2,112 matches
-
lua drept literă de lege spusa mea... Te cam învârți în jurul cozii, prietene. Dă-i cu presupusu’! Îi dau. Îi dau, n-avea grijă. Să știi însă că în pesupunerea mea am pornit de la citatul tău, dat din “Iașii vechilor zidiri”; cum că Sinagoga Mare ar fi fost zidită “pe un loc al mănăstirii Aron Vodă”. Asta mă face să presupun că pe acolo s-ar fi putut afla acea enigmatică mănăstire “La Greci”, ridicată de Aron Vodă înaintea mănăstirii Sfântul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de moment, structura lui sufletească, sau chiar însăși viața îl instruise așa, de aceea colegii de școală îi fuseseră doar colegi, fără să fi legat cu vreo unul dintre ei o prietenie strânsă. Izbânda o sărbători singur, colindând încântat Iașul, zidirea de suflet, care nu mai avea taine pentru el. Străzile bătrâne îi păreau mai largi, oamenii mai binevoitori, tramvaiele electrice mai puțin zgomotoase. A doua zi, după ce colindă din nou Iașul pe jos, cumpără de la un negustor din strada Lăpușneanu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
a zis: "Aici să fie Casa Domnului Dumnezeu, și aici să fie altarul arderilor de tot pentru Israel." 2. David a strîns pe străinii din țara lui Israel, și a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. 3. A pregătit și fier din belșug pentru cuiele de la aripile ușilor și pentru scoabe, aramă atît de multă încît nu puteau s-o numere, 4. și lemne de cedru fără număr, căci Sidonienii și Tirienii aduseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
din belșug. 5. David zicea: "Fiul meu Solomon este tînăr și plăpînd, și casa care va fi zidită Domnului trebuie să fie de mare faimă și slavă în toate țările; de aceea vreau să-i pregătesc cele de trebuință pentru zidirea ei." Și David a făcut mari pregătiri înainte de moarte. 6. David a chemat pe fiul său Solomon, și i-a poruncit să zidească o casă Domnului, Dumnezeul lui Israel. 7. David a zis lui Solomon: "Fiul meu, aveam de gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
la încetarea fărădelegilor, pînă la ispășirea păcatelor, pînă la ispășirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii veșnice, pînă la pecetluirea vedeniei și proorociei, și pînă la ungerea Sfîntului sfinților. 25. Să știi dar, și să înțelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Cîrmuitorul, vor trece șapte săptămîni; apoi timp de șaizeci și două de săptămîni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strîmtorare. 26. După aceste șaizeci și două de săptămîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
face nimic. De aceea, bucuros ii dau un tovarăș care să-l stimuleze, făcându-și astfel datoria de diavol“. Încheindu-și Doktor Faustus, Thomas Mann pune În alocuțiunea lui Adrian Leverkuhn cam aceeași motivare; diavolul este necesar „pentru că la mare zidire, la mare operă, nimeni nu te poate ajuta decât El“. (azi) E sărbătorit Eminescu la Ateneu; aici o cunosc pe poeta Aurora C., fosta soție a lui Marin Preda; e o frumusețe explozivă, ce te ia cu asalt, te copleșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a se fărâmița domeniul. ― Stai, Ichime, să ne dăm noi jos, să vază boierul mai bine ce-avem pe-aici! strigă deodată Grigore, sărind din brișcă, urmat de Titu. Voi luați-o înainte! Pe dreapta, începea gardul de uluci pe sub zidire de cărămidă, cu stâlpi pătrați din loc în loc. Era conacul Iuga. În dosul împrejmuirii un șir de plopi bătrâni străjuiau ca un front de ostași de gardă. Printr-o poartă deschisă, se vedea ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și curățarea cu flacără a lingourilor, bramelor și țaglelor, precum și curățarea cu ciocăne pneumatice a lingourilor și laminatelor. ... 26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocăne și prese de peste 200 kg/forță. 27. Activitățile efectuate de zidari-șamotori: a) zidirea și repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silica sau cu cărămidă din silica asociată cu alte categorii de cărămidă refractara; ... b) executarea la cald, la utilajele menționate mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178289_a_179618]
-
utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silica sau cu cărămidă din silica asociată cu alte categorii de cărămidă refractara; ... b) executarea la cald, la utilajele menționate mai sus, a operațiilor de zidire și de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractara utilizată - activitate permanentă. ... 28. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la: a) uscarea, prăjirea și distilarea minereurilor cinabrifere; ... b) distilarea și purificarea mercurului în proces continuu; instalațiile de prelucrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178289_a_179618]
-
se pare că nici administrarea fabricii nu era la înălțime, de vreme ce fabrica era folosită ca obiect de garanție în diferite afaceri. În 1857, de pildă, M. Kogălniceanu „a depus la acest Departament [de interne] chezăție vremelnică, fondosul de pământ și zidirile fabricii de postav din Tîrgul Neamț pentru antrepriza poștelor Totoieștii și Socii”. Totuși, fabrica a învins cele mai dificile momente, dat fiind că ea era o întreprindere mare pentru acea vreme, care putea face față concurenței interne și externe. Ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Carolina Ilica); T. Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Carolina Ilica); Falanga. Lirică macedoneană, pref. trad., Chișinău, 1990 (în colaborare cu Carolina Ilica); ed. Chișinău, 1993; Rade Silian, Zidirea umbrei, București, 1992; Dina Cuvata, Sfânta speranță, București, 1992; Sande Stoicevski, Poezia Despot, București, 1992; Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1993; Eftim Kletnikov, Poezii, București, 1993; Miloș Lindro, Poezii, București, 1993; Vesna Ațevska, Caussa Sum, București, 1993; Esad Bayram
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea sufletelor în Biserică și prin Biserică, acolo unde ființa se regăsește plenar: comunitar și comunional, în legătura harică, permanent cuminecătoare și sființitoare, cu divinitatea 3. Toate cele 7 cuvinte către tineri rostite de Părintele Gheorghe Calciu, cuvinte care se raportează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aspectele grave ale realității decerebrate de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine orchestrat de așa-zisele "minorități sexuale" până la denunțarea formelor de privare de libertate: biometria și de instituire a terorismului global. Pornind de la învățătura creștină ca fundament al zidirii sufletești a ființei, predica nu poate omite combaterea oricăror forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea și chiar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
avea ca principală misiune curățirea limbii moldovenești de cuvintele românești franțuzite, „neînțelese de norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi identități naționale, de creare a unor antagonisme între locuitorii de la est și vest
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și fântână nesecată/ Trup unic de pământ și gând." (Paul Tutungiu). Creșterea țării ne-o sugerează N. Dragoș, parafrazând "Meșterul Manole": "Var și cărămidă, nouă meșteri mari/ trunchiul mi-l râvnește zidul nesupus/ munți și păsări fie clipei lăutari/ înălțați zidirea tot mai sus, mai sus". Participarea la evenimentele cotidiene și la marea sărbătoare a patriei apare la Gh. Tomozei în versificări care amintesc de prima perioadă a poeziei noastre civice de după august 1944; poetul versifică corect statornicia noastră pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
intelectuale, așa cum apare și la Wilson Wiliam din poemul lui Barbu. Ipostaza demiurgică în care apare creatorul ("Vis"), nu exclude ideea că arta cere sacrificiu: " Voi vă veți îndepărta de mine/ Lăsându-mă să mă prăbușesc singur/ De pe propria-mi zidire/ Așa cere tradiția" ("Meșterul Manole"). Într-o zi însă își va contempla arta, solemn, ca Nero, pentru că "nu se poate ca nici o literă să nu fi fost bună". Așa se explică marea precauțiune a poetului, nevoia permanentă de echilibru; poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și promoroacă. În prima versiune a poeziei, cu titlul inițial Tristeță, iar mai tîrziu Melancolie, tînărul poet scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Șerban Axinte ( Starea balanței, Editura Eurocart, Iași, 1996) este cât se poate de fidel moștenirii (neo)moderniste. Regăsim, aici, suficiente semne lirice imediat recognoscibile, metafore-simbol descinse direct din ermetismul barbian sau din cel stănescian: "zodia acestui cuvânt", "veșnicul foc al zidirii", "un ochi fecundat de sine însuși" sau, în fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, 2000; Laurențiu Hanganu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis la Cezar Ivănescu, 2006; Mihai Ursachi, în Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Loredana Opăriuc, în Antologia Colocviului tinerilor scriitori, 2008; Ioan Holban, Literatura română
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de metafore-simbol ale aceleiași explorări în fața absconsă a lumii; intrigat de misterul ocultat "sub trepte-n desăvârșire, sub trepte/ în adâncuri ca-n oglinzi siderale,/ în recile oglinzi/ ca în tomnatice focuri sub zare" (Taina a douăsprezecea sau despre trudita zidire), protagonistul scenariilor mistice luându-și, cel mai adesea, identitatea Grădinarului se învăluie în cutele mantiei înroșite sau în hlamida albă a îngerului, descoperă "un manuscris intangibil" în cripta de taină, unde participă la un bizar ritual nupțial, vegheat de șarpele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Părea că sunt cu Luna, pluteam cu ea și eu/ ne îndreptam spre Țara ce nu știm a cui e;/ părea că-n depărtări răsare-o cetățuie;/ în turnul vechi, acolo, ne-așteaptă tristul Zeu,/ să descifrăm în zodii uitatele zidiri/ cu odalisce tandre, iubite de satiri" (Nocturnă). La fel ca și maestrul căruia îi și dedică poemul de mai sus, Dumitru Spătaru cultivă apoi specii considerate drept minore sau vetuste (romanța, fabula, sonetul) și își înmoaie penelul în cernelurile temelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezie: Inel cu Enigmă, Editura Junimea, Iași, 1970; Missa Solemmis, Editura Eminescu, București, 1971; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Editura Junimea, Iași, 1975; Marea înfățișare, Editura Junimea, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, Editura Cartea Românească, București, 1978, ediția a II-a revăzută, Iași, 1990; Arca (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1979; Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996; Nebunie și lumină (antologie), Editura Nemira, București, 1998; Cetatea Putreziciune. La Cité Pourriture
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
II-a revăzută, Iași, 1990; Arca (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1979; Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996; Nebunie și lumină (antologie), Editura Nemira, București, 1998; Cetatea Putreziciune. La Cité Pourriture, Editura Axa, Botoșani, 2000; Benedictus (antologie), Editura Compania, București, 2002; Zidirea (nuvele și povestiri) (antologie), Editura Junimea, Iași, 2002; Inel cu Enigmă. Opera completă, Editura Cartier, Chișinău, 2002; Suflet de seară (antologie), Editura Cronica, Iași, 2003. Traduceri: Povestea marmotei. Basme romantice germane (în colaborare cu Hertha Perez), Iași, 1970; Joseph Roth
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dualitatea. În acord cu una dintre certitudinile pe care, cum se va vedea, teoreticianul își configurează eseurile despre poezie (Poezia perennis, Rațiunea poeziei, Forța poetică, Poezia Ființei: de la Hölderlin la Paul Celan, toate incluse în Eseuri literare și filosofice, din Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, Princeps Edit, Iași, 2007), poetul Mihai Ursachi apelează atât de frecvent la retorica dualității, încât sfârșește prin a da propriei lirici aparența unui veritabil Ianus bifrons. Nu mă refer, desigur, doar la utilizarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ortodoxă din Mediaș, arh. Gh. Liteanu, 1928), care are deja o tradiție semnificativă în acest sens, ci și în vechiul regat: este cazul, bunăoară, al Bisericii împărați Constantin și Elena din Constanța (arh. D. Ionescu Berechet, 1935), unde calcarul, textura zidirii și turnul unic de clopotniță amintesc mai degrabă despre geamiile orașului. In fine, mai există un motiv, pe care îl vom găsi rostit explicit abia în anii de regim autoritar (1938-1944), mai cu seamă când integritatea teritorială a țării întregite
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]