5,822 matches
-
antum încheindu-se cu prezentarea poeziei lui Lucian Blaga. Un prolog, unde sunt expuse cadrul conceptual, criteriile cercetării, preconizează renunțarea la perspectiva istorico-literară tradițională și afirmă opțiunea pentru o istorie a formelor, a convențiilor poetice. În primele două volume sunt puse în discuție modul de constituire, cristalizarea și metamorfozele „convenției clasicizante” (cu punctul maxim ca altitudine valorică în poezia lui Mihai Eminescu), precum și mișcarea novatoare configurată în „convenția simbolistă” (anunțată și aceasta îndeosebi prin „abaterile” eminesciene), de la Al. Macedonski la G. Bacovia și
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
apostolul lor incoruptibil. Ideile de înnoire radicală a satului, afirmate de fiu, întâmpină protestul tatălui, neîmpăcat cu gândul că tot ceea ce a făcut el a fost greșit și că rosturile țărănești trebuie schimbate. Niciodată în proza postbelică nu s-a pus în discuție cu un mai mare curaj estetic destinul civilizației țărănești și nu a căpătat, până acum, o motivare literară mai pregnantă. Ce se impune înainte de orice e iluzia lui Ilie Moromete. Prezentând-o sub toate formele, P. se menține aproape peste
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
iubit dintre pământeni poate fi definit ca un roman total: romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin. Este rodul unei lecturi întinse și profunde, iar prin numărul de idei pe care le pune în discuție poate fi socotit un roman intelectual. Meditația devine o formă a epicului (un epic al ideilor), noțiunile curente de fericire, iubire, existență, autoritate, putere, familie trec prin mintea unor indivizi care exercită profesiuni intelectuale (filosofi, scriitori, istorici) și fac din
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
a textului - critica arhetipală, hermeneutica, psihocritica - un efort propriu de stabilire a „identității” scriitorului comentat. „Fețele alterității” sunt urmărite de la romantism la postmodernism, în încercarea de descifrare a procesului scrierii, iar „momentele inițiatice” ale unui autor ori „jocurile limbajului” sunt puse în discuție cu finețe și acuitate. Construcția dramatică din Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, ambițioasă, apelând la mijloace postmoderniste, evită trimiterile biografice elementare, pentru a configura un portret al lui Mihai Eminescu din perspectivă tensionată, actuală, fidelă până la un punct
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
normalitate se transformă în haos și dezordine socială anomică. Comunitatea umană lipsită de repere își pierde sensurile sale naturale. Este cazul situațiilor de criză socială, care afectează pe fiecare individ în parte, transformându-l o dată cu întregul sistem. Toate aceste situații pun în discuție, pe lângă integritatea sistemului social, și integritatea individului, starea sa de echilibru sufletesc interior și de adaptare social-comportamentală externă. Așadar, este pusă în discuție însăși problema stării de sănătate mintală atât a individului, cât și a comunității social-umane. Cea care este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criză socială, care afectează pe fiecare individ în parte, transformându-l o dată cu întregul sistem. Toate aceste situații pun în discuție, pe lângă integritatea sistemului social, și integritatea individului, starea sa de echilibru sufletesc interior și de adaptare social-comportamentală externă. Așadar, este pusă în discuție însăși problema stării de sănătate mintală atât a individului, cât și a comunității social-umane. Cea care este chemată să aducă o importantă contribuție la rezolvarea dezechilibrului sănătății publice a individului și a comunității sociale este igiena mintală. Suprasolicitările permanente la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de morbigeneză și risc legați de acesta, aducând în discuție două tipuri calitative de mediu: mediul extrem de favorabil pentru sănătate și mediul extrem de nefavorabil pentru sănătate, primul având rol protector pentru sănătate, al doilea, valoare patogenă. În schema anterioară se pune în discuție, în ceea ce privește raportul „sănătate-boală”, relația dintre potențialul psihobiologic natural, reprezentat prin sănătatea de vârf, și riscul ultim la care este supusă aceasta, adică moartea. O atenție deosebită se acordă „morții premature”, ca o consecință a apariției bolii cu caracter de gravitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
O problemă importantă o reprezintă psihoigiena familiei. Într-o societate în care femeia este egală în drepturi cu bărbatul, în care ambii parteneri conjugali sunt antrenați în viața socială, în activități profesionale sau de altă natură, stabilitatea familiei este serios pusă în discuție. Rolurile și ierarhiile legate de familie ale partenerilor cuplului conjugal suferă mutații importante. Activitatea profesională și viața socială trec pe primul plan, viața de familie diminuând. Familia își pierde în mare măsură rolul și funcțiile. Din aceste motive, crește numărul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-umane în aceeași măsură în care comunitatea acționează asupra grupului familial; acest aspect, din ce în ce mai puternic ca „presiune socială” determină schimbări profunde în organizarea și dinamica familiei, pe care o scindează în „familii tradiționale închise” și „familii moderne deschise”. Concomitent se pune în discuție și problema „familiei extinse” sau „lărgită”, definite ca grupul larg de indivizi care au legătură cu familia nucleară prin ereditate, căsătorie, înrudire etc. Schemă pg. 124 - 4/. Situația prezentă Contribuția trecutului Circumstanțele materiale Caracteristicile de grup ale familiei Interacțiunea familiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acordă o valoare esențială stării de sănătate generală a populației. Trebuie să vedem în această tendință o extindere a puterii omului asupra sănătății și a bolii, așa cum s-a întâmplat în cazul mediului și al naturii? (C.S. Lewis). Ceea ce se pune în discuție prin medicalizarea societății este nu atât conceptul de sănătate, cât cel de boală. Asistăm la o permisivitate a spațiului sănătății, în care sunt incluse homosexualitatea, anumite devianțe, toxicomaniile, avortul. Este incontestabil expresia unei crize de identitate, care anunță o stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu în totalitatea ei.” (Pliniu cel Batrân) Existența interdisciplinarității, atât a unor domenii «interdisciplinare» autonome cât și a cercetărilor interdisciplinare ce se concentrează conjunctural asupra unei probleme comune, este o realitate ce nu poate fi contestată. Ceea ce însă poate fi pus în discuție și chiar trebuie supus unei analize critice se referă la riscurile pe care, inevitabil, o colaborare interdisciplinară le are. Descartes a inițiat metoda universală de a ne conduce bine rațiunea. Este “materia” filozofului aceeași cu a fizicianului ? Este “Dumnezeul” teologului
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
copiilor care nu știu nimic, gândesc în locul copiilor, vorbesc mult și nu-i lasă pe copii să-și expună părerile, sunt rigizi cu disciplina la ore, își manifestă propriile opțiuni fără a le accepta și pe ale celorlalți, aleg temele puse în discuție fără a-i întreba și pe elevi despre ce doresc să vorbească în ora respectivă. Cadrele didactice lipsite de creativitate se află în permanentă opoziție cu libertatea elevilor și-i consideră pe copii ca fiind simple obiecte. Ce trebuie făcut
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de lucru tabelul de mai jos, împărțit în trei coloane corespunzătoare celor trei domenii de interes, care urmează a fi completat de către cursanți: Inițial, prin adresarea unor întrebări frontale, aceștia sunt ajutați în clarificarea asupra a ceea ce” “știu” despre problematica pusă în discuție: Puteți da exemple de procese geomorfologice? Care sunt factorii care favorizează manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
din mai multe perspective - oferă posibilitatea de a dezvolta competențele necesare unei abordări complexe și integratoare. ETAPELE: 1. Se realizează un cub pe ale cărei fețe se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. 2. Se anunță tema / subiectul pus în discuție. 3. Se împarte grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe fețele cubului. APLICAȚII: Obiectul: Educațe Plastică (clasa a III a) Subiectul: Peisaj de primăvară (evaluare) Etapele de lucru folosite: Elevii, pe grupe, realizează lucrări plastice
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
anterioare, deschide poezia spre altă „vedere” și spre alt limbaj liric. E o sinteză a modernității care nu se mai simte bine în spațiul ei de mișcare, mai precis o conștiință a modernității care se gândește pe sine și își pune în discuție conceptele: „Poezia metalingvistică are ca sursă inspirația, suflată la ureche poetului, rând pe rând, de către Apollo sau de către Dionysos. «Nu credeam să-nvăț a muri vreodată», sau «Eu cred că veșnicia s-a născut la sat», sau «E timpul, toți
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală din 1987, când s-a încercat restructurarea Uniunii, au fost considerate „turbulente” și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile din 1987 și din 1990 (Congresul al VIII-lea) au solicitat
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
noi sau din Uniunea Sovietică, cea de la începutul anului 1953, de exemplu, având ca obiectiv „însușirea” învățămintelor ce decurgeau pentru literatură din raportul prezentat de G.M. Malenkov la cel de al XIX-lea Congres al PCUS. De fiecare dată se puneau în discuție abaterile unor scriitori de la „justa” orientare partinică, urmate de luarea unor măsuri punitive, mergând până la eliminarea din redacții și din alte locuri de muncă sau la ridicarea dreptului de semnătură. O deosebită importanță se acorda îndrumării scriitorilor tineri, demersurile în
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Creștinătatea față de judaism), „carnete de vacanță”, pagini de jurnal, interviuri (Convorbiri cu Lucian Blaga), numeroase note și articole. Foarte activ este și Petru Comarnescu. Întors de la studii, el își face reintrarea la V. în decembrie 1931 cu o anchetă ce pune în discuție unilateralitatea deschiderii culturii române (Suntem sau nu o colonie a culturii franceze?), anchetă urmată de altele, privitoare la „misiunea și realizările generației tinere” (de Crăciun 1932 și în 1937), la crezul personalităților (În ce cred, 1933) ori la „cetatea universitară
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
face o confesiune amară în care îl citează pe Nietzsche lângă Lenin, două spirite care nu prea intră în dicționarul ei spiritual. Nu găsește nici o explicație rațională pentru ce i se întâmplă, nu poate înțelege cruzimea și absurdul experienței sale. Pune în discuție răbdarea românească și visează o morală a forței izvorâte dintr-o imensă disperare: „Dacă mi s-ar mai da glas, vreodată, nu aș mai propovădui blândețea și bunătatea, i-aș învăța pe tineri să voiască cu putere, să nu le
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
lucide”. El a fost, în tradiția lui Montaigne (unul din scriitorii preferați), un moralist sceptic, iar în tradiția lui Caragiale - un ironist incisiv și un artist al cuvântului. Structură nonconformistă, cu vocația pamfletului măsurat, de o jubilație rece, sarcastică, Z. pune în discuție mai toate ideile curente ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
de aspirații al părinților; f) legitimarea autorității parentale prin "sacrificiu"; g) tendința părinților de a sancționa comportamentele copilului în raport cu reușita școlară (note, absențe) și de a neglija atitudinile socio-morale și chiar comportamentale deviante ale copilului. Deși în contextul de față punem în discuție comportamentul rolului de tată și mamă pentru părinții tineri (până la 40 de ani) incluși în câmpul nostru de investigație, problema rolurilor educaționale ale părinților în familie este prezentă în toate tipurile de familie, indiferent de criteriile avute în vedere în
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
metropolitane. Ne aflăm, iată, în situația de a constata o deosebire notabilă între cele trei arii. Wallerstein apreciază că o asemenea stratificare a fost determinată nu de un ansamblu de cauze „monumentale”, ci un sistem de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a construi societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3,7 președintele 7,2 NS/NR 8,0 primăria 1,2 primul-ministru 1,2 justiția 1,0 alții 3,4 Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998 Deși statul este actorul principal invocat în rezolvarea problemelor, trebuie pus în discuție raportul individ/stat în furnizarea bunăstării individuale, pentru că am văzut că modelul de bunăstare promovat de statul socialist nu încuraja paternalismul total din partea statului, ci promova un sistem în care responsabilitatea era împărțită între individ și stat. Pentru a vedea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]