3,844 matches
-
de cele mai multe ori aceste prejudicii se remediau prin bunuri 929 Ibidem, vol. I, p. 147. 930 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 125. 931 Pamela E. Barnett, art. cit., p. 145. 251 financiare compensatorii.932 Valoarea unei soții depindea de zestrea pe care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească, cu valoare de patrimoniu, din care în anul 1975 mai puteau fi văzute câteva exemplare la biserica din Făgheni, conținând însemnări și adnotări „ex libris”. La renovări, a fost înlocuită o parte din mobilierul de cult
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi român, care se realizează în primul rând prin ceea ce este românesc, prin imaginea fermecătoare a tabloului spațial dintre crestele dantelate ale Carpaților, Dunărea albastră și Marea cea mare, prin istoria plină de vitejie și jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-și aleagă părinții fetei ginerele”. Conform tradiției, flăcăul, însoțit de rude sau de părinți, mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a. Logodna se făcea de obicei la casa fetei, iar nunta la casa băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe de grâu și bomboanesemn
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lăutari cu o serie de cântece adecvate care sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul desfășurării nunții tradiționale din satele comunei Oncești, indiferent de momentul zilei, se salută cu „bună dimineața”. Este salutul ce reprezintă, simbolic, un nou început în viața mirilor. De
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca pe drum . Se leagă batiste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
latura mică era amplasat chilerul folosit și ca bucătărie de iarnă, unde se afla, de regulă și cuptorul. La casa cu două camere și sală, încăperile erau folosite astfel: una din camere era folosită pentru locuit și cealaltă pentru păstrat zestrea, numindu-se „de curat”. În funcție de poziția casei, aceste case se mai numeau: din sus, din gios, de la deal sau de la vale. Folosirea uneia sau alteia dintre aceste camere pentru locuit, pe timp permanent sau „de curat”, se stabilea de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate de o prăjină prinsă de coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai de preț odoare ale casei: ștergarele de cap și piepții de borangic, betele, obiectele de podoabă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru integrarea obiceiului de artă populară, prin aprobarea sau dezaprobarea lui. Membrii colectivității deveneau primii critici ai costumelor populare, acest fapt căpătând o semnificație socială. Este de fapt același fenomen care se petrece și în cadrul nunții, când mireasa defilează cu zestrea prin sat, de la casa ei la casa mirelui, participanții la alai luând astfel cunoștință de inventarul textil ce compunea zestrea acesteia. În ambele cazuri se reliefează hărnicia, talentul și măiestria femeilor creatoare de frumos, păstrătoare dar și continuatoare ale unor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fapt căpătând o semnificație socială. Este de fapt același fenomen care se petrece și în cadrul nunții, când mireasa defilează cu zestrea prin sat, de la casa ei la casa mirelui, participanții la alai luând astfel cunoștință de inventarul textil ce compunea zestrea acesteia. În ambele cazuri se reliefează hărnicia, talentul și măiestria femeilor creatoare de frumos, păstrătoare dar și continuatoare ale unor vechi și prețioase tradiții în arta noastră populară. În folosirea costumului popular, s-au produs mutații legate de noile funcții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
constatăm în prezent că globalizarea și faptul că majoritatea articolelor de îmbrăcăminte pot fi procurate din magazine, au făcut ca preocuparea femeilor pentru meșteșugurile casnice să fie abandonată, articolele vestimentare specifice portului popular regăsindu-se doar în vechile lăzi de zestre ale bătrânelor. NUME, SUPRANUME, PORECLE. TOPONIMIE Încă din antichitate, au fost cunoscute porecle. Pe lângă numele primit la naștere, unii indivizi primeau un al doilea nume, care se referea la calitățile ori defectele acestuia, la acțiunile ieșite din comun săvârșite de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cele mai multe ori aceste prejudicii se remediau prin bunuri 929 Ibidem, vol. I, p. 147. 930 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 125. 931 Pamela E. Barnett, art. cit., p. 145. 251 financiare compensatorii.932 Valoarea unei soții depindea de zestrea pe care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din țară, să le arhiveze și să le lase ca zestre celor de după noi? Există publicații care nici nu s‐ au interesat de schimbul de presă, de trimiterea numerelor la bibliotecile și instituțiile care fac și arhivistică. De aici greutățile întâmpin ate în documentare pentru realizarea volumului de față. Este nevoie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cunoscători și iubitori ai Bârladului, cărora li‐ i adresată lucrarea, îndeosebi - m‐au făcut să deschid paginile cu gând de înlăturare a uitării care ne încearcă, uneori... Ziarele și revistele născute la Bârlad, ca și oamenii lor, fac parte din zestrea municipiului. De ce n‐am scoate‐ o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și relicve istorice, apare o dată pe lună la Bârlad, director Virgil Caraivan, redacția și administrația în Bârlad, str. Cuza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnelor timpului gata să se instaleze din ce în ce mai trainic, dacă nu definitiv. Domnia banului e instalată în deplinătatea ei în pseudo-tranziția pe care o parcurgem. Poate nu și între adolescenții școlari (care-s încă... veșnici) unde n-ar fi calcul pentru zestre, pentru avantaje. Nimic nou sub soare când vorbim de orânduirea în care suntem. Mă întreb dacă putem vorbi, cu adevărat, de semne particulare... CUV+NTUL DE ONOARE, aproape, nu mai există. Fiecare încearcă să-l păcălească pe oricare din fața lui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
instituției universitare - studenții. Calitatea În Învățământul superior nu poate fi ruptă de calitatea În Învățământul preuniversitar, de un management adecvat În privința selecției viitorilor studenți, În concordanță cu specialitatea pe care urmează a și-o Însuși. Există o legătură logică Între zestrea cunoștințelor cu care candidații vin la concursurile de admitere și nivelul la care se face pregătirea lor ulterioară. Numai că aici intrăm Într-un aparent cerc vicios când luăm În discuție calitatea bacalaureaților Încercând să găsim explicațiile diminuării gradului lor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ocupa de părinții în vârstă. În schimb, fetele își vor părăsi familia pentru a se căsători. Ele vor fi hrănite și îngrijite o mulțime de ani, nu vor aduce bani familiei și în plus trebuie să li se dea o zestre. Iată de ce nașterea unei fetițe este considerată încă un blestem și cu toate că practica infanticidului fetițelor vine din vremuri străvechi, amniocenteza este astăzi practicată în special pentru aflarea sexului fătului. Ea va fi urmată astfel de avorturi selective prin care băieții
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]