria) care face păpuși. Plăcută. Timp de un an, eu am scos două premiere (Ursul păcălit de vulpe? și Ivan Turbincă). Scenografa noastră, niciuna. Dar... lucra de zor. Timp de un an, teatrul i-a plătit hotelul! (lucru care se întîmplă destul de rar). Dar premiera, vai!, n-avea să mai iasă niciodată! Fiindcă regizorul, G.G., din București, a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
culmea Cernei, din munții Mehedințiului, străbate județele Mehedinți și Gorj și se varsă În rîul Jiu. RÎul Motru nu seacă total nici În perioadele secetoase acest aspect avînd aspecte pozitive pentru agricultură. Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cartea Românescă, București, 1983. ION CREANGĂ (1839-1889) Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839. în satul Humulești, Neamț. A studiat la Humulești, Broșteni, Târgu-Neamț, Fălticeni. Opere: Inul și cămeșa, Prostia omenească, Păcală, Acul și barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o scurteică de vulpe" de la Pașcani. Reacția fetei l-a pus pe gânduri: "ș-am să mor lângă fântână, dacă nu vii". Vânzând bine vinul, Neculai Isac a cumpărat "o blăniță cu fața de postav roș" și s-a întors în cadrul romantic al fântânii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte mici târ guri din țară, negustorii străini țin prăvălii specializate în astfel de mărfuri atât de necesare pentru cucoanele de boier și fiice le lor. Rochiile de purtare se confecționează din materia le mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în numele aceleeași disidențe de ultimă oră, pus numaidecât în frunte, căci fără el plăpânda noastră democrație ar fi în pericol de moarte. Trebuie să admitem desigur putința convertirii, în spirit creștin, dar să nu uităm nici proverbul care spune că vulpea își schimbă părul, nu și năravul. E un îndemn la circumspecție, cu atât mai legitim cu cât presa noastră abundă în dramatice răsturnări de atitudine. Am greși prin exces de scepticism față de ele, ne-am face însă și mai vinovați
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au precedat, care au condus la existența mea. Trăiesc, adorm
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
până și pe cele mai mici, pe cele mai pașnice le primește la el acasă, pentru a le privi, pentru a se minuna la vederea lor, pentru a ține prelegeri despre ele în fața oaspeților săi), precum și animalele pădurii. A îmblânzit vulpi, bursuci care au trăit în libertate printre animalele de la fermă. Uneori, animalele se întorceau în inima pădurii pentru a-și întemeia o familie. Alteori, amintindu-și de stăpânul lor, reveneau, preț de câteva ore, la civilizație. Ciobanul povestea această anecdotă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la fel ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea lor de adevăr. Ca urmare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ea de o mie de ori mai bine decât noi, am putea cel puțin să-i apreciem (să-i tratăm cu respect), ba chiar să-i împărtășim, fie doar și pentru o clipă, punctul de vedere. Să admitem că viezurele, vulpea, chițcanul de pădure, libelula, acvila regală, șoimul pelerin, porumbelul-gulerat, măcăleandrul, rechinul, ursul (exact, ursul!) și lupul ar fi rude cu noi. Această rudenie nu ne dezonorează dimpotrivă. În anumite privințe, date fiind înfățișarea lor, performanțele lor și handicapurile noastre, înrudirea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
meu, câinii stau să vină, dintr-o clipă în alta, la mine; trebuie să fac ceva ca să se împrăștie, ca să-i împrăștii... Pentru a-i face să se rătăcească pe copoii care-i țin urma, pentru a-și îneca mirosul, vulpea poate alerga o vreme prin vadul unui izvor (în care se "limpezește", adică se spală de miros), după care iese din apă și, pentru mai multă siguranță, saltă de câteva ori de pe un mal pe altul, apoi își ia tălpășița
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și, în cele din urmă, renunță. La fel și iepurele despre care se spune că ar fi cam lipsit de creier știe să recurgă, pentru a-și proteja adăpostul de zi, la viclenii ce-ar face-o invidioasă și pe vulpe. Când răsare soarele, înainte de a se duce în vizuină, face câteva salturi mari în stânga și-n dreapta, se întoarce pe propriile-i urme, mai face un salt și se furișează în câte-un hățiș sau în câte-o pârloagă unde
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună o urmă ce-i poartă la sute de leghe de iepurele nostru. Dar vulpea și iepurele nu sunt singurii care se pricep la înșelătorii. Și cerbul e cu dus și întors. Nu ne rămâne decât să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu i-au întunecat
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
gândire, fără conștiința trecutului, animalul să facă din neplăcerile trăite cândva un întreg sistem de precauții, care se schimbă adesea în funcție de circumstanțe" (Charles-Georges Leroy, Inteligența animalelor. Contraargument la automatismul animalelor propus de către domnul de Buffon). Și, drept dovadă, citează exemplul vulpii care, prinsă în capcană, își taie cu dinții piciorul strâns în menghina de oțel, pentru a-și recâștiga libertatea. După care evită, în mod sistematic, toate capcanele pe care i le mai pot întinde oamenii. Vânătorii o știu bine, și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de oțel, pentru a-și recâștiga libertatea. După care evită, în mod sistematic, toate capcanele pe care i le mai pot întinde oamenii. Vânătorii o știu bine, și nici nu mai încearcă să păcălească sau să prindă în capcană o vulpe șchioapă. Dacă Domnul de Buffon ar fi la fel de bun vânător pe cît este de bun filosof, și-ar revizui poziția, continuă Leroy. Este de ajuns să " analizezi faptele " pentru a înțelege că animalele au noțiunea timpului, " pentru că îi prevăd ciclicitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]