1,953 matches
-
pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele epocii. Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul dintre împăcarea firii și zbuciumul sufletesc al însinguratului. Cu destulă delicatețe a simțirii, evoca despărțirea de o iubită „albă precum crinul”, cu „unduioase” coame și „chip îngeresc”, retragerea din lume, așteptarea morții (Către moarte, Pavilionul romantic). Precum Barbu Paris Mumuleanu și după modelul englezului James
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
a parcurs, de fapt, drumul invers al devenirii unui prozator. Afirmația nu se referă, bineînțeles, la aspectul valoric, ci doar la evoluția „canonică” întâlnită în majoritatea cazurilor.) În romanul de debut intenția era de a explora preocupările unor tineri debusolați, zbuciumul lor în gol, senzația de apăsare pe care o dă viața, intransigența unora, greșelile și abuzurile comise tocmai din dorința de a nu greși, spaima de banal, de ratare - toate acestea într-o perioadă când se lupta pentru un ideal
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile și zbuciumul se alungă în el „în voie și val-vârtej”, când așteaptă apariția certitudinilor sale, când face efort să-și „orânduiască în minte elementele aruncate de-a valma” până atunci, când se întreabă dacă să opteze pentru eseismul de tip Georg Simmel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a obține o perspectivă obiectivă a evenimentelor (plecarea lui Sandu la Paris, în O moarte care nu dovedește nimic, și a Daniei, în numeroase ocazii, de-a lungul romanului Jocurile Daniei), el are surpriza de a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
publicat câteva în „Vremea”. În anii de publicistică militantă, cu totul defavorabili poeziei, „muza” lui tace, însă nu chiar tot timpul; într-o „mostră” lirică din 1957, tipărită totuși după 1989, jurnalistul susținător al realismului socialist contemplă norii, apa curgătoare, zbuciumul vântului și se dorește îngropat la țară, unde „să-i cânte cucul pe troian” și „să-l spele apa-n dungă”. Invarianta producției sale poetice, de la debut până la senectute, adunată în 1996 în volumul Poezii, e propensiunea spre meditație: nu
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
limba germană îi vor aduce treptat recunoașterea, C. fiind considerat unul dintre cei mai importați poeți ai acestei literaturi și un deschizător de drumuri în lirica europeană. În esență, creația sa încifrată și densă izvorăște dintr-o profundă neliniște, din zbuciumul unei experiențe dramatice, pendulând „între tirania amintirii și nevoia de uitare” (Al. A. Philippide). Din 1959, este lector de limba și literatura germană la École Normale Supérieure. Traversând o profundă dramă sufletească, se sinucide, aruncându-se în Sena. Din scrierile
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
cu ecou de letopiseț, iar legenda capătă înțelesuri noi în grupajul închinat Meșterului Manole. Formal, poezia lui C. continuă să evolueze spre o severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul Înveșmântarea cu țărmul este un ecran, ce se vrea neutru, al zbuciumului sufletesc întru recuperarea purității mereu visate. Motivul, abia enunțat, devine temei pentru deslușirea propriei durate în Inscripții pe drumul rotund (1989). Aici, autobiografiei reale i se substituie una spiritualizată, în care se împletesc legenda, istoria, cultura modelatoare de stări sufletești
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
din anii ’60-’80, studiată la nivelul vieții de familie, cu intuirea psihologiilor, dar marcată de o oarecare monotonie a expresiei și de previzibilitatea invenției epice. C. a mai semnat, împreună cu Elena Suzuki, o traducere din literatura japoneză (Natsume Soseki, Zbuciumul inimii, 1985). SCRIERI: Dialog despre eroare, București, 1969; O lacrimă de privit, București, 1970; Tu care treci pe-aici..., București, 1973; Schițe bucureștene, București, 1975; Descifrări, București, 1977; Neliniștitul iunie, București, 1979; Ion Ion, București, 1991. Ediții: Nichita Stănescu, Argotice
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
privit, București, 1970; Tu care treci pe-aici..., București, 1973; Schițe bucureștene, București, 1975; Descifrări, București, 1977; Neliniștitul iunie, București, 1979; Ion Ion, București, 1991. Ediții: Nichita Stănescu, Argotice. Cântece la drumul mare, pref. edit., București, 1992. Traduceri: Natsume Soseki, Zbuciumul inimii, București, 1985 (în colaborare cu Elena Suzuki). Repere bibliografice: Titel, Pasiunea, 151-161; Constantin Hârlav, Doina Ciurea, „Descifrări”, ST, 1978, 9; Iorgulescu, Scriitori, 188-189; Nicolae Manolescu, Sensibilitate și precizie, RL, 1980, 8; Vasile Chifor, Un roman ignorat, VR, 1980, 6-7
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
Ea a deschis ochii și a spus să o iert că pentru tot ceea ce mi se întâmplă ea nu poartă nici o vină. Socrii mei înnebuniseră: spuneau că eu am omorât-o, că am vorbit cu doctorii s-o lichideze. Un zbucium total. S-au dus la primărie și au spus că am părăsit băiatul și că vor să-l înfieze, să-l treacă pe numele lor. Am venit de la Galați când mi-a comunicat unchiul meu și l-am luat. Ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
emoția cea mai ușoară de plăcere, care abia dacă ne alterează trăsăturile chipului, care nu atinge decât extremitatea buzelor și răspândește pe ele finețea unui zâmbet și care nu adaugă decât o nuanță imperceptibilă de strălucire în ochii noștri, până la zbuciumul și trăirea intensă provocate de groază care ne ține cu gura întredeschisă, cu fruntea palidă, cu chipul încremenit, cu privirea pierdută, cu părul vâlvoi, cu toate membrele care tremură și se zbat este poate o creștere progresivă a unei singure
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deficienți din punct de vedere politic și cultural erau acei ofițeri cărora le lipseau posibilitățile intelectuale spre a-și mobila rapoartele pe care le furnizau Bucureștiului. Un al patrulea motiv care nu m-a împins spre o deosebită implicare în zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, în mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, câțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
momente de mare trăire sufletească. Măiestria artistică, cine o capătă, e foarte bine. Consumul este foarte mare, nu poți să trăiești rolul în fiecare seară. Nu ai cum! Nu ai cum. Trebuie să ai această măiestrie ca să înlocuiești partea mare, zbuciumul. A.V. Apropo de felul în care interpretezi un rol în fiecare seară: ce importanță are partenerul în timpul spectacolului? N.H. Mulți factori contribuie la reușita unui spectacol. De la dirijor, regizor, și partener. Este extraordinar să cânți lângă un tenor ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
prezent. Căci să-l iubim pe Dumnezeu înseamnă să-l ascultăm pe Dumnezeu care ne poruncește să ne iubim aproapele. Ce înseamnă să-ți iubești dușmanul? Înseamnă să te eliberezi de egoism, de eu-l plin de poftă și de zbucium, înseamnă moartea omului ca individ izolat, dar înseamnă în același timp și nașterea aproapelui nostru. Celor care-l întreabă ironic ,, Cine este aproapele meu?", Isus le răspundea: ,,Este unul care are nevoie de voi". Din acest moment toate relațiile umane
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să se simtă, astăzi, acasă în România, se află și gazetăria și gazetarii de odinioară, îndeosebi din anii interbelici. Nicăieri în altă parte ca în efemera pagină a ziarului nu se păstrează spiritul vremilor duse, freamătul oamenilor de atunci, cu zbuciumul, prăbușirile sau înălțările lor. Uneori pilduitoare și pentru ziua de față. Iată de ce semnalăm ca o necesară și așteptată readucere în atenția celor de acum a publicisticii unuia dintre slujitorii dăruiți ai slovei de gazetă din Basarabia interbelică. Slujitor al
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
producția sa precum un numitor comun ce ni-l amintește pe cîntărețul Plumbului, adus într-o versiune elegant-cursivă: ,Spumegă monoton valul sub rocele sumbre, -/ prin muzicalul exil sorb lînced suspin de toamnă./ E poate soarta care astfel îndeamnă/ la încheieri, zbuciumul unei umbre" (Ovid). Sau: ,De ziua ta ți-i fruntea rece ca o piatră,/ numele șters în lacrimi reci de ploi./ Răzleți și totuși amîndoi./ Ce-a mai rămas din pleoapele tale sfinte,/ cum să m-ating de mîna ta
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
contribuit la uciderea acestui "constructor dedalic". Din scrisorile lui Mircea Zaciu publicate în secțiunea Epistolare a acestui număr, se vede că Mircea Zaciu își pierduse nădejdea că va mai apuca să-și vadă tipărit rodul atîtor ani de muncă și zbucium și că s-a stins cu durerea aceasta. Iată ce îi scria în ianuarie 2000 lui Spiru Vergulescu: "...am mari neplăceri cu Fundația lui Buzura, pentru Dicționar. Vol. 2, apărut în decembrie '98, a fost "plătit" (vorba să fie) abia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
nu se cadă într-un obișnuit banal scăzând astfel valoarea globală a creației? Cu ce ar putea schimba imaginea Căminului Racoviță la ceas de seară de pe coperta lucitoare, o realizare a domnului profesor Dan Cepeș ce redase atât de perfect zbuciumul cuvintelor închise între ele? Acestea au fost doar câteva dintre întrebările pe care mi le-am pus atunci când am aflat că există o continuare. Răspunsurile le-am primit încă de la primul contact cu cel de-al doilea volum din Căminul
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
a reușit nici tata.”), ca și odihna sa veșnică sub semnul lui Eminescu, sub care a trăit toată viața („Iar de n-au s-auză dânșii/ Al străvechii slove bucium, / Așezați-mi-o ca pernă/ Cu toți codrii ei în zbucium”), ca „ostaș de linia întâi” (Andrei Strâmbeanu) ce a fost, precum acesta. Minimalizată, ca întreaga poezia de factură social-patriotică, de mulți dintre cei care nu cunosc îndeaproape literatura română din Basarabia ce a evoluat într-un anumit context de care
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
sitului este una dintre cele mai frumoase de pe întinderea coastelor cipriote. Mărginită în lateral de stânci, plaja are o deschidere minunată spre mare - porțiuni acoperite cu nisip fin, strălucitor, alternând cu altele presărate cu pietre de toate culorile, rotunjite de zbuciumul valurilor care se sparg pe mal și unde cochiliile scoicilor oferă un adevărat spectacol de formă și culoare. Am înțeles imediat opțiunea Mădălinei și am subscris preferinței ei pentru acest colț de rai din care nu ne venea să plecăm
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
formă excelentă. Într-o combinare de stiință suverană și inspirație a concentrat în cele câteva măsuri ale unei arii o întreagă dramă. De la declarația înfocata și declamatorie a lui Cavaradossi (Recondita armonia) la lirismul suav al poetului Rodolfo, de la angoasa, zbuciumul lui Turridu din Cavaleria rusticana la evocarea îndurerata din E lucevan le stelle cantul este branșat la tensiune maximă. Iar în setul de canzonette simplitatea muzicii, foarte subtil jucată, aduce cu fiecare piesă un alt univers expresiv: legănare voluptoasa (Non
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
1888 vrednica și inimoasa Harietă îi comunică binefăcătoarei "necazul ista" dar și faptul că a fost și mai era "grav bolnavă": "Nu pot să-ți scriu mai mult, căci sunt într-o stare de tot slabă și tusea mă topește." Zbuciumul Harietei, pendularea ei între speranță și deznădejde îi agravează boala, așa încât ea mărturisește: "Stau între perine,și azi am stupit puțin sânge." Naiva Harietă credea că boala ei gravă îl speriase rău pe Eminescu, determinându-l "să fie econom și
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
lui este un enorm parcurs printre relativități. El privește lumea secvențial, depășește etapă cu etapă stadiile ei diverse, pentru ca, finalmente, întregul să se articuleze caragialesc, prin logica lui internă, și nu eminescian, prin apriorismul proiectului. Față de patetismul existenței eminesciene, față de zbuciumul lui grav, de turbulențele și de dramele asumate fiziologic și moral în același timp, Brâncuși este un histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său. Ceea ce, însă, îl apropie
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
comunist Împotriva căruia luptase o viață Întreagă. El a trecut În eternitate cu numai 12 zile Înaintea alegerilor din anul 1990, În care figură pentru a doua oară pe listele de candidați PNȚCD din județul Albă. În amintirile sale intitulate „Zbucium În declinul Neamului”, Liciniu Faină furnizează informații deosebit de prețioase pentru cercetătorii și analiștii politici care studiază fenomenul unic În lume al „reeducării „ morale a omului prin torturi fizice ce depășesc limitele imaginației. Generațiile care au urmat acelei perioade dramatice nu
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]